595 matches
-
cu expresia neașteptată „ca acum” din fraza introductivă. Expresia ne aliniază rapid la orientarea imediată a personajului „Bertha” către lumea interioară proprie, „ca acum” fiind nu atît coeziv, legat de un anume moment cotextual specificat, ci mai degrabă expresiv și deictic, făcînd aluzie la momentul prezent, pe care l-am identifica fără dificultate dacă am fi Bertha însăși. Pornind de la această expresie putem afirma, pentru întreaga povestire, că Bertha este personajul-focalizator intern (și adesea personajul- focalizat). De asemenea, în acel prim
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
sune asemeni unuia dintr-o conversație naturală. În vorbirea indirectă, naratorul sau reporterul pretinde că redă versiunea fidelă a cuvintelor rostite de vorbitor, dar nu reproducînd pur și simplu cuvintele sale: sînt reținute, în loc, cuvintele celui care povestește, precum și orientarea deictică. În consecință, versiunile oferite de VI pot fi destul de îndepărtate de sursa ipotetică oferită de VD. Astfel, Leech&Short (1981:323) remarcă utilizarea unor versiuni destul de rezumate și îndepărtate de vorbirea indirectă. Și în timp ce incidența tuturor celor unsprezece moduri de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
5. Punctele 1 și 2 de mai sus menționează că, în DI, timpurile gramaticale și pronumele sînt în conformitate cu perspectiva naratorului. Această informație poate căpăta un caracter mai general: gramatica Discursului Indirect implică o adoptare în masă a orientării deictice a naratorului. Aceasta înseamnă că toți indicatorii deictici care pot apărea în rostirea directă a unui personaj, legate de presupusul punct din timp și spațiu în care se află personajul (în afară de timp gramatical și pronume personale, cuvinte precum aici, astăzi
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
menționează că, în DI, timpurile gramaticale și pronumele sînt în conformitate cu perspectiva naratorului. Această informație poate căpăta un caracter mai general: gramatica Discursului Indirect implică o adoptare în masă a orientării deictice a naratorului. Aceasta înseamnă că toți indicatorii deictici care pot apărea în rostirea directă a unui personaj, legate de presupusul punct din timp și spațiu în care se află personajul (în afară de timp gramatical și pronume personale, cuvinte precum aici, astăzi, acesta și acum), vor fi înlocuite de indicatori
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
care pot apărea în rostirea directă a unui personaj, legate de presupusul punct din timp și spațiu în care se află personajul (în afară de timp gramatical și pronume personale, cuvinte precum aici, astăzi, acesta și acum), vor fi înlocuite de indicatori deictici care capătă sens din perspectiva naratorului (în mod convențional, formele deictice „non-proxime”: acolo, în aceeași zi, acela, atunci). Printre indicatorii deictici, trebuie inclusă folosirea în DD a unor verbe de mișcare către sau dinspre personajul care vorbește (Vino aici!, Pleacă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
presupusul punct din timp și spațiu în care se află personajul (în afară de timp gramatical și pronume personale, cuvinte precum aici, astăzi, acesta și acum), vor fi înlocuite de indicatori deictici care capătă sens din perspectiva naratorului (în mod convențional, formele deictice „non-proxime”: acolo, în aceeași zi, acela, atunci). Printre indicatorii deictici, trebuie inclusă folosirea în DD a unor verbe de mișcare către sau dinspre personajul care vorbește (Vino aici!, Pleacă!); prin contrast, în DI verbele de mișcare vor fi non-specifice din
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
personajul (în afară de timp gramatical și pronume personale, cuvinte precum aici, astăzi, acesta și acum), vor fi înlocuite de indicatori deictici care capătă sens din perspectiva naratorului (în mod convențional, formele deictice „non-proxime”: acolo, în aceeași zi, acela, atunci). Printre indicatorii deictici, trebuie inclusă folosirea în DD a unor verbe de mișcare către sau dinspre personajul care vorbește (Vino aici!, Pleacă!); prin contrast, în DI verbele de mișcare vor fi non-specifice din punct de vedere direcțional ori, precum alte elemente deictice, vor
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
indicatorii deictici, trebuie inclusă folosirea în DD a unor verbe de mișcare către sau dinspre personajul care vorbește (Vino aici!, Pleacă!); prin contrast, în DI verbele de mișcare vor fi non-specifice din punct de vedere direcțional ori, precum alte elemente deictice, vor fi orientate către narator. Aceasta se întîmplă deoarece a veni și a pleca sînt la fel de orientative ca aici și acolo, așa încît unele combinații între ele pot suna artificial și absurd: ? Vor veni acolo mîine; Pleacă de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
iasă în lume; dar ce putea face ea? Era vreo șansă ca acesta să fie mai apoi de ajutor lui Sir Thomas în afacerile sale legate de proprietatea din Indiile de Vest? Aceasta este Scriere Indirectă Liberă, o versiune indirectă deictic și încadrată naratorial a discursului scris, pe care, din cîte înțelegem, Frances Price l-a trimis lui Lady Bertam. Dar poate că cele mai influente dintre observațiile făcute de Short și de colegii săi au apărut în Leech&Short (1981
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
iar cel de-al doilea la natura clivajului. Este esențial să precizăm că "paradigma celor patru clivaje fundamentale" ale lui Rokkan constituie un model logic pe care îl putem califica, recurgând la reflecția lui Jean-Claude Passeron, drept model de tip deictic. Statutul de model implică o serie de consecințe. Mai întâi, "modelele nu sunt decât niște ipoteze, niște sisteme de explicație solid legate potrivit formei ecuației sau funcției: asta este egal cu aceea sau o determină pe aceea". Vom adăuga la
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cum constatau von Neuman și Morgenstern. Modelul nu este așadar teoria sau o teorie, ci aplicarea unei teorii la un obiect, modelul se înrădăcinează așadar într-o teorie prealabilă. În sfârșit, modelul celor patru clivaje e un model de tip deictic, adică descrie și enunță reguli interpretative, însă nu pretinde că furnizează vreo explicație. Luarea în calcul a proprietăților inerente caracterului de model sau, mai exact, statutului logic sau epistemologic, impune ca utilizatorii acestuia să-i respecte constrângerile structurale. Astfel, dorința
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
mediată de nominalul (lexicalizat sau nu) care denumește acea entitate/proprietate. Adjectivul nu își poate verifica sau valoriza trăsăturile "direct" prin raportarea la un obiect descris. În enunțul E frumoasă, rostit cu privire la o vază prezentă în context, avem un acord "deictic". Acest acord nu este direct, prin raportare la obiectul descris, ci mediat de substantivul vază, care este de genul feminin. Acordul nu este niciodată pur semantic, ci mediat de sintaxă. Dată fiind natura relațională a adjectivului și a verbului, care
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la o formă verbală nepersonală este controlat de un nominal anterior (subiect sau complement): (15) a. Ion începe / poate să meargă. b. Ion are de scris. c. Ion se apucă de repetat lecția. (ii) subiectul este recuperat din contextul extralingvistic (deictic): (16) Când a venit? (enunț însoțit de un gest care indică persoana) (iii) subiectul este inclus în forma verbului, prin desinențele de persoana I și a II-a, singular și plural: (17) a. Am citit. b. Mai stai? (iv) subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
De exemplu, în engleză și în scandinavă doar pronumele personal are gen (trei valori în engleză: masculin, feminin, neutru; două în limbile scandinave: feminin și masculin). În limba română, pronumele neutre nu au forme speciale, nici pentru neutrul anaforic (sau deictic), nici pentru cel "natural". Pronumele neutre anaforice sunt cele care reiau anaforic un substantiv de genul neutru. Ele pot fi folosite și în contexte deictice, raportate la un referent denumit de un substantiv neutru. Aceste forme pronominale sunt omonime cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
masculin). În limba română, pronumele neutre nu au forme speciale, nici pentru neutrul anaforic (sau deictic), nici pentru cel "natural". Pronumele neutre anaforice sunt cele care reiau anaforic un substantiv de genul neutru. Ele pot fi folosite și în contexte deictice, raportate la un referent denumit de un substantiv neutru. Aceste forme pronominale sunt omonime cu formele masculine la singular și cu cele feminine la plural. Unii lingviști consideră că nu este vorba de un acord propriu-zis, ci de o "concordanță
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
formele de feminin. Forma de masculin singular nu se poate folosi cu această valoare: (3) a. Dan a emigrat? Asta nu o știam. / * Ăsta nu îl știam. b. N-am spus-o eu. / * Nu l-am spus eu. În contextele deictice, dacă referentul nu a fost categorizat încă de un vorbitor, deci nu i-a fost atribuit un concept nominal, exprimat printr-un substantiv, se poate folosi fie forma de masculin, fie cea de feminin, la singular. Dacă sunt mai mulți
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Femininul este genul marcat la animate, fiind folosit atunci când se știe că toate entitățile implicate sunt +feminin. (19) a. Studenții sunt examinați sâmbătă. (studenții desemnează indivizi de ambele genuri) b. Studentele sunt examinate sâmbătă. (20) Sunt pregătiți? / *Sunt pregătite? (utilizare deictică, cu referire la un ansamblu de indivizi de ambele genuri) Farkas și Zec (1995) au observat că două substantive animate la singular coordonate se acordă semantic, chiar dacă genul fiecărui conjunct este același. Aceleași substantive luate separat, deci nu coordonate, se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
are rol dezambiguizator). (iv) în enunțurile emfatice, CI este antepus verbului regent și dublat prin clitic. 2.2.2. DC nu este posibilă Conform GALR (II, 432-436), dublarea complementului indirect nu este posibilă dacă: (i) CI este exprimat prin clitic deictic, antepus verbului (7) Îmi tună și-mi fulgeră. (ii) CI este subordonat unui verb cu pronume reflexiv în acuzativ, obligatoriu la persoanele I sau a II-a (Mă adresez ție / lui Ion). 2.2.3. DC este facultativă Dublarea CI
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
să afle cine sunt vinovați de atacul asupra românilor (Antena 1, 3.XI.2007) Cine îi fac pe roboții ăștia? (Radio România Actualități, 19.IX.2008). Careva și cineva se pot acorda și la persoana a II-a, în contexte deictice, în enunțuri interogative: (43) Sunteți superstițioși careva? (OTV, 21.X.2007) Știți cineva despre ce e vorba? (Antena 1, 20.X.2007). 2.4. Dezacordul anumitor tipuri de verbe-predicat Destul de frecvent, în limba vorbită verbele la diateza pasivă cu se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a subiectului (Pământul este rotund) - Neamțu (1986: 73). Deși în GALR se adoptă soluția tradițională, se prezintă și argumentele care conduc către interpretarea copulativă a verbului a fi din construcții locative: (a) paralelismul dintre determinantul locativ și unele adjective locative, deictice sau anaforice - Casa este aproape/apropiată; (b) similitudinea dintre predicația de proveniență și cea locativ-situațională, pentru care interpretarea tradițională este divergentă - Studentul este din Cluj/la Cluj; (c) inconsecvența privind interpretarea ca predicativ suplimentar a structurilor cu predicație locativă - Îl
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cel mai/foarte inteligent, cel mai bun/foarte bun prieten); poate apărea într-o structură imperativă (Fii inteligent!); (b) propoziții de identificare (Cet homme est Alfredo Funoll 'Acest om este Alfredo Funoll'), care au, în mod prototipic, un subiect pronominal deictic și un nume predicativ realizat printr-un nume propriu, printr-o expresie nominală definită sau printr-un grup nominal nedefinit și care constituie răspunsuri potrivite la întrebarea Cine este el/ea/acesta/aceasta?; (c) propoziții de specificare (Le meilleur ami
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
trece, peste sinea lui? Spre Tecuci, de la Mărășești, nu mai este zăpadă pe cîmpie. IV. VULPĂȘEȘTI HIEROGAMIE Nicolina Buhăești Roman "Vineri, 5 iulie 2002, ora 2,00, în gara Nicolina": citez aici punctul de vedere pe care îl exprimă instituția deictică, eu către ce merg? pe drum sînt tot acasă. În tren, miros de motorină sub canapeaua lungă, capăt de vagon etajat, conductorul cercetează și reține unul dintre cele două bilete, nu zice nimic, Ciurea cald, noapte, pește în apă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
au mers pînă cînd au pierdut din vedere Ceahlăul, în nordul Mării Negre, îl au cu ei, fiecare bărbat! Podu Iloaiei să fie? inima studențească a căzut în pantaloni, am uitat să reacționăm, tot cu ochii în ritm de linii, pe deicticele aici și acum, în fine, ne revenim, tot cu bricheta scăpărătoare, îi ardem o țigară pe înțeles, ia să ocolim noi, ia să ocolim noi doi!... focuri, șoseaua spre Strunga Roman în faruri de mașini, aripioara de rechin a lunii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
V1, exploatând între altele și Teoriatopicului nul (= elemente eliptice cu valoare de topic), și identifică patru valori pentru structurile în care verbul ocupă prima poziție: topic de continuitate (topicul nul este coreferențial cu o expresie nominală anterior menționată) (72a); topic deictic (topicul nul este legitimat doar dacă este legat deictic și folosit într-o manieră conversațională) (72b); structuri V1 narative (72c); structuri V1 rematice (întreaga propoziție conține informație nouă și introduce referenți neactivați în discurs) (72d). (72) a. Mecti, adunca, unu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cu valoare de topic), și identifică patru valori pentru structurile în care verbul ocupă prima poziție: topic de continuitate (topicul nul este coreferențial cu o expresie nominală anterior menționată) (72a); topic deictic (topicul nul este legitimat doar dacă este legat deictic și folosit într-o manieră conversațională) (72b); structuri V1 narative (72c); structuri V1 rematice (întreaga propoziție conține informație nouă și introduce referenți neactivați în discurs) (72d). (72) a. Mecti, adunca, unu exemplu face.PS.3SG astfel un exemplu a provari
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]