810 matches
-
eticii vor crea riscuri geopolitice majore. Exemplele vor cuprinde următoarele: Creșterea duratei de viață Apărarea imunității optimizate Evoluția comună a ciborgilor: om/mașină Ingineria organelor Regenerarea celulelor stem, a organismului în întregime și a minții. Contracararea atrofierii mușchilor care rezistă degenerării Refacerea oaselor prin autoasamblare Atingerea unui nivel superior de agilitate și viteză Instrumente de căutare printre celule bolnave care să le distrugă la cerere Eliminarea genelor care conduc la un comportament nedorit. Implicații sociale: drepturi și revoluții Pe măsură ce oamenii duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Se aplecă în față, incitat. — Continuați, domnule Diehl ... — Să o testăm pentru gene de diabet, cancer la sân din gene BRCA și tot restul. Și este posibil ca soția mea să aibă și gena pentru boala Huntington, care provoacă o degenerare fatală a nervilor. Bunicul ei a avut boala lui Huntington, așa că există în familie. Amândoi părinții ei sunt încă tineri, iar boala apare doar la bătrânețe. Așa că este posibil ca soția mea să poarte gena, iar asta ar însemna o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
dintre ei ... Sunt bătrâni, spuse Josh, holbându-se la ei. Cu toții sunt bătrâni. — Da, zise Tom. Se vede limpede: îmbătrânire prematură. M-am dus și am verificat șobolanii morți acum două zile. Unul avea un adenom pituitar, iar celălalt o degenerare a coloanei vertebrale. — Semne de îmbătrânire... — Exact, spuse Tom. Semne de îmbătrânire. Poate că gena asta nu va fi produsul minune pe care mizează Rick. Mai ales dacă produce moarte prematură. Ar fi un dezastru. Cum mă simt? zise Adam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simț estetic'' 1. MAX NORDAU: PRIVIRE CRITICĂ ASUPRA DEGENERĂRII ARTELOR Ideea de a concepe o lucrare despre degenerarea artelor i-a venit lui Max Nordau (1849-1923) în urma studierii tezelor științifice ale profesorului său
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simț estetic'' 1. MAX NORDAU: PRIVIRE CRITICĂ ASUPRA DEGENERĂRII ARTELOR Ideea de a concepe o lucrare despre degenerarea artelor i-a venit lui Max Nordau (1849-1923) în urma studierii tezelor științifice ale profesorului său de la Torino Cesare Lombroso care a studiat fenomenul de degenerare pe linia pshio psihiatrică în domeniul
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simț estetic'' 1. MAX NORDAU: PRIVIRE CRITICĂ ASUPRA DEGENERĂRII ARTELOR Ideea de a concepe o lucrare despre degenerarea artelor i-a venit lui Max Nordau (1849-1923) în urma studierii tezelor științifice ale profesorului său de la Torino Cesare Lombroso care a studiat fenomenul de degenerare pe linia pshio psihiatrică în domeniul dreptului criminal, al politicii și al sociologiei. Totuși Nordau
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
1. MAX NORDAU: PRIVIRE CRITICĂ ASUPRA DEGENERĂRII ARTELOR Ideea de a concepe o lucrare despre degenerarea artelor i-a venit lui Max Nordau (1849-1923) în urma studierii tezelor științifice ale profesorului său de la Torino Cesare Lombroso care a studiat fenomenul de degenerare pe linia pshio psihiatrică în domeniul dreptului criminal, al politicii și al sociologiei. Totuși Nordau este primul cercetător interesat de fenomenul degenerării în artă și literatură: Degenerații nu sunt întodeauna criminali, prostituate, anarhiști sau nebuni declarați; de multe ori ei
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
Nordau (1849-1923) în urma studierii tezelor științifice ale profesorului său de la Torino Cesare Lombroso care a studiat fenomenul de degenerare pe linia pshio psihiatrică în domeniul dreptului criminal, al politicii și al sociologiei. Totuși Nordau este primul cercetător interesat de fenomenul degenerării în artă și literatură: Degenerații nu sunt întodeauna criminali, prostituate, anarhiști sau nebuni declarați; de multe ori ei pot să fie scriitori sau artiști. Dar aceștia din urmă prezintă aceleași trăsături intelectuale - de cele mai multe ori la fel de somatice - ca și membrii
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
lucrările criticate, dar este incapabil să judece dacă acestea sunt produsele unui creier bolnav și de ce natură este tulburarea psihică care se revelează astfel. Astfel, Nordau consideră că efectele artei sunt malefice prin faptul că ele își au sorgintea în degenerarea psiho-mentală a creatorilor acestor manifestări deviante, iar vina o poartă deopotrivă atât cei ce emit aceste lucrări artistice, cât și a acei receptori entuziasmați de aceste apariții ”fermecătoare” a nebuniei morale, imbecilității și a demenței.... Artiștii desconspirați de falsitate și
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
ca un dușman al artei 4. În aceste condiții se impune apariția unei etici și morale ce ar trebui respectată în egală măsură de artistul autentic și de admiratorii fenomenelor culturale de ”bun simț” estetic. 1.1. Misticismul - cauză a degenerării artei Una dintre principalele simptome de degenerescență a culturii, reprezintă în viziunea gânditorului Max Nordau, relația dintre artă și tendințele spre misticism a unor pseudo-artiști sau a unor falși mistici cu pretenții de artiști de geniu ce, prin manifestările lor
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
amor supraterestru, ca o uniune a speciei nespus de elevată și pură cu Dumnezeu și Sfânta Fecioară. Interpretările incorecte cu privire la extazul mistic reflectat în unele lucrări de artă precum cea a lui Bernini, poate fi considerate ca un act de degenerare interpretativă. Pe de altă parte atitudinea unor pretinși mistici sau a unor falși artiști ce prin creațiile lor infestează arealul artistic cu lucrări ce au o influență nefastă asupra comunității este un act de degenerare socioculturală inconștientă sau, uneori conștientă
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
considerate ca un act de degenerare interpretativă. Pe de altă parte atitudinea unor pretinși mistici sau a unor falși artiști ce prin creațiile lor infestează arealul artistic cu lucrări ce au o influență nefastă asupra comunității este un act de degenerare socioculturală inconștientă sau, uneori conștientă și rău intenționată. Nordau exemplifică în cercetarea sa cazul prerafaeliților: Această caracteristică a misticului nu se aplică așa de complet în istoria artei și a poeziei acestui secol XIX la nici un alt grup de oameni
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
cultură, ale misticismului fals și pretențios adoptat de unii diletanți care prin rea intenție și ignoranță contribuie la decadența artelor și a literaturii. 1.4. Psihologia ego-ului Fascinanta lucrare a lui Max Nordau ne subliniează faptul că una dintre cauzele degenerării artelor este exacerbarea ego-ului. Autorul face distincția între egotism/egocentrism și egoism. În concepția sa egoismul, care nu este considerată o boală, este o stare a unei persone care se conduce, în viață și implicit în societate, după propriile sale
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
tine să se odihnească... Pe parcursul a cinci volume ce compun lucrarea Dégénérescence, Max Nordau realizează un adevărat tur de forță în ceea ce privește arta și literatura începând cu Romantismul și finalizând cu un ”pronostic” al artelor secolului XX. Nordau reliefează faptul că degenerarea artistică-culturală-socială are la bază cauze psihologice, nevroze provocate de divești factori ce exacerbează ego-ul și căruia îi declanșează sentimente de dominație, dorință exagerată, vanitate, posesiune, faimă; aceste manifestări, ce uneori se transformă în frustrări, necesită un consum imens de energie
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
factori ce exacerbează ego-ul și căruia îi declanșează sentimente de dominație, dorință exagerată, vanitate, posesiune, faimă; aceste manifestări, ce uneori se transformă în frustrări, necesită un consum imens de energie cerebrală ce conduc spre declanșarea unor tulburări mentale: Isteria și degenerarea au existat dintotdeauna. Dar ele se prezentau în trecut în mod sporadec și nu aveau nici o importanță pentru viața societății întregi. Numai marea oboseală pe care a perceput-o generația în care abundența descoperirilor și inovațiilor ivite instantaneu au impus
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
altă parte, înclinăm să credem că exagerările lui Nordau erau bine intenționate, autorul având un remarcabil control al obiectivității concepțiilor sale, dar că voit, prin exagerarea manifestărilor defectuase, a dorit să scoată în evidență pericolelele ce pot accentua și grăbi degenerare artei, declinul culturii și, inevitabil, al societății, al umanității. Cu toate acestea, analizând chiar și în manieră superficială manifestările cultural-artistice actuale, infestate de fenomenul anticultural kitsch, nu putem a ne abține să nu îi dăm dreptate. 2. KITSCH-UL - DIMENSIUNE
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
inteligență, este un gest pertinent, ce vizează uneori noblețea sufletească, să își dorească a îndepărta voalul ignoranței de pe conștiința semenilor și a-i ridica la nivelul său, sau să îi propulseze mai departe, spre atingerea unor realizări mai înalte, superioare. Degenerarea artei este semnalată de unii gânditori precum Max Nordau, începând sfârșitul secolului al XIXlea, perioadă care coincide în mare parte cu desacralizarea artei, a societății, ruperea legăturilor cu divinitatea, situație concentrată în cuvintele filosofului german Friedrich Wilhelm Nietzsche, care chiar dacă
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
irevocabilă declarație oarecare de dușmănie, de o prăpastie între ei și pasiune. Mijloacele radicale le sunt indispensabile doar degeneraților; slăbiciunea voinței, mai precis incapacitatea de a nu reacționa la un stimul, nu e ea însăși decât o altă formă de degenerare<footnote Idem, Amurgul idolilor, Ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 2007, p. 40 71 http://holotropic.ro/holotropic 09.htm, 03.08.2010, 12:07 h footnote>. 3.1. Simpozionul Internațional de Artă Holotropică 2009 Simpozionul Internațional de Artă
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
Institutului pentru Studierea Avangardei Românești și Europene (ICARE). Într-un coeditorial vehement, Vinea (semnat Vn.) combate „stilul românesc” al arhitecturii Bucureștiului antebelic: „prunc hibrid al onanismului romantico-historic, împerechere de arcade și coloane bizantine cu turnuri turcești, totul chircit după regula degenerării și a imitației”. Textul („Capitala Brumărescu“, semnat Vn.) a fost în general ignorat de comentatori. Autorul deplînge discontinuitatea istoriei locale și „provizoratul” ei preexistent modernizării, opunîndu-i, compensatoriu, voința de construcție durabilă, posibilă cu adevărat abia după război („România se construiește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
tinerei generații” - etnicismul rimează cu idealul modern al sportsmanului: „Tineri vînjoși, pămînteni, etnici, sportsmeni vor fi socotiți păgîni. (...) E de preferat elanul poate unilateral dar vital al tinerilor într-o epocă de cădere a politicianismului”, iar corupția politicianistă - cu devitalizarea/degenerarea și slăbiciunea (altfel spus, cu bătrînețea și feminizarea). Tinerețea și bărbăția devin astfel pricipalele motoare ale „revoluției naționale”: „Spiritul ce-i animă nu e feminin sau bătrînesc formal, ci tînăr, bărbătesc, fecund revoluționar”. Ca și tînărul Mircea Eliade, Emil Riegler-Dinu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o compensație a anemiei concepționale”), ilustrat de maniera eufuistă și gongoristă. O propoziție la care un Max Nordau ar fi subscris oricînd: „decadența începe - în toate domeniile - cu rafinarea”. Pe de altă parte, „barbaria instinctuală” a anarhicilor moderni reprezintă o degenerare în plus, nu un „factor regenerator”. Fără îndoială, un spirit clasicizant, conservator, tradiționalist și academist percepe cel mai acut abaterile moderne de la idealul perfecțiunii armonice, al „sănătății” organice, al unității și clarității formelor. Capitolul despre poetica anarhică identifică drept erezii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
să te considerăm un om comun. Departe de noi gândul unei jigniri. Suntem încredințate că ai posibilitatea de a înțelege corect situația, așa cum de altfel am susținut și mai înainte. De asemenea, aș vrea să-ți supun atenției gradul de degenerare fizică datorat neîmplinirii tuturor factorilor din timpul procesului de creștere. De pildă, în cazul meu se remarcă o tendință spre îmbătrânire precoce, deși teoretic nu am decât 35 de ani, iar propriu-zis o vârstă de 17 luni. Y, a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Otiliei. Singura întrebare era dacă Otilia îl iubește sau nu, lucru de care se îndoia din ce în ce mai mult, dar că el iubea pe Otilia și că era drept s-o iubească, orice s-ar fi întîmplat, după zece-douăzeci de ani în virtutea degenerării caracterului feminin, n-avea nici o îndoială. De aceea, ca să-și ateste sieși solemnitatea sentimentului, luă tocul și scrise în caietul lui: "Iubesc pe Otilia." Apoi începu să se plimbe prin odaie. Aruncîndu-și ochii pe fereastra care dădea în curtea vecină
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
care să închege pe un plan derivat antinomii originare. Toată amploarea culturii germane derivă din această incapacitate, din această disproporție care închide în sine un tragic impresionant. Arhibanala distincție între dinamismul germanic și statismul francez nu trebuie interpretată ca o degenerare franceză și o exuberanță germanică, ci ca o diferență de tensiune. Francezii sînt vii fără să depășească formele care îmbracă viața; nemții nu pot fi vii decât prin lipsa de formă, prin elementar și primordial. Și izbucnirea vieții în ei
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
În ce măsură cultura suspiciunii este cu adevărat eliberatoare, iar nu mai degrabă entropică și omogenizantă? Atunci când reparația morală este centralizată etatist, mai rămâne loc pentru virtutea personală (ca orice altă virtute) a compasiunii? Nu reprezintă această evoluție a moralității seculare o degenerare apocrifă a eticii ecleziale? Suspectând în orice pretenție de adevăr rivalitățile unor constelații de putere, postmodernul nu dovedește că ar fi imun față de logica resentimentului. Pentru cei care nu mai cred într-un sens final al vieții, teodiceea recurge fie
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]