269 matches
-
programului, (b) numărul de măslini plantați și defrișați, după cum se prevede în program și suprafețele corespunzătoare, (c) dacă este cazul, numărul măslinilor uscați sau arși care urmează să fie înlocuiți, cu o descriere a circumstanțelor, (d) localizarea geografică a măslinilor defrișați, uscați sau arși. Articolul 5 (1) Noile plantații care s-au efectuat din 1 noiembrie 1995 până la 31 octombrie 1998 sunt incluse într-o declarație înainte de 1 aprilie 1999, declarație care trebuie să cuprindă informațiile conform art. 2 sau, dacă
jrc3870as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89032_a_89819]
-
mai 1998. Nu mai târziu de sfârșitul celei de-a doua luni care urmează după luna în care au fost depuse declarațiile conform cu primul paragraf, statul membru trebuie să informeze cultivatorii în cauză dacă: * plantările planificate includ și înlocuirea pomilor defrișați și, din acest motiv, nu pot fi considerate ca incluzând măslini suplimentari în sensul art. 4 alin. (2), * plantările planificate includ măslini suplimentari prevăzuți de programul aprobat conform art. 4 și, din acest motiv, pot primi ajutor după 31 octombrie
jrc3870as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89032_a_89819]
-
care au fost temporar despădurite ca urmare a intervenției umane sau din cauze naturale, dar care trebuie să redevină păduri. Definiția termenului "pădure" include: pepinierele forestiere și pepinierele de pomi fructiferi care fac parte integrantă din pădure; drumurile forestiere, spațiile defrișate, spații neplantate pentru protecția împotriva incendiilor și alte spații deschise de dimensiuni reduse din pădure; pădurile situate în parcurile naționale, în rezervele naturale și în alte zone protejate de tipul celor care prezintă un interes deosebit din punct de vedere
jrc6215as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91387_a_92174]
-
instituția responsabilă la nivel național cu gestionarea sistemului autorizațiilor de plantare a viței-de-vie pentru struguri de vin. ... (2) Structura cu atribuții de inspecție de stat pentru controlul tehnic vitivinicol din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale este responsabilă pentru certificarea suprafețelor defrișate, certificarea plantării/replantării viței-de-vie și certificarea modificării datelor unei parcele viticole. ... (3) Direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului București, denumite în continuare D.A.J., din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale sunt responsabile cu operarea și actualizarea datelor cuprinse în
NORME din 23 martie 2016 (*actualizate*) privind gestionarea sistemului autorizaţiilor de plantare a viţei-de-vie pentru struguri de vin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278606_a_279935]
-
să prezinte documente prin care să ateste dreptul de proprietate sau dreptul de a exploata terenul pentru care au făcut cererea de plantare/replantare și să prezinte autorizația de plantare/replantare emisă pe numele lor. ... (6) Certificarea suprafețelor de viță-de-vie defrișate se realizează de către structura cu atribuții de inspecție de stat pentru controlul tehnic vitivinicol, în baza unei declarații de defrișare a parcelelor de viță-de-vie din R.P.V., al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2. ... (7) La depunerea la D.A.J.
NORME din 23 martie 2016 (*actualizate*) privind gestionarea sistemului autorizaţiilor de plantare a viţei-de-vie pentru struguri de vin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278606_a_279935]
-
procedura de acordare a autorizațiilor pentru replantare Articolul 10 (1) Autorizația de replantare se acordă cultivatorului plantației viticole, la solicitarea acestuia, în baza declarației de defrișare a plantațiilor de viță-de-vie, pe o suprafață echivalentă în cultură pură cu suprafața viticolă defrișată și înscrisă în R.P.V. În cazul în care nu există identitate între cultivatorul și proprietarul plantației viticole, cultivatorul va prezenta un acord scris al proprietarului plantației viticole defrișate în vederea eliberării autorizației de replantare pe numele său. ... (2) Certificarea suprafețelor defrișate
NORME din 23 martie 2016 (*actualizate*) privind gestionarea sistemului autorizaţiilor de plantare a viţei-de-vie pentru struguri de vin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278606_a_279935]
-
defrișată și înscrisă în R.P.V. În cazul în care nu există identitate între cultivatorul și proprietarul plantației viticole, cultivatorul va prezenta un acord scris al proprietarului plantației viticole defrișate în vederea eliberării autorizației de replantare pe numele său. ... (2) Certificarea suprafețelor defrișate se realizează de către structura cu atribuții de inspecție de stat pentru controlul tehnic vitivinicol, în conformitate cu declarația de defrișare a plantațiilor de viță-de-vie, ca urmare a notificării defrișării de către cultivator și a efectuării unei verificări. ... (3) Declarația de defrișare a plantațiilor
NORME din 23 martie 2016 (*actualizate*) privind gestionarea sistemului autorizaţiilor de plantare a viţei-de-vie pentru struguri de vin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278606_a_279935]
-
în R.P.V. În cazul în care nu există identitate între cultivatorul și proprietarul plantației viticole, cultivatorul va prezenta un acord scris al proprietarului plantației viticole propuse pentru defrișare în vederea eliberării autorizației de replantare anticipată pe numele său. ... (2) Certificarea suprafețelor defrișate se realizează de către structura cu atribuții de inspecție de stat pentru controlul tehnic vitivinicol, în conformitate cu declarația de defrișare ulterioară prevăzută la alin. (1). ... (3) Declarația de defrișare ulterioară a plantațiilor de viță-de-vie se depune la D.A.J. ... (4) Prin declarația menționată
NORME din 23 martie 2016 (*actualizate*) privind gestionarea sistemului autorizaţiilor de plantare a viţei-de-vie pentru struguri de vin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278606_a_279935]
-
cultura plantelor care rodesc repede și rezistă la îngheț, cultivând cu predilecție pantele orientate spre sud ale dealurilor și câmpiile mai fertile pentru a asigura producția chiar și în anii cu îngheț pe timpul verii. Majoritatea terenurilor arabile sunt fie păduri defrișate, fie mlaștini asanate, iar solul necesită de regulă tratamente și ani de cultivare pentru a neutraliza aciditatea în exces și pentru a-l face fertil. Irigațiile nu sunt în general necesare, dar este nevoie uneori de sisteme de drenaj pentru
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
Vegetația cuprinde o gamă variată de specii ierboase și arborescente, în funcție de varietatea terenului, a solului și a climei. Pădurile ocupă 80% din suprafața localității. Depresiunea Baia Mare face parte din arsenalul pădurilor de foiase (fag, carpen, stejar) - astăzi în mare parte defrișate și înlocuite de culturi agricole și pajiști secundare. Etajul pădurilor de foioase se întinde pe altitudini cuprinse între 300 și 1200 m, formând un brâu verde în jurul orașului. Pe râma depresiunii Baia Mare predomina pădurile de gorun în amestec cu carpen
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
cer), Q. frainetto (gârniță), Tilia tomentosa (tei alb), Fraxinus ornus (mojdrean), Robinia pseudacacia (salcâm), Betula verrucosa (mesteacăn). Pe lângă arbuști larg răspândiți ca Prunus spinosa (porumbar), Rosa canina (măceș), Ruscus aculeatus (ghimpe), Crataegus monogyna (păducel), Corilis avellana (alun), în locul pădurilor termofile defrișate se instalează specii submediteraneene precum Cotinus coggygria (scumpie), Syringa vulgaris (liliac), Padus mahaleb (vișin turcesc). În lunca Nerei sunt frecvente salcetele (Salix alba, S. fragilis, S. triandra, S. purpurea), Populus alba, P. nigra (plop alb și negru) și zăvoaie de
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
de pădure - s-a format pe calcare și conglomerate, sub acțiunea vegetației forestiere, depuse în straturi de-a lungul timpului. Prin sedimentari succesive s-au format mari cantități de humus și argilă, a căror fertilitate este considerată mediocra. Pe locurile defrișate sunt specifice solurile brune înțelenite, propice fânețelor și pășunilor dar și livezilor de pomi fructiferi. Deși destul de bogat în humus, solul deluros runcean are nevoie de îngrășăminte și apa, mai ales în condițiile de umiditate scăzute, cănd pământul se usucă
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
satului bătrân și hotarul său până pe la 1820, când li s-a luat acest drept. Ei au primit în schimb dreptul asupra pădurii din apropierea satului (spre sud). În 1904 li se ia dreptul asupra pădurii, pentru a fi mai apoi defrișată iar în locul ei, administrația austro-ungară să înființeze o colonie cu etnici maghiari, viitoarea Moșnița Nouă. În timp, noua colonie a depășit prin populație și prin importanță, mai vechiul așezământ moșnițean. În 1890 făcea parte din Comitatul Timiș, districtul Timișoara, era
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
parte din Comitatul Timiș, districtul Timișoara și avea 1175 de locuitori 1900 - Documentele de arhivă certifică existența a 1180 de locuitori. 1904 - Până la această dată, satul era înconjurat de pădure. Începând cu 1903 s-a îănceput tăierea pădurii. Pe locul defrișat au fost aduși circa 800 de coloniști maghiari din comitetul Bekeș, orașul Szentes. Pentru noii veniți s-au construit 70 de case, în valoare de 7940 de coroane. Noua colonie va constitui ulterior satul Moșnița Nouă. Tăierea pădurii s-a
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
Cârțișoara, cunoscut și sub numele de "Cârța Română" ("Kerch Olacorum"), a fost populat din evul mediu timpuriu și până în prezent predominant de români, spre deosebire de Cârța Săsească. Originea numelui este fie de origine slavă, derivat din etimonul vechi slav "kurčo" (loc defrișat, curătură), respectiv sinonimul său slavon "krč" sau "krči", sau de origine germană, preluat de la mănăstirea Cârța. În cea de-a doua variantă originea numelui este explicată etimologic din germanul "Kerz(e)" (în trad. "lumânare", "candelă"), denumirea latină a conventului mănăstirii
Cârțișoara, Sibiu () [Corola-website/Science/301702_a_303031]
-
zonelor umede: arin, plopul tremurător și răchita. Intervenția factorului uman în zonele intens populate ale bazinului a dus la modificări importante ale suprafețelor și structurii vegetației. În etajul inferior cresc asociații ierboase ca hostii, tătăneasa, vulturica, iarba vulturului. În terenurile defrișate s-au format pajiști montane secundare, pe care cresc în asociații graminee și leguminoase de mică valoare furajeră, îndeosebi pe terenurile intens și irațional pășunate: iarba vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecventă
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
umede: arin, plopul tremurător și rachița. Intervenția factorului uman în zonele intens populate ale bazinului a adus modificări importante ale suprafețelor și structurii vegetației. Vegetația ierboasa: În etajul inferior cresc asociații ierboase de: horștii, tătăneasa, vulturica, iarbă vulturului. În terenurile defrișate s-au format pajiști montane secundare, pe care cresc în asciații, graminee și leguminoase de mică valoare furajera, în deosebit pe terenurile intens pășunate: iarbă vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecvență și
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
Roadeș (în dialectul săsesc "Raddeln, Radln, Rarlen", în , în trad. "valea defrișată", colocvial "Radeln", "desțeleniș", în ) este un sat în comuna Bunești din județul Brașov, Transilvania, România. Biserica fortificată, protejată de un zid dublu prevăzut cu cinci turnuri de apărare. Biserica evanghelică a fost construită de sași în secolele XV-XVI în stil
Roadeș, Brașov () [Corola-website/Science/300963_a_302292]
-
în direcția Moțăței. Unul din asemenea exemplare se mai află și astăzi la fața locului, grav afectat de trecerea vremii. În timp, arboretul de salcâm din Ciurumela s-a degradat fiziologic și în anii 1973 - 1975 a fost tăiat și defrișat, locul fiind luat de salcâm selectat și ameliorat genetic, superior, cu creșteri rapide și cu rectitudinea trunchiului asemănătoare speciilor de rășinoase, este vorba de o nouă denumire uzitată în rândul specialiștilor silvici de - Robinia pseudacacia var. ,Oltenica, În comuna Poiana
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
moș Ștefan, Barbu Busuioc, Marcu Vâlcan și Mărin Sclipcea.Numele de familie ale acestora se mai întâlnesc și astăzi în sat. Pământul de la Covei fiind fără stăpân oficial, aici s-au putut așeza diverși refugiați, care deveneau proprietari peste pământul defrișat și desțelenit de ei.Tot așa s-au mai așezat și ciobani, veniți cu oile de la munte la iernat, ca strămoșul Cocora, venit probabil de la muntele Cocora, din Vâlcea, mai puțin probabil că de la muntele Cocora de lângă Bușteni, aceștia din
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
este nevoie de 300-1000 de ani, iar formarea unui strat de sol de 20 cm a durat cca. 2000-7000 ani. În schimb distrugerea solului sub influența eroziunii sau a diverșilor factori nocivi poate avea loc în câțiva ani. Pe solurile defrișate se intensifică procesele de degradare a materiei organice datorită creșterii intensității activității microorganismelor. Ca urmare a expunerii la lumina solară au loc importante schimbări în pedosferă. Aceste schimbări pot fi în detrimentul descompunerii și recirculării substanțelor nutritive și al activității micorizelor
Pedosferă () [Corola-website/Science/308104_a_309433]
-
naturală istorică, au trăit în sate răspândite cca. 30 000 de locuitori. Jungla deasă favorizată de ploile abundente (precipitații cu ca. 4000 mm/an) aduse de muson, acoperea o mare parte a versanților vulcanului, acest desiș era favorabil vânatului, zonele defrișate aveau un sol vulcanic deosebit de roditor favorabil agriculturii. Astfel în regiunea înconjurătoare pe o rază de 40 de km trăia o jumătate de milion de oameni, cu localitățile mai importantă „Angeles” (150 000 loc.) și „Clark Air Base” (20 000
Pinatubo () [Corola-website/Science/307497_a_308826]
-
native din Tenerife a fost înrobita sau exterminata datorită, în special, epidemiilor odată cu sosirea emigranților din diferite zone ale Europei asociate cu Imperiul spaniol (Portugalia, Franța , Italia, Germania) care s-au stabilit pe insulă. Pădurea autohtonă de pin a fost defrișata spre a face loc plantațiilor de trestie de zahăr în 1520, iar în secolele următoare economia insulei s-a bazat pe culturi facile că vită de vie pentru vin, cârmâz pentru coloranți sau banane. Tenerife, ca și celelalte insule, a
Tenerife () [Corola-website/Science/306785_a_308114]
-
hrană, îmbrăcăminte, ducând la numeroase defrișări și extinderi ale culturilor. O urmare firească a acestei creșteri demografice nu este alta decât procesul de urbanizare. Totuși acest proces se întinde pe o durată destul de mare acoperind suprafețe din ce în ce mai mari ce trebuiesc defrișate, atrăgând după sine, în acest mod, și cererea crescândă a diferitelor materiale Natalitatea era crescută (40-60 de copii la 1000 de locuitori). Mortalitatea era ridicată și neregulată, la fel și mortalitatea infantilă (o treime din copii nu apucau vârstă maturității
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
Taika, din anul 645). Aceste loturi intrau în proprietatea definitivă a aristocratului respectiv. Cu timpul dreptul de folosire pe timp limitat a pământului începe să capete un caracter formal și se transformă de fapt în proprietate definitivă a nobilului. Terenurile defrișate deveneau, de asemenea, proprietate definitivă a nobilului care întreprindea acest lucru, fapt legiferat în anul 743. Fiecare clan ("uji") avea dreptul să-și bată moneda proprie, și astfel banii nu puteau circula liberi în orice parte a arhipelagului. Până la urmă
Daimyo () [Corola-website/Science/302865_a_304194]