1,537 matches
-
mișcam printre diabolici cu dezinvoltura unui psihiatru care ajunge să-și Îndrăgească pacienții și găsește că adierile ce trec prin parcul secular al clinicii lui private sunt adevărate balsamuri. După un timp, Începe să scrie pagini despre delir, apoi pagini delirante. Nu-și dă seama că bolnavii săi l-au sedus, crede că a devenit un artist. Așa s-a născut ideea Planului. Diotallevi a fost de acord să intre În joc pentru că, În ceea ce-l privea, asta era ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Ordinului de către regele Franței) pentru păstrarea În custodie a Secretului absolut (a Punctului Fix) al cunoașterii și al puterii. Tot jocul pornește de la faptul că lui Casaubon (autor al unei teze de licență despre Templieri) i se prezintă un manuscris delirant pe această temă. Împreună cu ceilalți doi redactori, Belbo (care devine protagonistul aventurii) și Diotallevi (descifrator al Cabalei), Casaubon intră În vârtejul semiozei (toate permutările combinatorii pentru a umple golurile Planului), „vârtej“ ce crește gigantic și de la un anumit punct Încolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
tremure. Moff Îi puse mâna pe frunte și murmură cu vocea gâtuită de panică: —Malarie. În următoarele zile, fu rândul celorlalți: Wendy, Wyatt, Dwight, Roxanne, Bennie și Esmé, doborâți unul câte unul de frisoane care le zguduiau oasele și febră delirantă. Cei care nu se Îmbolnăviseră Încă erau ocupați să-și Îngrijească tovarășii și să se apere cu furie de țânțarii care-i Împresurau, noii lor dușmani de moarte. Dar nu aceste femele țânțari fuseseră cele care-i infectaseră cu paraziți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
căci la fiecare oprire a autocarului după vizita la temple, de cum coborau din mașină, prietenii mei erau Înconjurați de un roi de țânțari care se Înfruptau din carnea promisă. Toată noaptea, tribul Îi dăduse târcoale lui Rupert ascultându-i strigătele delirante după ajutor. Erau de două ori Îngrijorați. Cum se făcea că Fratele Alb Mai Mic se Îmbolnăvise așa de tare? Și cum putea el să-i facă invulnerabili În fața morții din moment ce el Însuși aproape pierduse contactul cu viața? Dar până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
să stărui mai mult asupra acestor lucruri; izvodul suferințelor Iașului e așa de lung! Starea lui, astăzi, e așa, încât mulți nu-l prezintă decât ca pe un oraș al morții, cam așa cum Georges Rodenbach prezintă sumbra cetate flamandă. "Cântecul delirant al ploilor putrede, răgușit de vânt și de frig, înfășoară de la bariere și până în centru toate zidurile, toate acoperișurile și toate turnurile bătrânei capitale a Moldovei în draperiile unei singure obsesii: moartea". Pentru că nu vor s-o contemple triști, ieșenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
filmul Alien. Pe de altă parte, la un cur de păianjen cu cruce din grădina bunicilor mei, care mă fascina atunci când eram copil din cauza formei lui imposibile și a spaimei iraționale provocate. Trei fețe ale secularizării la Geneva. Campania furibundă, delirantă chiar, la adresa preoților catolici pedofili din canton. Unul dintre preoții "demascați", de teamă de a nu fi judecat pentru evenimente neclare petrecute acum 35 de ani, s-a sinucis. Lângă biblioteca universității există o mică comunitate de preoți aparținând ordinului
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
200 de euro să-ți vizitezi soacra". Pentru a câstiga, cei care obțineau legătura telefonică cu saltimbancul FM erau obligați să claxoneze în trafic, cât puteau de tare și îndelungat, pe cel ce se afla la volanul mașinii din față. Delirant, de necrezut, într-un oraș deja atât de poluat fonic, cu o circulație de iad. Am rămas fără glas în fața iresponsabilității românilor. Ajuns acasă, am verificat pe Internet și am aflat că postul de radio cu pricina este "leader pe
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
nu mai fie profesorii catalogați de către discipoli (și nu numai, din păcate!) ca "retrograzi", "inerți" și antiumani, ar trebui într-adevăr înlocuită gândirea cu mașina / calculatorul, iar,jocul", deși duce cu gândul la infantilizare și caricaturizare, să creeze acea atmosferă delirantă de la "dolce vita" după care tânjește în mare parte noua generație care idolatrizează valorile ce fac din adolescentul nostru, într-o formulare calchiată după Robert Musil, un "om fără însușiri", prin "zombificare / mancurtizare" și devenire nu întru ființă, ci devenire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
impulsiv, pasional, libidinos, cu care puțini din nenumărații golani cu care ne-a fost înzestrată națiunea pot încerca să se identifice". Acest Eminescu care a fost "pândit la orice pas de eroarea totalitarismului și încolțit de patima șovinismului" este "luptătorul delirant împotriva capitalismului și plutocrației". "Nebulosul poet" propăvăduia "valorile ancestrale, ale românilor și ale beduinilor deopotrivă: ospitalitatea, generozitatea", iar "în orori i-ar fi concurat pe Dostoievski și pe Nietzsche, mințile bolnave ale Rusiei și ale Germaniei". Mintea bolnavă" a poetului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
primit nici o veste. Ce se întâmplă cu tine? M-ai uitat, m-ai aruncat în puțurile timpului? Mă simt ca bravul Philémon, care pierduse contactul după naufragiul lui A. Ieri seară, am fost invitat la Lütfi Özkök, care, grație farmecului delirant al prietenilor lui absurzi, mi-a atenuat puțin durerea. M-am retras după câteva ore de beție și bavardaj, pentru a fi în formă mâine. Dar forma mea e la fel de rea azi cum a fost și acum o săptămână. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
de timp, borna de mijloc, care înjumătățea intervalul de parcurs, până la răsăritul soarelui. Cu o regularitate metronomică, fenomenul anticipat se produce: Un soi de râset ascuțit, strident și cu adevărat lugubru dar și vesel, simultan se propagă cu intermitențe sinistre, delirante, pe deasupra, vioi și viguros ca și o adiere rea a beznei înseși, printre firele rădăcinilor suspendate, din tavan. Asta-i Straja, Buha bătrână de la zarzărul trăznit! își coboară Bursucul vocea, sugestiv, până la foșnetul prudent al unei șoapte. Tante la Folle
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
curbate. Tranșeea avea circa 3 kilometri lungime, un kilometru și jumătate lărgime și 800 de metri adâncime. Ocupând jumătate din fund, se afla un transportor spațial. O navă cum pământenii nu și-ar fi imaginat decât în visel" cele mai delirante. Proiectanții tereștri, entuziasmați după săptămânile de trudă la planurile 30x30 ale unui transportor solarian obișnuit, odată ajunși acasă s-ar fi putut amuza zicând soțiilor: "Ei, și acum ne vom lua un concediu de 500 de ani și vom pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Într-o companie reprobabilă, conducea o grupare anarho-comunistă, ascunzându-se sub numele de Zero, difuza pe internet materiale care făceau apologia delictului la limita subversiunii. Elio le mulțumise polițiștilor pentru atenția lor. Apoi, În liniștea biroului său, citise manifestul acelui delirant Zero de la Început până la sfârșit. Cuvintele acelea cutremurătoare Îi răsunau și acum În minte. Am ales să nu fiu sclavul nimănui. Și să nu fiu stăpân peste nimic. Eu cred că e posibilă o altă lume, dar nu va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de a-și Întrerupe serviciul - deși era o procedură Împotriva regulamentului. Mulțumesc, sunteți un adevărat bărbat, Îi spusese Buonocore. Dumnezeu să vă răsplătească pentru generozitatea dumneavoastră. Apoi, În timp ce-și strângeau mâinile, pe un ton inspirat și profetic, aproape delirant, care Îl uimise, Buonocore Îi adresase pe nepusă masă o altă Întrebare legată de Biblie. Dar dumneavoastră, onorabile, ați Înțeles de ce Dumnezeu i-a cerul lui Avraam să i-l jertfească pe unicul său fiu Isac? Îi trecuse prin gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
atunci seara spre Cojescu, să-mi iau seama... cred că Vlad e mult mai Înțelept... Îl aud cum rîde contagios, sincer, la patul lui... Sau poate că Vlad a... Un căcat! UN CĂCAT! SÎnt pur și simplu epuizat și aproape delirant... Lucrurile se potrivesc ciudat. Începe să plouă, mai Întîi În reprize scurte, apoi ploaia se statornicește, o pînză de apă fină care curge fără Încetare și tot peisajul se Închide iar sub un cer jos. După raportul de dimineață, plecăm
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
exces de energie nervoasă și o mare bogăție de mișcări și comportamente bizare - ticuri, smucituri, afectări, strîmbături, zgomote, Înjurături, imitații involuntare și tot felul de gesturi forțate...“ Mai mult, În cazul anumitor indivizi, tulburările de percepție au evoluat spre faze delirante, Încît, pentru a-i readuce În simțiri, forțele de ordine s-au văzut nevoite să-i ude din cînd În cînd cu tulumba. Unii pretindeau că au primit telefoane de la persoane care muriseră cu cîtva timp În urmă. În alte
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
razna și trebuiau internați În ospicii sau chiar lichidați, dacă exista suspiciunea că amnezia indusă hipnotic nu funcționa cum trebuie. După părerea maiorului Smith, pe atunci sublocotenentul Smith, suspiciunea este ea Însăși o predispoziție subiectivă, asemănătoare În multe privințe psihozelor delirante cronice. CÎțiva ani mai tîrziu, cînd imensul rahat codificat sub numele de Programul MKULTRA a fost dat În vileag de presa americană, transformîndu-se Într-un veritabil scandal public, s-a aflat și de experimentele de la Tucson. Ancheta unei comisii a
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
expus în Noua structură..., ca și în alte locuri. De ce să nu acceptăm însă că autenticul constă, în unele cazuri, în multiplicarea, prin varii personaje, a aceluiași autoportret, obsedat de propriile "felii de viață"? Să mai mire pe cineva pasiunea delirantă a lui Ladima pentru triviala Emilia, când viața intimă a lui Camil Petrescu se consuma în compania unor actrițe dintre cele mai obscure? Ipoteza noastră verifică printr-o altă grilă de lectură justețea aserțiunilor lui G. Călinescu legate de raportul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
aceleași fapte de esență. Pentru ei, toate femeile trebuie să fie de o frumusețe aparte, tot ce înseamnă urât sau hidos fiind a priori refuzat și considerat ca inautentic. Urâtului i se substituie himera frumosului absolut. Astfel, într-o răbufnire delirantă, Ladima crede că triviala Emilia ar fi potrivită ca model ideal pentru maeștrii picturii flamande: "Ah, și-o nevastă, o nevastă plinuță, albă ca tine, cu ochii mari, verzi, numai viață, strălucitoare de curățenie și sănătate... ca un model de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ineficiența și absența autenticității personale. A folosi psihologia împotriva omului înseamnă a abuza și denatura spiritul ei - cei care gândesc astfel încetează să mai aparțină științelor umane. Grav nu este faptul că unii încearcă să explice vizibilul prin construcții invizibile delirante, ci acela că noi îi credem sau suntem abandonați să-i credem! L.A.: Este trecutul totuși utilizabil la ceva? De ce avem nevoie de prelucrarea trecutului? D.G.: Avem nevoie de el, dar nu în sensul de a învăța din greșelile făcute
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
spre bătrânețe din ce în ce mai evident, raportul dintre vid și esențial se schimbă. Cioran nu va mai descoperi în esențial un vid, cum spune, ci dimpotrivă: în vid, un esențial. Fapt care nu atenuează sentimentul eșecului, dar care purifică orice criză teribilă, delirantă, extazică a adevărului. Contemplate acum, vidul și esențialul nu mai dor; prin conștiința eșecului, disperarea e complementară melancoliei. În tinerețe, era complementară doar plictisului, anxietății și extazului. Dostoievskian, Cioran nota în aceeași scrisoare către Eliade: „Îmi e imposibil, dragă Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
voia să construiască în istorie (de nu cumva chiar istoria), acum el e adânc înrădăcinat în sentimentul dezrădăcinării. Tocmai de aceea, lipsa adevărului se metamorfozează în șansă. Întrebarea este dacă nu cumva ruptura e înscrisă în chiar manifestările de consacrare, delirante, ale începuturilor. Altfel spus, nu cumva fața își conține de la începuturi reversul? Or, reversul impune ideea că Adevărul pe care îl caută Cioran e legat strictamente de identificarea unui sens. La începuturi, acest sens e căutat în Istorie; ulterior, în
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
despre trecut, este inutil să ne facem sânge rău. Cât de absurd e totul!” (15 martie 1969 Ă 112). Așadar, un înțelept, Cioran? Da, dar unul care fundamentează adevărurile negativității: ataraxia e consecința unui eșec, eșecul e semnul unei trăiri delirante. Sau, mai departe: tăcerea, semn al vorbăriei; retragerea din lume, consecință a captării miezului ei. Caietul închistc "Caietul închis" Cu Cioran, despre impostură, ipocrizie, mistificaretc " Cu Cioran, despre impostur\, ipocrizie, mistificare" Nu e o surpriză că lui Cioran i se
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de a fi un roman istoric pur, Princepele dezvoltă - livresc și fabulos - ideea de fanariotism, derulată într-un cerc tragic. Perspectiva e închisă, o tristețe grea coboară peste acest scenariu repetitiv. În fine, Săptămâna nebunilor este istoria unei prăbușiri cu delirante rătăciri și reveniri. Aparent, suita titlurilor romanești e fără legătură. Dar numitorul lor comun e ușor sesizabil; sunt tustrele parabole ale puterii. Și, odată cu Princepele, începe o altă etapă a receptării realului. Săptămâna nebunilor vorbește în fastuosul decor al agoniei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
intuiții subtile, traduse în imagini nu lipsite de finețe. Evoluând spre o atitudine lirică mai impersonală, dar și sub o evidentă influență parnasiană, poeta înclină spre compoziția estetizantă, imaginând o „romanță violetă” sau alt fel de cântec, de o intensitate delirantă, care reclamă „îmbrățișări imense de mistere”. Apoi fantezia plonjează în Antichitate și brodează câteva mici tablouri animate, de o oarecare pregnanță plastică, în jurul unor personaje istorico-mitologice (Salome, Cleopatra, Semiramis, Satirul, Dionysos). Aici transpare și o anume descătușare, o tendință spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]