729 matches
-
de la Mărășești pînă-n Siret se reped ciolane, pe căprării, să țină piept dușmanului la propriu, căci își spălau cămășile în rîu, și la mausoleu la bustul gol, comemorativ, sau înăuntru! din podul mixt peste șosea, înălțimea dintre cîmpie și povîrnișul deluros, dedesubt scobitura cu drumuri, balastieră, vîrfurile de plopi, moartea comandată social pe ținta lui, la vreme de război, și moartea într-o vizită la Veneția păruse de palmares turistic în interpretarea Mann, Thomas, vezi, încetinește pe traseu, alarmă falsă, gesturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
489+500 banca tricoloră întîrzie în prezent, în toată nebunia culoarului de consum, halta Dezmir lucrători lipiți de fațada casei, acoperă cu mișcare, cu atitudine, grămezi de steril Băile Someșeni, Strada Ghimeșului, "Sanex" diferențe în cheia nume proprii, corupția șeasă, delurosul Cluj rezidențial revărsat în tipul tehnic de numiri, aluviuni pe cursul Someș-Unelte, scaun cu șapca roșie de muncitor ori paznic, învîrte pe colț clădirea goală, sar imobilele ecleziastice, industria sigură a tradiției, modernă și imuabilă lumea lor căci, prin greu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
rudarilor și vătrașilor care Își completează astfel traiul lor de subzistență. Ei sunt specializați În funcție de zona geografică În care s-au sedentarizat, uneori vara și toamna are loc o mobilitate ridicată a populației unor comunități. În zonele de câmpie și deluroase cu păduri de foioase (silvostepă, mai ales) rromii culeg: urzici, mușețel, flori de tei și de soc, fruncte de cireș sălbatic, corn, cătină, păducel, fragi și mure. Dintre bureți cei mai recoltați sunt: opinticii de toamnă, hribii de foioase, zbârciogii
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
paleoliticului superior constituie Întrucâtva un fel de «fosile vii»280. 279 Australia..., p. 214. 280 M.Eliade, op.cit., p.34. 135 REZERVAȚII ȘI GENOCID Tasmania este diferită de restul Australiei, datorită cantităților mari de precipitații și vegetației sale dense. Ținut deluros, acoperit cu păduri dese de pini, ferigi, eucalipți, arbori de cauciuc, era populat cândva de canguri, iar țărmurile de lebede negre și rațe sălbatice. Cel mai mic și mai Îndepărtat stat din Australia, cu climat temperat, păduri răcoroase, munți stâncoși
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
foioase cu făget, mesteceni și stejăriș. Sub raport peisagistic, locul Berezlogi oferă priveliști pitorești la distanțe apropiate și spre mari depărtări: Valea Siretului spre vest, iar mai departe culmea Stânișoarei și masivul Ceahlău, iar spre est Valea Bahluiului și Câmpia deluroasă a Moldovei. Pârcovaci Așezare Localitatea se află la 7 km de orașul Hârlău, în vecinătatea izvoarelor de apă minerală Pârcovaci. Aici, la poalele unui vast masiv împădurit, funcționează de mai mulți ani tabere pentru copii și o stație de îmbuteliere
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
de Mădârjac) se află sub piscul Rămpii, ivirea Iepuraș (3 km) sub piscul Jugastru, ivirea Cenușa (9 km) la marginea dealului Mormântul Babii. La fel și locuri Arsuri, aflat la 4 km de Sinești. Piscurile menționate fac parte din masivul deluros Dogarul. Formarea ochiurilor are particularitățile numeroaselor ochiuri similare aflate în Podișul Moldovenesc, distribuite pe șesul aluvionar al unor râuri. La fața locului, ivirile se prezintă circulare, având un caracter central. Restul arealului este acoperit de o crustă loessiană. În interior
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
etajul fitoclimatic în care este localizat terenul, una dintre următoarele specii la clasa a V-a de producție și având consistentă arboretului de 0,4: a) mesteacăn - în etajul forestier montan [FM(1) - FM(3)]; ... b) carpen - în etajul forestier deluros [FD(1) - FD(4)]; ... c) salcie - în etajul forestier de câmpie, silvostepa și stepa (CF, SS). 2. Taxa prevăzută la pct. 1 nu se datoreaza pentru terenurile din fondul forestier național care se ocupă cu obiectivele sau lucrările prevăzute la
METODOLOGIE din 30 ianuarie 2003 de calcul al taxei, garanţiei, contravalorii terenului, chiriei, contravalorii pierderii de creştere şi al celorlalte obligaţii financiare pentru scoaterea definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147929_a_149258]
-
secțiunii de autostradă din varianta de ocolire (secțiunea 1) sunt conform standardelor românești, ATE și AGR, folosind cele mai bune standarde în cazul neconcordanțelor (cu o foarte mică deviație). Viteză de proiectare este de 100 km/h, deoarece zona este deluroasă, iar viteza de proiectare de 120 km/h ar fi generat o serie de lucrări suplimentare foarte costisitoare. Pe secțiunea 1 a variantei de ocolire, măsurile de siguranță rutieră sunt la un nivel înalt, datorită standardelor de autostradă: ● parte carosabilă
ANEXE*) din 10 octombrie 2001 între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Construirea variantei de ocolire a oraşului Sibiu la standarde de autostradă, pe Coridorul de tranSport european nr. IV, România", ratificat prin Ordonanţa Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144771_a_146100]
-
traseelor propuse pentru reabilitare, iar metodele de controlare a circulației rutiere urmează a fi stabilite. Viteza de proiectare va fi de 80-90 km/h în afară localităților, de 50-60 km/h în localități și de 40-60 km/h pe teren deluros (în funcție de topografie și aliniament). Data estimată de finalizare este mijlocul anului 2015 ------------ Data estimată de finalizare din anexa A a fost modificată de lit. b) a pct. 2 din AMENDAMENTUL nr. 4 din 7 decembrie 2011 aprobat de HOTĂRÂREA nr.
CONTRACT DE FINANŢARE din 8 martie 2002 (*actualizat*) între România şi Banca Europeană de Investiţii şi Administraţia Naţionala a Drumurilor (A.N.D.)**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146227_a_147556]
-
-se pe prima ieșire. Poziționarea corectă a mașinii presupune folosirea primei benzi sau așezarea lângă bordură. 7. CIRCULAȚIA ÎN RAMPĂ ȘI PANTĂ Circulația în rampă și pantă, reprezintă o situație comună de trafic pentru cei ce parcurg drumuri în profil deluros sau montan. Rampa este denumirea dată sensului de urcare, iar panta este denumirea dată sensului ce coboară pe drumul cu declivități pronunțate, adică cu diferența de nivel de peste 7% (7m, la 100m de drum parcurși). Chiar dacă nu vorbim de rampă
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
Drum lunecos avertizează că drumul poate deveni lunecos în anumite condiții ploaie, ninsoare, mâzgă, mai ales în zone rurale, unde pe partea carosabilă se deplasează și vehicule ce intră venind din câmp (și lasă noroi pe carosabil) sau în zone deluroase unde în condiții de ploaie, curg ape noroioase ce ajung pe partea carosabilă. Trebuie urmărită partea carosabilă pentru a vedea în ce condiții se găsește și dacă este umedă sau lunecoasă se reduce mult viteza. Împroș care cu pietriș anunță
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
peste tot, Calcarul e tăiat ușor de râuri, care sapă văi adânci, face peșteri și ponoare, așa că ochiul călătorului are în această regiune priveliști care aduc aminte pe cele din Bucegi.“ Simion Mehedinți, România SUBCARPAȚII a. Caracteristici reprezintă o regiune deluroasă situată la exteriorul Carpaților, între văile Moldova, în nord, și Motru, în sud-vest; sunt dominați de culmile Carpaților Orientali și ale Carpaților Meridionali, dar se ridică uneori cu câteva sute de metri deasupra podișurilor și a Câmpiei Române. Astfel, ei
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
foarte vechi ce aparține Platformei Moldovenești; relieful are interfluvii netede, cu înălțimi de 300 - 500 m, separate de văi cu terase; RELIEFUL 25 • Menționați limitele Subcarpaților. • Precizați trei din caracteristicile principale ale zonei subcarpatice. • Numiți depresiunile Subcarpaților Moldovei și zonele deluroase care le mărginesc. • Stabiliți pe baza textului și a hărților de la paginile 24-25 asemănări și deosebiri între cele trei subdiviziuni ale Subcarpaților. • Numiți principalele cursuri de ape care traversează Subcarpații de Curbură. • Menționați două depresiuni din zona subcarpatică getică. • Precizați
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
înălțimile cele mai mari, cu depresiuni întinse, orașe importante (Șimleul Silvaniei, Zalău) și terenuri cultivate. În nordestul țării se află depresiunea Baia Mare. DEPRESIUNEA COLINARĂ A TRANSILVANIEI (DEALURILE TRANSILVANIEI) a. Poziție geografică și caracteristici este una dintre cele mai întinse regiuni deluroase din România; se află în centrul țării, între ramurile Carpaților, de unde numele de depresiune în raport cu aceștia. Munții care o înconjoară au spre ea versanți cu pante accentuate, acoperite cu păduri. Doar în nord-vest trecerea spre Dealurile de Vest nu este
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
crânguri; b) sate mijlocii (având între 500 și 1 500 de locuitori), răspândite îndeosebi în zonele colinare și de podiș; c) sate mari (1 500 - 4 000 de locuitori), prezente atât în zonele de câmpie, cât și în unele areale deluroase și de podiș; d) sate foarte mari (peste 4 000 de locuitori), întâlnite mai ales în câmpie; uneori pot concentra un mare număr de locuitori, chiar de ordinul zecilor de mii, cum este cazul unor sate din apropierea capitalei (de e
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
sulf în Munții Călimani Degradarea terenurilor în sectorul barajului Fântânele (Munții Apuseni) Alunecare de teren în urma construirii de drumuri Valea Bistriței la Borca - mediu natural parțial modificat carbonifere, iar în Depresiunea Brașov datorită reziduurilor întreprinderilor din principalele orașe). Mediul regiunilor deluroase și de podiș. Acoperă cea mai mare parte a teritoriului României, incluzând ansamblul de culmi rotunjite, platouri, văi largi cu terase extinse și depresiuni la altitudini de 250 - 1 000 m, cele mai multe însă la 300 - 500 m. Este spațiul cu
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de așezări și de căi de comunicație; în sectoarele cu resurse de subsol (petrol, cărbune, gaze naturale, sare în Subcarpați, Depresiunea Colinară a Transilvaniei etc.) au apărut puncte de extracție în jurul cărora degradarea elementelor mediului s-a accentuat. În regiunile deluroase înalte (la peste 450 m altitudine) relieful este intens fragmentat, există un grad de împădurire ridicat (gorun, fag, carpen), văile sunt înguste. Defrișarea versanților pentru extinderea suprafețelor cu pășuni a stimulat, datorită pantelor mai mari și rocilor argiloase, alunecările de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
-vă și pe observațiile făcute la „Studiul de caz“ (capitolul Așezări omenești). • Caracterizați un tip de mediu la alegere, urmărind: localizarea geografică, relieful, clima și influența antropică (umană). • Selectați din textul lecției principalele probleme referitoare la calitatea mediului din regiunile deluroase. AUTOEVALUARE ROMÂNIA - COORDONATE EUROPENE / 3 Coordonatele matematice / 3 Așezarea geografică / 4 Coordonatele geoeconomice / 5 GEOGRAFIE FIZICĂ / 6 1. Relieful / 6 Armonia și proporționalitatea reliefului / 6 Formarea și evoluția reliefului României / 7 Unitățile majore ale reliefului / 8 - Carpații / 8 - Dealurile și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și să le proiecteze pe cele viitoare. Judecând în această lumină lucrurile care vă privesc, v-aș ruga să dezvăluiți cititorilor principalele repere ale vieții și creației dumneavoastră... Trebuie să-ncep cu Tisa, locul meu de baștină de lângă Tazlău, alcătuire deluroasă înălțându-se la dreapta râului, în terase ale căror sugestii circulare te-ndeamnă să le urci. Existența mea se ghidează din acest punct. Pot să-mi zic oricând și ori de unde aici, căci la el mă ntorc, dacă nu întotdeauna
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
prezint. Explicația vine repede. Studenții se bărbieresc seara pentru a câștiga timp. Mulți, cei mai mulți muncitori, fac la fel. Într-un an o singură dată am întâlnit un legumicultor nebărbierit. Ziua următoare vizităm partea de răsărit a statului. Regiunea este pronunțat deluroasă, cu multă pădure și oaze mari de verdeață în care se disting de la distanță fermele vopsite în alb, bleu sau verde. Vizităm în cursul zilei 7 ferme. Una e specializată în cultura cepei. Aici îmi dau seama de influența standardizării
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
de condițiile economice și sociale adecvate pe care Arkansasul le are în mai mică măsură. E nevoie de extinderea legumiculturii, ori aceasta are nevoie de brațe. Legumicultura e bine dezvoltată în vest, unde brațele chinezilor sunt prețuite. Centrul statului e deluros și cu multe păduri. Seara ajungem în Little Rock, capitala statului, cu populație de 82.000 locuitori. Temperatura e mai plăcută. Totuși seara, lupta pentru înghețată și coca cola e în toi. Cu o zi înainte orașul fusese vizitat de
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
În ziua de 10 iunie continuăm călătoria în munții Ozark, după numele tribului de indieni ce populează regiunea. Văile mari, fertile, brăzdate de șosele bune, cu mulți pomi fructiferi și de bună seamă ferme frumoase, sunt în posesia albilor. Partea deluroasă, mai săracă, este ocupată de indieni. Problema învățământului și problema sanitară dau mult de lucru autorităților. La o cotitură a șoselei, o frumoasă expoziție indiană ne țintuiește locului. Sunt expuse lucruri de mână, ce ne amintesc în parte lucrările țăranilor
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
de ansamblu și totalitate. Ambiționând panorama dar și munuțiozitatea detaliilor, lucrarea debutează, cum era și firesc cu schița geografică a satelor comunei, hărțile fiind lucrate de însușii autorul. Se urmăresc nu numai configurația teritoriului, variat în formele sale de relief deluros, dar și clima, fora și fauna, pădurile și apele. Se au în vedere ocupațiile locuitorilor(agricultura prin excelență, dar și alte activități) instituțiile satului, biserica, învățământul, cultura, etnografia, conținând informații inedite despre această zonă nordică a țării mai puțin cercetată
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în comună existau: obștea de arendare a pământului, cooperativa de consum, cooperativa de măcinat, societatea de cumpătare(economii), fabrica de spirt, grădini de zarzavat, infirmerie și o mare gospodărie agricolă a proprietarului moșiei. Teritoriul comunei se află într-o regiune deluroasă, acoperită în bună parte de pădurile de la Hudești și se mărginea la nord cu râul Prut. Prin mijlocul comunei trece pârâul Bașeu, iar gârla Carierii era cel mai important afluent de pe cuprinsul său. Populația comunei Hudești a evoluat în mod
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din Livadă și se varsă în Pârâul Carierei. Apelativul este de origine slavă, dar toponimul este de formație românească. Răculeni (La Răculeni)-cot din satul Vatra în care locuiesc mai multe familii ce se numesc Racu. Rădii (în Rădii)-teren deluros cu tufișuri mici și rare. Se folosește pentru pășunatul vitelor fiind în apropiere de satul Vatra. Rădie înseamnă câmp nearat, folosit ca pășune. Râpa Babei-coastă abruptă a dealului din partea de est a satului Vatra. Pe deal deasupra râpei avea locuința
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]