831 matches
-
cu Dan Petrescu, Dan Alexe și cu studenți foarte tineri din redacție. Revistele erau lăudate periodic la „Europa Liberă”, pentru calitatea unora dintre texte, pentru curajul ori inteligența altora, iar asta devenise insuportabil pentru regim. Percheziții, anchete, amenințări, ședințe de demascare cu „oamenii muncii”, Al. Călinescu și Sorin Antohi dați afară de la conducerea Dialogului, iar eu de la cea a Opiniei studențești. O parte dintre noi nu am putut publica nimic vreme de vreo șase luni, Dan Petrescu n-a reușit să
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să se abțină de la folosirea aspiratoarelor și a încălzirii centrale” (Shafir, 1985, p. 117). Aceste îndemnuri absolut penibile în condițiile anilor ’80, când sume enorme erau folosite pentru proiecte economice ce s-au dovedit falimentare, erau însoțite de încriminarea și „demascarea” în mass-media a cazurilor ce implicau „irosirea” sau „supraconsumul” curentului electric sau apei. În mod asemănător, (supra)consumul de alimente este medicalizat și patologizat prin literatura despre „alimentația rațională”. Reducerea cererii din partea populației era însă mult mai greu de realizat
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
puternice, în coaste, m-au trezit din starea de leșin; am fost cules de jos și aruncat pe prici. Eram amețit, capul mă durea îngrozitor. și ca de la o mare depărtare auzeam o voce cunoscută: „Bandiților, criminalilor, să vă faceți demascarea, să spuneți tot ceea ce n-ați spus la anchete, să-i demascați pe toți dușmanii clasei muncitoare și după aceea să vă reeducați... Nereeducați nu veți scăpa de aici...Veți muri aici... De mâna noastră veți muri...”. Era vocea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mă speria și mai mult, îmi curgea sânge din ambele urechi. Eram medic și cunoșteam pericolul care mă paște, să rămân surd sau chiar să mă curăț curând. După Țurcanu au luat cuvântul și alți colegi, cu același discurs amenințător: demascare, reeducare sau moarte. Încetul cu încetul, am reușit să reconstitui evenimentele. În timp ce noi am fost scoși din cameră, Țurcanu - ajutat de gardieni - a introdus în camera noastră instrumentele de tortură, ciomege, curele groase. Când nimeni nu se aștepta la o
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
supraviețuirea, omul face imediat saltul înapoi în biologic și adoptă comportamentul biologic. Este exact ceea ce s-a petrecut la Pitești și, în acest caz, structura psihologică susține comportamentul biologic pin experiența și subtilitățile ei. Mulți dintre colegi și-au făcut demascarea, au acceptat toate condițiile cerute de torționari și, astfel, au fost primiți în rândurile lor și au început să ne tortureze pe noi. Toate declarațiile date în fața șefului de cameră erau date apoi în scris, în biroul de anchetă al
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
A.N.: Să caracterizăm pe scurt cele patru etape... N.I.: Prima etapă a fost reeducarea nonviolentă de la Suceava. La Pitești a început, după o pregătire minuțioasă, reeducarea violentă, prin care au trecut toți deținuții din acea închisoare. Această etapă cuprinde: demascarea, reeducarea și participarea, ca torționar, la torturarea celor care nu au acceptat reeducarea. S-a scris mult despre Pitești și multe sunt neadevăruri... A.N.: Invenții de după... N.I.: Da. Demascarea era o nouă anchetă, cerută imperios de către Securitate, numai că
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au trecut toți deținuții din acea închisoare. Această etapă cuprinde: demascarea, reeducarea și participarea, ca torționar, la torturarea celor care nu au acceptat reeducarea. S-a scris mult despre Pitești și multe sunt neadevăruri... A.N.: Invenții de după... N.I.: Da. Demascarea era o nouă anchetă, cerută imperios de către Securitate, numai că de data aceasta ancheta a fost condusă de către colegii și prietenii noștri care s-au dovedit a fi mult mai cruzi și mai eficienți. Securitatea voia să cunoască toate elementele
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
s-au dovedit a fi mult mai cruzi și mai eficienți. Securitatea voia să cunoască toate elementele dușmănoase nearestate încă, toate organizațiile anticomuniste, acțiunile de sabotaj sau de spionaj și orice informație despre gândurile și atitudinile oamenilor din libertate. Tehnica demascării era asociată unui ritual umilitor. Erai chemat de torționarul-șef, te așezai în genunchi la picioarele lui și urma interogatoriul: „Ce ai de spus?”. Eu am răspuns întotdeauna la fel: „Nu am nimic de spus”. El avea destule informații despre
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au situat sub semnul dialecticii lui “să dea seama” și a îmbrăcat haina cunoscută a “vânătoarei de vrăjitoare”. Tribuni ai “noii ordini culturale”, în numele noilor idealuri și a “așteptărilor maselor populare”, își denunțau confrații, pentru ideile lor, solicitând interzicerea acestora, demascarea lor publică, distrugerea carierei lor. Se solicita acum intelectualilor să părăsească “turnul de fildeș”, să pășească în arena socială, să scrie o literatură “pentru mase”. Polemicile se desfășurau sub semnul intoleranței, urii, a cuvântului care nimicește. Se anunțau vremuri teribile
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
1991). Specificul acestui “experiment” - pe care l-am putea numi și psihosociologic - este acela al parcurgerii unei proceduri deosebit de elaborate, mergând până la dărâmarea personalității “dușmanilor regimului”, transformându-i în niște roboți ascultători. Întregul proces cuprindea patru faze: prima se numea “demascarea externă” și se solda cu afirmarea lealității față de Partid, din partea deținutului, acesta fiind obligat să-și demaște toate legăturile pe care le avusese și pe care nu le dezvăluise la anchetă; a doua, “demascarea internă”, îi solicita să-i
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
patru faze: prima se numea “demascarea externă” și se solda cu afirmarea lealității față de Partid, din partea deținutului, acesta fiind obligat să-și demaște toate legăturile pe care le avusese și pe care nu le dezvăluise la anchetă; a doua, “demascarea internă”, îi solicita să-i denunțe pe cei care-l ajutaseră să reziste în interiorul închisorii; “demascarea morală publică”, a treia fază, însemna un pas mai departe pe linia distrugerii individualității; deținutul trebuia să calce în picioare tot ce avea mai
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
partea deținutului, acesta fiind obligat să-și demaște toate legăturile pe care le avusese și pe care nu le dezvăluise la anchetă; a doua, “demascarea internă”, îi solicita să-i denunțe pe cei care-l ajutaseră să reziste în interiorul închisorii; “demascarea morală publică”, a treia fază, însemna un pas mai departe pe linia distrugerii individualității; deținutul trebuia să calce în picioare tot ce avea mai scump - soția, familia, prietenii, credința. În faza a patra, primit în grupul “Organizația deținuților cu convingeri
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
vedere, Miorița, pe seama căreia se glosează adesea ca mit național, este reprezentativă, cred, la nivelul mentalului românesc, pentru ideea de fratricid; ca demonstrație a unui fratricid, Miorița este foarte românească, cel puțin cu aplicație pe secolul XX În România.) Termenul demascare, folosit În cadrul reeducării de la Pitești (În trei dintre etape - demascare externă, demascare internă și demascare morală publică sau autodemascare), a fost aplicat și la nivelul Întregii populații a României comuniste, ai cărei locuitori fie trebuiau să se ferească unii de
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este reprezentativă, cred, la nivelul mentalului românesc, pentru ideea de fratricid; ca demonstrație a unui fratricid, Miorița este foarte românească, cel puțin cu aplicație pe secolul XX În România.) Termenul demascare, folosit În cadrul reeducării de la Pitești (În trei dintre etape - demascare externă, demascare internă și demascare morală publică sau autodemascare), a fost aplicat și la nivelul Întregii populații a României comuniste, ai cărei locuitori fie trebuiau să se ferească unii de alții pentru a nu fi „demascați”, fie „demascau”, adică practicau
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cred, la nivelul mentalului românesc, pentru ideea de fratricid; ca demonstrație a unui fratricid, Miorița este foarte românească, cel puțin cu aplicație pe secolul XX În România.) Termenul demascare, folosit În cadrul reeducării de la Pitești (În trei dintre etape - demascare externă, demascare internă și demascare morală publică sau autodemascare), a fost aplicat și la nivelul Întregii populații a României comuniste, ai cărei locuitori fie trebuiau să se ferească unii de alții pentru a nu fi „demascați”, fie „demascau”, adică practicau delațiunea (din
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mentalului românesc, pentru ideea de fratricid; ca demonstrație a unui fratricid, Miorița este foarte românească, cel puțin cu aplicație pe secolul XX În România.) Termenul demascare, folosit În cadrul reeducării de la Pitești (În trei dintre etape - demascare externă, demascare internă și demascare morală publică sau autodemascare), a fost aplicat și la nivelul Întregii populații a României comuniste, ai cărei locuitori fie trebuiau să se ferească unii de alții pentru a nu fi „demascați”, fie „demascau”, adică practicau delațiunea (din zel, din frică
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Întregul său zgomot de fond au ocolit de fapt problema Înnoirii limbajului. Pentru că, dacă Într-adevăr se dorea o ieșire, atunci se schimba limbajul - dar limbajul a rămas același. Trecutul stalinist trebuia demascat cu mijloace standardizate, controlabile. Cu alte cuvinte, demascarea demascării. Aș vrea să mă refer la ideea de normalitate, care mi se pare extrem de interesantă: cum s-a pretins că s-a realizat normalitatea În comunism, doar prin decrete și ucazuri, și cum arăta ea e o probă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
său zgomot de fond au ocolit de fapt problema Înnoirii limbajului. Pentru că, dacă Într-adevăr se dorea o ieșire, atunci se schimba limbajul - dar limbajul a rămas același. Trecutul stalinist trebuia demascat cu mijloace standardizate, controlabile. Cu alte cuvinte, demascarea demascării. Aș vrea să mă refer la ideea de normalitate, care mi se pare extrem de interesantă: cum s-a pretins că s-a realizat normalitatea În comunism, doar prin decrete și ucazuri, și cum arăta ea e o probă pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o altă lume, dar cu aceeași frică teribilă intrată în oase ca frigul. În amfiteatre apar mari profesori (Tudor Vianu, Iorgu Iordan, Al. Rosetti), dar și numeroși impostori de care studenții râd pe înfundate. Au loc, aproape ritualic, „ședințe de demascare”, și cu cât se apropie celebrul „moment al repartizărilor”, cu atât zelul revoluționar al unora crește în proporție geometrică. O confesiune gândită ca o eliberare morală. Naratorul ei, exclus din UTM (ceea ce echivala cu o condamnare la marginalizarea socială, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286411_a_287740]
-
clan, unui teritoriu. La Céline, dimpotrivă, referința la urbanul popular nu înrădăcinează, el răstoarnă ordinea. Nu există un cuvânt al "săracilor" plenar și adevărat, care s-ar opune limbii îngrijite a "bogaților". Prin izbucnirea elementarului (foamea, dorința, teama...), se intenționează demascarea discursurilor mincinoase din societatea oficială, și nu revenirea la o anumită Origine pierdută. În această scriitură caracterizată prin dislocarea sintactică (cf. "Păreau că vor să-și ia zborul, [...] membrele mele"), cuvântul popular, departe de a întări legăturile de solidaritate între
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
însuși, cred că opțiunea pentru „stil” în dauna „misterului” la urmașii lui Dashiell Hammett își are originea în lipsa încrederii că în vremurile moderne scriitorul poate rămâne până la capăt stăpânul absolut al textului. Renunțarea la plăcerea loviturii de teatru, reprezentată de demascarea triumfalistă a făptașului, în dauna spectacolului mai reținut al drumului spre deznodământ, alcătuiește articulațiile unei modificări majore în arta romanului polițist: trecerea de la divertisment la literatura propriu-zisă. Depășirea minoratului exhibă, desigur, și traumele prin care e obligat să treacă autorul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Alexandrescu, Alecu Donici și Tudor Arghezi. 6. Snoava este o specie epică a literaturii populare, de întindere mică, cu caracter anecdotic, în care elementul epic se împletește cu cel satiric. Dezvăluie aspecte din societate, defecte umane, vicii sociale, pledând pentru demascarea și îndreptarea răului. Ipostazele în care apare personajul sunt variate. Acesta mimează prostia pentru a deruta și a deveni invulnerabil. Contrastul dintre esență și aparență aduce în prim-plan un personaj pus pe glume, hâtru, maestru al disimulării, care știe
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
ceresc ignorant și neputincios stăpînește Pămîntul; În ambele cazuri, un MÎntuitor trebuie să vină să salveze omenirea și trebuie să treacă prin suferință pentru a o putea mîntui; În ambele cazuri există o Pleromă necunoscută, transcendentă, și, În ambele cazuri, demascării falsei transcendențe Îi urmează un nou regim al lumii. Și totuși viziunea pe care o are Shelley asupra lumii este mult diferită de cea a gnosticilor: oamenii vor fi cu toții mîntuiți, iar Pămîntul va cunoaște o transfigurare cînd va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
logică, infirmarea sau anularea punctuală prin citat, silogismul, ș.a. fac parte din recuzita procedurală a discursului polemic. Pamfletul, în schimb, ignoră perceptele etice în raportul pamfletar-victimă, inutile, de altfel, atâta vreme cât scopul pamfletului, socialmente vorbind, este de a eradica răul, prin demascare, discreditare, desființare etc., folosindu-se de forța intrinsecă a cuvintelor, de grotescul asocierilor, de discrepanța dintre reprezenarea reală și cea caricaturală. În acest caz, publicul este mai degrabă persuadat, adică atras în jocul dezambiguizării mesajului metaforizat și sedus prin mijloace
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ultima devine dispozitiv structural al primei și vector formal al celei de-a doua. Parodia este o structură analogă ironiei și o tehnică suplimentară a satirei"50. Ceea ce le diferențiază e strategia, iar ceea ce le apropie e finalitatea: deriziune, batjocură, demascare etc. printr-un generic joc al (di)simulărilor. La Arghezi, atunci când discursul rămâne în cadrele polemicii, singura modalitate de a-l stiliza este gluma (ironia, sub multiplele sale forme, antifrază, parodie, calambur, anecdotă etc.) Legată, psihologic vorbind, de plăcere, ea
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]