15,207 matches
-
De asemenea, se vor considera case de prostituție locuințele În care șed una, două sau mai multe prostituate Împreună, fără a se afla sub patronagiul uneia dintre ele. Art. 11. Casele de prostituție vor fi Înscrise de primar sau de delegatul primarului Într-un registru special, deosebit de registrul femeilor prostituate, menționat de art. 4 al regulamentului de față. O copie de pe acest registru se va Încredința prefecturii poliției. Art. 12. Se vor Înscrie În registrele caselor de prostituție: aă Toate casele
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Toate casele de prostituție care sunt astăzi supuse privegherii sanitare și polițienești și care Însușesc condițiunile cerute de acest regulament; bă Toate casele de prostituție care se vor deschide din nou, În condițiunile prescrise mai jos. Art. 13. Primarul sau delegatul primarului, Înainte de a da permisiunea pentru deschiderea unei case de prostituție, se va Încredința: aă dacă femeia care cere permisiunea de a deschide o asemenea casă n-a fost supusă la vreo pedeapsă corecțională, luând pentru aceasta informațiune de la prefectura
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
serviciul de priveghere a prostituției. Condicuța de sănătate se va opri și se va păstra până la vindecare. Dacă femeia bolnavă care a primit biletul de intrare În spital nu se va prezenta acolo după trecerea a patru ore, primarul sau delegatul acestuia va ordona aducerea ei la spital și va constata abaterea. Art. 31. Femeile prostituate bolnave de boli venerice se vor primi În spital și primirea lor nu se va putea refuza sub nici un motiv. Până când primăria Capitalei Își va
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
punct de vedere tehnic, economic, financiar, juridic și social. Studierea efectelor care ar rezulta din amenajarea propusă asupra populației din împrejurimi. Elaborarea și prezentarea către cele două guverne a unui Memoriu Tehnico-Economic (MTE) privind această construcție. Rezultatul eforturilor depuse de către delegații celor două state în cadrul lucrărilor desfășurate de Comisia Mixtă s-a concretizat în MTE, care a fost înaintat spre aprobare guvernelor RPR și RPFI în aprilie 1960, pentru că în 12 iunie 1963 conducătorii delegațiilor guvernamentale să parafeze la București acordul
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
În urmă sesiunii CAER din mai 1956 în cadrul căreia s-a dezbătut și problema utilizării apelor Dunării pentru producerea de energie, are loc în luna iunie a aceluiași an o întâlnire la nivel înalt, la București, la care au participat delegați iugoslavi și lideri români, în timpul căreia s-a făcut referire la dorința ambelor state de a îmbunătăți și intensifica relațiile de colaborare bilaterale. După vizita la București, la reîntoarcerea să în țară, presedintele RPFI, Iosip Broz Tito, a ținut un
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
că RPR nu combătea puternic revizionismul iugoslav, nu odată au fost adresate critici Bucureștiului.178 Această aveau loc în contextul în care, cu ocazia Congresului PCUS organizat la Moscova, în 1960, când s-a dat citire pasajului privind "revizionismul iugoslav, delegații dădeau din picioare, fluierau și huiduiau."179 RPR, ca tară condusă de un partid muncitoresc (comunist) nu putea să facă abstracție de aversiunea care urma să o aducă poziția adoptată în aprilie 1958 de către UCI în cadrul partidelor comuniste din lagăr
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
din cele două țări (11 volume reunind un numar de cca. 1300 pagini și peste 300 de plânse și planuri), lucrările Secțiilor și studiile Comisiei Mixte. Apoi, în perioada 1960-1963 a urmat elaborarea în comun, în cadrul unor întâlniri repetate între delegații celor două state vecine, a documentelor care vizau acordul și convențiile care aveau să constituie "podul juridic" în baza căruia s-a realizat construcția Sistemului de la Porțile de Fier; iar după ce la Belgrad s-a întocmit și semnat de către reprezentanții
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
o taxă unică particulară totală în suma de 0,37 USD/t.c. În acest mod, costul transportului la trecerea prin sectorul Porților de Fier urma să se reducă cu aproape 50%. Se poate vedea cum dialogul constructiv purtat între delegații celor două state și Comisia Dunării a avut menirea de a satisface atât interesele RPR și RPFI, cât și pe cele ale celorlalte state riverane ale Dunării. Astfel, acest al doilea ingredient vital al oricărei negocieri de succes, comunicarea, este
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
dar la anumite intervale de timp, specialiștii fiecărei secții se întâlneau în cadrul unor sesiuni în timpul cărora se întocmeau rapoarte și procese-verbale, în care se evidenția stadiul la care s-a ajuns și ale căror mențiuni urmau a fi acceptate de către delegații ambelor state. Această evoluție evidențiază că a existat o serie de tratative. Pe langă că negocierile care vizează realizarea unor mari proiecte de infrastructură sunt de o mare complexitate tehnică, ele au și o importante componente de natură financiară, politica
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
dumneata? Trotil, bade Dumitre. Trotil... Cum vine vorba asta, jupâne Ștrul? Ce trotil? Nu pricep. Apoi, bade Dumitre, matale nu știi nimic. Da’ poate-i mai bine așa. Uite despre ce-i vorba. Când mi-a adus sămânța de la liceu, delegatul - un legionar - mi-a atras atenția... Adică m-a amenințat cu pârjolul dacă vând sămânță țăranilor din satul dumitale. La oricine, da. Consătenilor dumitale, ba. Eu nu știu care-i șpilu’ acolo în sat, dar ceva nu-i în regulă... Nu știu ce-i
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
nevoie mare - a apreciat situația Costăchel. Îl rog pe tovarășu’ deleagat de la raion să ne spuie de ce vrea partidu’ nostru să ne adune în întovărășală și cum să luptăm coantra esploatări - a reluat Chersân firul pierdut al vorbei. Tovarășul Tașmău - delegatul de la raion - s-a ridicat încet și important. După ce și-a încheiat nasturii de la tunică, sprijinindu-și degetele în tăblia mesei, a pornit să cuvânte: Tovarăși! Partidul nostru - călăuzit de învățătura marxit-leninistă - a hotărât să aducă belșugul și bunăstarea și
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
noastre dragi... În sală au început murmure la început nedeslușite.Tovarășul de la raion și-a bolovănit din nou ochii. S-a uitat la Chersân întrebător, dar a rămas țeapăn în fața adunării. Chersân s-a ridicat și, cerându-și voie de la delegat, a grăit răstit: Ce aveți, măi? De ce nu tăceți din gură? Vă vorbește un om doar, nu... Și a înghițit restul vorbelor, cătând înfricoșat către delegat. Din sală s-a auzit limpede continuarea vorbei lui Chersân: „... doar nu rage un
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
a rămas țeapăn în fața adunării. Chersân s-a ridicat și, cerându-și voie de la delegat, a grăit răstit: Ce aveți, măi? De ce nu tăceți din gură? Vă vorbește un om doar, nu... Și a înghițit restul vorbelor, cătând înfricoșat către delegat. Din sală s-a auzit limpede continuarea vorbei lui Chersân: „... doar nu rage un bou!” Cum să tăcem, dacă vorbiți păsărește, de nu mai înțelege omul nimic - a grăit moș Dumitru Carpen, din fundul sălii. Ce nelămurire ai, moșule? Poftește
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
lui Chersân: „... doar nu rage un bou!” Cum să tăcem, dacă vorbiți păsărește, de nu mai înțelege omul nimic - a grăit moș Dumitru Carpen, din fundul sălii. Ce nelămurire ai, moșule? Poftește aici în față, să audă toată lumea - a grăit delegatul. Apoi eu n-aș ieși ca păduchele în frunte, că... mi-i rușine - a răspuns moșul. De ce ți-i rușine, moșule? - a întrebat delegatul. Mustăcind a râde și trăgând cu coada ochiului la cei din jur, moș Dumitru a vorbit
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
din fundul sălii. Ce nelămurire ai, moșule? Poftește aici în față, să audă toată lumea - a grăit delegatul. Apoi eu n-aș ieși ca păduchele în frunte, că... mi-i rușine - a răspuns moșul. De ce ți-i rușine, moșule? - a întrebat delegatul. Mustăcind a râde și trăgând cu coada ochiului la cei din jur, moș Dumitru a vorbit: Mi-i rușine pentru că... pentru că pantalonii mi-s rupți în dosul casei. Și ce-o zice lumea? Aista n-are nici pantaloni pe fund
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Dacă ar da măcar un măgar acolo, tot ar fi ceva... Și stau toată vara cu dinții la soare... Și nu m-aș mira să ajungă un șăf ceva... N-a apucat moșul să isprăvească ce avea de spus, că delegatul i-a și pus pumnul în gură: Moșule! Păcat de părul tău alb. N-ai înțeles nimic. N-ai priceput că partidul nostru vrea să desființeze exploatarea la sate, ca și la orașe. De aceea vrea să facă întovărășiri, ca să
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
se face că muncește, iar toamna primește pentru douăsprezece guri! Pe când eu cu baba, numai pentru două! Bună trebușoară! N-am ce spune. Oamenii gospodari hrănesc calicii și puturoșii!... Așa-i. Așa-i - s-a auzit părerea mulțimii. Chersân și delegatul făceau fețe-fețe. Prin vălmășeala de voci, a răzbătut glasul milițianului: Gura! Unde vă treziți? Pe toloacă sau la iarmaroc? Aici îi ședință și vorbește un om... Nu-i clacă! Să mai aud unul că scoate o vorbă, că am eu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Gura! Unde vă treziți? Pe toloacă sau la iarmaroc? Aici îi ședință și vorbește un om... Nu-i clacă! Să mai aud unul că scoate o vorbă, că am eu grijă de el! Poftiți, tovarășu’! - s-a ploconit milițianul în fața delegatului. Daurel s-a întors către adunare și a privit crunt spre moș Dumitru. Costăchel, aflat lângă moș Carpen, i-a șoptit: Să știi, moș Dumitre, că aiștia te-o ochit și dacă mai spui ceva te iau pe sus... La
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ochii pe el. În sală a pornit un murmur general, ca un început de furtună. Oamenii au început să iasă unul câte unul. În câteva clipe, adunarea s-a destrămat. Nu au mai putut face ordine nici ochii bolovăniți ai delegatului, nici amenințările milițianului, nici gesturile disperate ale lui Chersân... Ce facem, tovarășu’ delegat? Dumneavostră poate știți mai bine. Acolo la raion vă spune mai multe despre cum se face întovărășala asta. Pe mine nu mă taie capul. Întâi! De ce n-
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
de furtună. Oamenii au început să iasă unul câte unul. În câteva clipe, adunarea s-a destrămat. Nu au mai putut face ordine nici ochii bolovăniți ai delegatului, nici amenințările milițianului, nici gesturile disperate ale lui Chersân... Ce facem, tovarășu’ delegat? Dumneavostră poate știți mai bine. Acolo la raion vă spune mai multe despre cum se face întovărășala asta. Pe mine nu mă taie capul. Întâi! De ce n-ai instruit - cum ți-am spus - câțiva oameni de nădejde, care să împânzească
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
care să împânzească adunarea și să țină ordine? Am instruit, tovarășu’! Pe cine? Pe tovarășu’ Daurel. Atâta?! ... Al doilea! Ți-am spus de atâtea ori că se spune întovărășire și nu întovărășală! De amu’ am să zic întovărășie și gata! Delegatul Tașmău n-a mai avut ce spune. Și-a căscat doar ochii, cum avea obiceiul... Chersân a luat notă și discuția a continuat. Tovarășe Chersân! Dumneata ai auzit de lămurirea de la om la om? De lamânuire n-am auzit, tovarășu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Chersân a luat notă și discuția a continuat. Tovarășe Chersân! Dumneata ai auzit de lămurirea de la om la om? De lamânuire n-am auzit, tovarășu’... Lămurireee! Nu lamânuire. Fii atent și bagă la cap!... De a doua zi, Chersân, Tașmău - delegatul raionului - milițianul și Daurel intrau din casă în casă. Daurel era un fel de înainte-mergător. Alerga din poartă în poartă, să afle dacă gospodarii sunt acasă. Vine tovarășu’ de la raion. Vedeți cum grăiți, că... Câte unii îl întrebau: „Ce-i
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
aduceau aminte să fi râs de multă vreme așa. A doua zi, pe la prânzul mare, Petrache îl ajuta pe Costăchel să aranjeze căruța sub șopron, când s-au auzit bătăi în poartă. Au ridicat capul... Bună ziua! - a salutat sobru Tașmău, delegatul. Bună ziua! - au răspuns pe același ton Costăchel și Petrache. Cred că de la adunarea de la școală și până acum v-ați hotărât... Ne-am! - a răspuns scurt Costăchel. Ei! Ce hotărâre ați luat? Intrați? Ori nu? Unde să intrăm? - a întrebat
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
vieți democratice active prin promovarea vocii autonome a comunităților dezavantajate sau vulnerabile. Are un set de valori/principii sociale de bază referitoare la drepturile omului, incluziunea socială, egalitatea și respectul pentru diversitate; și o bază specifică de cunoștințe și calificări. Delegații care au participat la conferința din martie 2004 de la Budapesta, reprezentând organizații ale societății civile, guverne, agenții donatoare și grupuri comunitare, recunosc prioritatea care este acordată în prezent de Uniunea Europeană întării societății civile și subliniază rolul important pe care dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
statele membre, pe de o parte, și societatea civilă, pe de altă parte. Acest lucru necesită atât sprijin moral, cât și practic pentru participarea comunităților și condiții juridice, instituționale și materiale corespunzătoare, dar cu sprijin specific pentru dezvoltarea comunitară însăși. Delegații doresc să accentueze importanța dezvoltării comunitare în construirea mecanismelor care să promoveze includerea tuturor rezidenților din Europa - fie aceștia permanenți, care caută permanența sau migranți. Ei resping atât manifestările din ce în ce mai explicite de rasism și xenofobie, cât și rasismul implicit manifestat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]