991 matches
-
TE D.C. Gibbons propune o tipologie a delincvenților juvenili considerată a fi una dintre cele mai bune, și anume: grupurile delictuale de tâlhari; grupurile delictuale de conflictuali; grupurile delictuale cauzale; delincvenții cauzali individuali, negrupați; hoții de automobile; toxicomanii cu heroină; delincvenții agresivi; delincvenții cu tulburări de comportament. Factorii care contribuie la formarea acestor tipuri de delincvenți sunt următorii: clasa socială; stabilitatea, calitatea și structura vieții de familie; gradul de înclinare către comportamentul delictual de grup, incluzând calitatea și structura fiecărui grup
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Gibbons propune o tipologie a delincvenților juvenili considerată a fi una dintre cele mai bune, și anume: grupurile delictuale de tâlhari; grupurile delictuale de conflictuali; grupurile delictuale cauzale; delincvenții cauzali individuali, negrupați; hoții de automobile; toxicomanii cu heroină; delincvenții agresivi; delincvenții cu tulburări de comportament. Factorii care contribuie la formarea acestor tipuri de delincvenți sunt următorii: clasa socială; stabilitatea, calitatea și structura vieții de familie; gradul de înclinare către comportamentul delictual de grup, incluzând calitatea și structura fiecărui grup; natura relațiilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mai bune, și anume: grupurile delictuale de tâlhari; grupurile delictuale de conflictuali; grupurile delictuale cauzale; delincvenții cauzali individuali, negrupați; hoții de automobile; toxicomanii cu heroină; delincvenții agresivi; delincvenții cu tulburări de comportament. Factorii care contribuie la formarea acestor tipuri de delincvenți sunt următorii: clasa socială; stabilitatea, calitatea și structura vieții de familie; gradul de înclinare către comportamentul delictual de grup, incluzând calitatea și structura fiecărui grup; natura relațiilor anterioare cu instituțiile coercitive (poliție, tribunale, case de corecție etc.). 5. Clasificarea delictelor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și pedepse aplicate copilului; - fugile impulsive, dar conștiente și conservate amnezic, ale psihopaților; - vagabondajul patologic din cazul demențelor senile, deliranților sau oligofrenilor; - vagabondajul economic sau social (șomeri, exilați, profesiuni ambulante, dezertori, bolnavi psihic evadați din spitale); - vagabondajul migrator (bande de delincvenți). Atentatele la moravuri și prostituția au următoarele forme: - prostituatele înnăscute sunt, după clasificarea lui C. Lombroso, psihopate cu o imaturitate afectivă și morală; ele se caracterizează prin: impudicitate, frigiditate, superstiții, alcoolism, sunt gurmande, agitate, leneșe, vanitoase, vicioase, imprevizibile, mitomane, cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bolnavii psihic cu potențial antisocial. În plus, în cazul bonavilor psihic care au comis delicte sau crime; după expertiza psihiatrică medico-legală, care stabilește gradul de discernământ, prin hotărârea judecătorească este stabilită responsabilitatea penală în raport cu fapta comisă. În cazul în care delincventul este găsit iresponsabil, instanța judecătorească hotărăște ca, în baza Art. 113 C.P., acesta să fie internat, prin aplicarea măsurilor de siguranță, într-o instituție psihiatrică cu un regim special, în vederea tratamentului psihiatric sub supraveghere. Dacă starea sa psihică s-a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tratamentului psihiatric sub supraveghere. Dacă starea sa psihică s-a ameliorat sau remis, tot prin hotărâre judecătorească, sunt ridicate măsurile de siguranță, în baza Art. 114 C.P. Aceste aspecte au un caracter medico-judiciar și privesc atât obligativitatea tratamentului bolnavilor psihic delincvenți sau criminali, cât și protecția societății față de actele antisociale ale acestora. În ceea ce privește stabilirea statutului social-juridic al bolnavului psihic, sunt prevederi diferite în raport cu natura cauzei, după cum urmează: - în materie civilă, se dispune, după caz, instituirea măsurilor de interdicție ale individului, fie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dezorganizarea familiei; ca o reacție de compensare, ea se caracterizează prin reacții ostile față de normele și valorile societății globale, agresivitate și violență, comportamente deviante. Grupurile marginale sunt de regulă compuse din săraci, șomeri, minorități etnice puternic discriminate, „handicapați”, bolnavi psihic, delincvenți, persoane inadaptate; anomia starea de dereglare a funcționării unui sistem sau subsistem social, dereglare datorată dezintegrării normelor ce reglementează comportamentul indivizilor și asigură ordinea socială. Deplasarea este însoțită de centrarea tot mai accentuată pe individ, iar ulterior o schimbare notabilă
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
al realismului socialist. M-am făcut băiat mare, Astăzi e ziua mea (1959) și Plec la facultate constituie un ciclu autobiografic, amprentă de regăsit în mai toată proza lui T., evocând predilect mediul pestriț al mahalelor, cu șmecheri și mici delincvenți, personaje rudimentare, nu lipsite, altfel, de o anume finețe sufletească. Din păcate, umorul e fără adâncime, autorul își sentimentalizează nu o dată relatările, elimină probleme de existență grave, dă o satiră ușoară. Nu îi pot fi negate însă, mai cu seamă
TANASE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290050_a_291379]
-
socială în familie și în comunitate a fost extrem de redusă. Variatele centre de asistență socială în comunitate, precum și cele foarte specializate (exemple: pentru dependenții de droguri și alcool, pentru cei abuzați fizic, sexual, emoțional, pentru victimele violenței domestice, pentru tinerii delincvenți, pentru copiii străzii și persoanele fără adăpost etc.) au rămas mai degrabă excepții, proiecte-pilot, subfinanțate sau cu o finanțare întreruptă; • subfinanțarea gravă a sistemului de suport financiar al segmentului de populație aflat în condiții severe de sărăcie - acest suport financiar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
situațiilor de neglijare, abuz a copilului; - prevenirea și combaterea fenomenelor de violență în familie, mai ales împotriva femeilor și copiilor; - promovarea sănătății reproducerii; educație sanitară în sfera sănătății familiei și a nutriției sănătoase; - prevenirea delincvenței juvenile și recuperarea socială a delincvenților; - prevenirea și tratarea alcoolismului, a dependenței de droguri atât la adulți, cât și la copii; - îmbunătățirea formelor de asistență a copiilor abandonați (extras din Zamfir 2003). 7. Deși mediul universitar și de cercetare a fost foarte activ în analiza problemelor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
abuzului de alcool cu violența, indeosebi la bărbați. Efectul direct al alcoolului asupra sistemului nervos central conduce la afectarea capacității de autocontrol, prin deprecierea funcției executiv cognitive a cortexului prefrontal. Malfuncția executiv-cognitivă este incriminată În situațiile de agresivitate și comportament delincvent. Nivelurile crescute ale testosteronului par a reacționa cu intoxicația alcoolică, rezultatul fiind o agresivitate crescută. Studiile au demonstrat o relație tip doză-răspuns Între leziunile datorate comportamentului violent și consumul de alcool. Cantitatea de alcool, nu frecvența consumului, pare a fi
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
contextul relațiilor sociale În care a acționat și sub influența cărora s-ar putea regăsi, Înțelege și explica actul. Infractorul este o măsură a faptei și nu fapta o măsură a infractorului Prin ipoteză am presupus că profilul psihologic al delincventului tânăr cuprinde drept trăsătură de bază ostilitatea care pentru a deveni activă trebuie să fie dublată de alte caracteristici evidențiate, de variabilele a căror scor depășește cota limită făcând profilul de bază a unei personalități accentuate. Strategia metodologica ca presupus
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
de observație (am respectat normele de existență cerute de mediul carceral și nu mi-am expus opiniile personale); nu am forțat prin nimic situațiile de observație În vederea obținerii datelor. Această cercetare și-a propus să scoată În evidență structura personalității delincventului tânăr cu modificările survenite În urma impactului cu mediul carceral și posibilitățile existente pentru ameliorarea acestora În vederea modelării unui comportament care să vină În Întâmpinarea cerințelor sociale. Trăsăturile personalității deținutului latente devin active În momentul În care sunt completate de o
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
latente devin active În momentul În care sunt completate de o altă serie de elemnte Într-o stare de manifestare accentuată. Astfel, omul nu se naște „rău“, el se formează În societate. Prin ipoteză am presupus că profilul psihologic al delincventului tânăr cuprinde drept trăsătură de bază ostilitatea care pentru a deveni activă trebuie să fie dublată de alte caracteristici evidențiate, de variabilele a căror scor depășește cota limită făcând profilul de bază a unei personalități accentuate. În această lucrare a
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
observa diferențele dintre personalitatea reală și cea aparentă. Pentru analiza datelor obținute În urma aplicării testelor am utilizat testul Student Fisher care pune În evidență diferențele semnificative dintre cele două loturi. Pentru a putea afla care este profilul psihologic al tânărului delincvent, am utilizat analiza corelațiilor (coeficientul de corelație Pearson) dintre variabilele luate În studiu pe baza scalelor din ,,Inventarul de ostilitate”, ,,Personalității accentuate” și QI. În cadrul lotului studiat s-a constatat că 50% dintre subiecți provin din familii dezorganizate 65% din
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
pentru a explica conduita delincventă a acestuia. Deși incidența mare a fenomenului delincvenței este foarte mare În familiile dezorganizate, nu poate fi susținută ideea conform căreia familiile dezorganizate În sine ar fi neapărat criminogene. Chiar dacă conform studiului, 55% din tinerii delincvenți provin din această categorie de familie, nu se poate trage și susține concluzia că orice familie dezorganizată aduce după sine În mod automat conduita delincventă a copiilor. Această idee este susținută prin faptul că 45% din subiecții lotului studiat fac
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
încălcate, gravitatea prejudiciilor aduse, periculozitatea lor socială, tipurile de sancțiuni aplicate și modalitățile de resocializare; dimensiunea sociologică pune delincvența în raport cu multiplele fenomene de dezorganizare socială, de inadaptare și marginalizare; dimensiunea psihologică evidențiază structura personalității delincvente, motivațiile, mobilurile comiterii delictului, atitudinea delincventului în raport cu fapta comisă (discernământ, iresponsabilitate); dimensiunea economică poate indica așa zisul cost al delictului, prin evidențierea consecințelor directe și indirecte ale diferitelor infracțiuni; dimensiunea prospectivă angajează viziunea dinamicii în viitor a fenomenului și propensiunea spre delincvență a anumitor indivizi sau
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
să capete amploare și consistență, fiind potențiat, în mare parte, de criza economică și de condițiile specifice existente în Romania postbelică; perioada cuprinsă între anii 1983 - 1986, etapa în cursul căreia fenomenul s-a triplat față de perioada anterioară, mulți minori delincvenți reprezentând copii nedoriți, bolnavi sau instituționalizați rezultați din măsurile coercitive din 1966 cu privire la interzicerea avortului și diminuarea drastică a motivelor de divorț familial; perioada de dupa 1989 și până în prezent când, din punct de vedere cantitativ dar și “calitativ“, a crescut
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
divorț familial; perioada de dupa 1989 și până în prezent când, din punct de vedere cantitativ dar și “calitativ“, a crescut gradul de periculozitate a unor delicte comise prin violență de tineri și a scăzut sensibil vârsta de la care un minor devine delincvent. Pe de altă parte, modelele criminale oferite tinerilor au devenit tot mai răspândite și vizibile, iar oportunitățile de asociere cu delincvenți adulți sunt tot mai mari. Cercetările sociologice și criminologice din acea perioadă, cu toate interdicțiile impuse de ideologia regimului
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
periculozitate a unor delicte comise prin violență de tineri și a scăzut sensibil vârsta de la care un minor devine delincvent. Pe de altă parte, modelele criminale oferite tinerilor au devenit tot mai răspândite și vizibile, iar oportunitățile de asociere cu delincvenți adulți sunt tot mai mari. Cercetările sociologice și criminologice din acea perioadă, cu toate interdicțiile impuse de ideologia regimului totalitar, au relevat faptul că, în apariția diferitelor manifestări delincvente juvenile, un rol important revine deficiențelor educative din mediul familial, școlar
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
natura economică, socială, culturală), care concură la configurarea ”carierei” delincvente a unor adolescenți și tineri. Asemenea factori cu implicație în ”criminogena” mai puternică erau reprezentați de: socializarea discordantă sau chiar ”negativă” realizată în anumite familii din care au provenit minorii delincvenți, caracterizată de conflicte grave și repetate între părinți și între părinți și copii, lipsa de afectivitate și comunicare, abandon familial și consum frecvent de alcool; eșecul și abandonul școlar al unor minori, ca și atitudinea lor indiferentă față de școală, concretizată
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
școală, concretizată în performanțe școlare modeste, de unde și ”marginalizarea” lor de către profesori și educatori, ceea ce a favorizat propensiunea lor spre devianță și delincvență; influența sau ”inducția” negativă a grupului stradal sau de prieteni la care au participat unii dintre minorii delincvenți, grupuri care, prin limbaj, comportament și diverse activități, au reprezentat ”surse” potențiale de deviantă juvenilă. II.2. Evoluția delincvenței juvenile în România în perioada de după anul 1989 La nivel mondial, fenomenul delincvenței juvenile a cunoscut în ultimele decenii o creștere
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
obțină venituri prin muncă, ”adoptând” sau ”învățând” și în final, preferând calea devianței și infracționalității, prin practicarea unor ”ocupații” aflate în zona devianței sancționate penal (furturi, agresiuni, prostituție, consum de alcool și droguri). Având în vedere vârsta și persoana tinerilor delincvenți, tipul de delict comis, mediul social în care au fost crescuți și socializați și posibilitățile reale de recuperare și reinserție socială, pe baza analizelor statistice și etiologice se poate realiza și o tipologie a diverselor comportamente delincvente juvenile: minori cu
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
și valorificare a ”produselor” delictuale. Pentru mulți dintre acești minori, deși a fost adoptată o întreagă gamă de măsuri educative și pedepse, șansele de resocializare și recuperare socială sunt foarte reduse, astfel încat ei formează ”armata de rezervă” a viitorilor delincvenți adulți. Statistica evoluției delicvenței juvenile în România, Conform Raportului de activitate pe 2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, se prezintă astfel: CAPITOLUL III ASISTENȚA SOCIALĂ A COPIILOR VICTIME ALE INFRACȚIUNILOR Prin elaborarea legii 211/2004, România
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
alcoolul sau drogurile. 8) Experiența violenței Acest model psiho-biografic patologic este opus celui de mai sus. Persoanele dependente inspiră milă din partea societății, pe când persoanele violente inspiră teamă, teroare și ură. Modul de viață dominat de violență este specific personalităților agresive, delincvenți, criminali, persoane sociopate cu conduite antisociale. Spre deosebire de persoanele dependente care se simt frustrate și cer „compensații” societății sau celorlalte persoane, persoanele violente sunt cele care frustrează societatea și pe ceilalți, motiv pentru care societatea instituie măsuri de autoprotecție împotriva acestora
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]