32,003 matches
-
în momentul în care CFSN proclama, prin Decretul nr. 9 din 31 decembrie 1989, reintrarea în legalitate a Bisericii Greco - Catolice. I-am sprijinit în mod direct pe Președintele Ion Iliescu și pe prim-ministrul de atunci, Petre Roman, în demersurile lor privitoare la situația delicată de atunci a Bisericii Ortodoxe, cât și în gestionarea relațiilor cu Biserica Greco-Catolică. La scurt timp după alegerile din mai 1990, am devenit Consilier al Președintelui Ion Iliescu. Din acea poziție am avut multe de
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
comunităților românești, oriunde ar fi ele. Dorința noastră ca instituție și a mea personal este să înțelegem toate aceste lucruri și să depășim orgoliile personale, pentru că lucrarea noastră comună de sprijinire a identității naționale a românilor de peste hotare este un demers pentru viitor, înscris în durata lungă, și pentru care avem nevoie unii de alții... (Cf. Eliza Popa - http://jurnalul.ro/special-jurnalul/interviuri/statul-roman-nu-este-un-stat-laic-sustine-secretarul-de-stat-victor-opaschi-644477.html - 31.05.2013/19.06.2015). În altă ordine de idei, într-un alt context și
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
microscopic de praf Dă-i înainte nu te opri mâine aduc un zugrav eu plătesc toate pagubele auzii repetat îndemnul care făcea din mine uncenicul vrăjitor al poligraphiei Îmbătat de miresme imaginare și exaltat mâzgălii fațada proaspăt văruită și curând demersul meu criptic depăși curtea liceului ieșirăm în stradă unde pe asfalt îmi continuai febril lucrează sub Privirile stupefiate ale trecătorilor cu noi formule oculte ermetici radicali alfa și omega rădăcini la cub ipsilon fracții cuneiforme paradigme Piramide și sfere în
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4115_a_5440]
-
care-și propuneau să explice structura lumii naturale”. Arhitecții aveau nevoie de (și făceau recurs la) principii și reguli simple și clare, pe baza cărora ei puteau să rezolve problemele practice punctuale ce apăreau în procesul construcției templelor monumentale. Logica demersului lor era una derivată, ca să zic așa, din chiar logica naturii - altfel, clădirile pe care le înălțau s-ar fi dărâmat - iar acest fapt i-a făcut “promotorii discursului rațional în sânul comunităților ieniene din care proveneau”. Ei se bucurau
Anaximandru și Arhitecții by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13144_a_14469]
-
posesori ai unui tezaur de legende, n-au fost rupți de literaturile străine, de ideile noi. „Totdeauna și în orice loc au adoptat israeliții unele șideiț de la alte popoare și le transmiteau din ale lor”. Marele învățat se folosește în demersul său de „sistemul comparativ”, aplicat la studiul limbii. Nu consideră „niciodată lucrurile într-o stare izolată”, ci explică un fapt cultural prin analogie cu un altul aflat la alt popor. A fost cu siguranță învățatul care a găsit cele mai multe corespondențe
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
de la distanță cu praștia apoi a lovit din imediata apropiere. Crimă cu premeditare Într-un spital de alienați mintali unde este foarte problematic dacă Eminescu avea ce să caute. Aceste concordante cu mărturia lui Dumitru Cosmanescu ne vor interesa În demersurile noastre următoare. Amintim că, după 1944, singur Virgil Ierunca susține, În Franța, ca Eminescu a murit asasinat. România trecea prin alt infern, cel comunist, În care mică chestiune Eminescu devenise o oază forțată de liniște aproape paradisiacă.
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
decât are în realitate. De fapt, istoria este un exercițiu de coerență. Pentru asta, însă, trebuie să pui o doză de inteligență și trebuie să fii conștient tot timpul că o anumită deformare față de realitate se petrece. - Trebuie conștientizate limitele demersului istoriografic. - E complicat aici. Pe de o parte, trebuie să crezi în capacitatea ta de a afla adevărul sau de a te apropia cât mai mult de el. Dar, în același timp, e bine să ai și o doză de
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
natura lor criminală trebuie căutată în planuri diferite. A discuta natura criminală a regimului comunist doar din perspectiva rasismului înseamnă a îngusta nepermis zona cercetării și a oferi un nesperat culoar de fugă odioșilor responsabili comuniști. În plus, un asemenea demers ar suna aproape ca o jignire pentru milioane de victime ale comunismului. Editorialele lui Nicolae Manolescu au un merit fundamental. Acela că îndeamnă la reflecție. Fiecare dintre ele ar merita o discuție separată. Toate textele acestui volum pun în mișcare
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
transformat, cum e, de altfel, firesc și inevitabil, în cazul oricărui cineast adevărat, într-un film de autor, “un film de Lucian Pintilie”. Filmul unui maestru obsedat de esență, de “firul de iarbă”, de imaginea minimalistă, de o rigoare geometrică (demers susținut cu talent de tînărul operator Silviu Stavilă). În scriitura austeră, sever epurată, a filmului, episodul Nunții (intitulat - ironic? - “Pași în doi”) e o inserție de baroc, amintind de “celălalt Pintilie”. De remarcat că, sub privirea cu putere hipnotică a
Viața în șapte zile by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13197_a_14522]
-
montarea într-o dimensiune ce, cultural, îmi dă de gîndit, mă preocupă. Cred însă, că tinerețea și lipsa de experiență a trupei, aflată, aproape în întregime, la început de drum, nu a putut încărca emoțional, cu carne, cum se spune, demersul teoretic dificil și complex al regizorului. Vorbeam la început de forța actorilor de la Teatrul Maghiar din Cluj, de pildă. Fără anvergura lor și fără experiența lor, propunerea regizorului nu ajungea atît de departe. Sînt scene, complicate, care nu sînt acoperite
Furioasele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13196_a_14521]
-
Sînt convinsă că pentru ei este foarte importantă întîlnirea cu acest regizor și cu lumea lui. Este ca un dar la început de drum în teatru. Mă întreb, însă, dacă nu i-au lipsit cumva lui Mihai Măniuțiu, în acest demers, vibrațiile profesioniștilor? Mie, da.
Furioasele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13196_a_14521]
-
avea să revină, în gala a doua, cu un cutezător recital de vioară solo, urmat de solidul grup al bucureșteanului Garbis Dedeian. Competența post-coltraneană a acestui reedsman înnăscut marchează întregul său repertoriu, alcătuit pentru P&B doar din compoziții proprii. Demers susținut cu aplomb de talentații săi parteneri - Capriel Dedeian/ghitară, Petru Popa/pian, Artur Balogh/contrabas, Dinu Simon/baterie. Pe o linie mai puțin comunicativă s-a înscris colaborarea dintre vocalista de origine română Claudia Cervenca și austriecii Andreas Mayerhofer
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
și personaje la ritm și la rimă, iar pe de altă parte subiectivă, prin punctele de intimă întîlnire între eul creator și cel receptor. Scrie Laszlo Alexandru: „Autentica analiză trece creația literară prin filtrul sensibil al criticului care, printr-un demers simpatetic, trebuie să indice caracterul de unicitate al operei, iar nu s-o includă într-o serie artificială și anterior dată. De aici se desprinde nu doar originalitatea operei comentate, ci chiar și a exegezei care a știut să se
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
logică a argumentației, dar și prin subtila manipulare a surselor teoretice ori statistice, într-un stil strălucitor, impregnat cu maliție, ironie sau chiar aroganță. Nu valoarea literară a eseului, tipică „școlii franceze”, este totuși cea care ne preocupă, cât întemeierea demersului, valabilitatea lui. Pentru că Emmanuel Todd ajunge la concluzia „inutilității Americii” după un excurs istoric, o analiză economică și o prospecție demografică ce par corecte, la obiect, făcând previzibil inevitabilul eșec al unui posibil imperiu planetar. SUA, crede el, nu sunt
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
ele pot fi lăsate în pagină așa cum le-a proiectat autorul lor, cu adevărat trist e că Marian Popa are, în latura colaborării cu Securitatea, avocați plini de inițiative. Dan Culcer, alt critic român stabilit în străinătate, consideră perfect legitim demersul colegului său convertit la germanitate: „De altfel, cui să fi adresat șdacă nu Securității, n.m., M.M.ț un astfel de proiect de reintegrare? Mai cunoașteți o altă instituție în România care ar fi putut să modifice optica oficială în acest
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
conflict (!) pare să ia amploare, alimentat fiind de diverși așa-ziși exegeți ai operei lui Eliade. Scandalul mondial declanșat în 2002 de apariția volumului Alexandrei Laignel-Lavastine - „Cioran, Eliade, Ionesco. LÎOubli du fascisme”6)vine să confirme acest lucru. Cum încadrați demersul autoarei? - Am terminat recent o recenzie de 72.000 de cuvinte despre cartea Alexandrei Lavastine - numai despre părțile referitoare la Eliade. Nu găsesc nimic apreciativ de spus despre acest lucru, după cum nici ea nu a avut nimic bun de spus
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
deja cîteva montări, începînd din 1941 (România, Argentina etc.). Romanul Maitreyi are și el o ecranizare - La nuit bengali - semnată de regizorul francez Nikolas Klotz. În România s-au montat parte din prozele sale fantastice. Ce părere aveți despre aceste demersuri? - Am vrut cu tărie să imprim ideea dramatizării nuvelelor fantastice ale lui Eliade. După părerea mea, un serial T.V. ar fi modul cel mai probabil de a avea succes. Dacă s-ar reuși asta, de fapt s-ar constitui un
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
mai bune nuvele ale sale. - Aveți privilegiul de a cunoaște ambele contexte - românesc și american - în care a „evoluat” Eliade (omul, profesorul, prozatorul), de aceea considerăm că ați fi cel mai în măsură să vă implicați într-un astfel de demers, care ar completa portretul unui Eliade generos, spectaculos și fascinant. Ați accepta... provocarea? - Personalitatea sa are multe fațete, și probabil așa va rămîne mereu. Un „om al misterului”... - În încheierea dialogului nostru, spuneți-ne cîteva cuvinte despre omul, profesorul, scriitorul
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
vedere! Cu o privire mai generală, autorul ține să precizeze că “rezistența la psihanaliză este încă extrem de puternică” (în România). Impresia mea diferă întrucâtva: ea e intactă - ca și narcisismul cultural din fundal. Sunt altfel perfect de acord că un demers psihanalitic, departe de a diminua un autor (ori, Doamne-ferește, de a-l “întina”), îi revelează într-un mod unic autenticitatea. Și mă îndoiesc că superstițiile hagiografice, recunoscute sau nu, o pot conserva în vreun fel (altul decât îmbălsămarea). Esențială pentru
Mari înrăiți, mari revoltați by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13358_a_14683]
-
complex, iar fiecare dimensiune are, în ultimul timp al punerilor în scenă, o vigoare formidabilă, amplitudine, vizualul devenind realmente un personaj în sine, un protagonist. Petrică Ionescu a respectat perfect povestea și mitul, și-a argumentat de la cap la coadă demersul și, cel mai important din punctul meu de vedere, a actualizat anvergura ritualului, ritmurile lui, ca să putem recepta forma copleșitoare a unei convenții, ca să-i decodăm forța impactului într-un anumit tip de societate. Chiar dacă în exces pe ici, pe
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]
-
economice specifice, preocupări neconvenționale și nenumărate experiențe legate nemijlocit de noile materiale și tehnologii. Într-un asemenea mediu, a cărui ostilitate profundă, simbolică, este indiscutabilă, Bata Marianov și-a căutat, în mod insistent și conștient, argumente solide pentru propriu-i demers. Refuzînd să-și reconsidere, dacă nu cumva chiar să-și trădeze, idealul estetic și moral pe care și l-a format în timp, dar supus unei tot mai puternice presiuni a contextului, artistul a găsit soluția angajării într-o dezbatere
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
spună. De asemenea, nu i-ar strica domnului Breban o mică discuție cu Sonia Cristina Stan și Mălin Bot, doi ziariști pe cât de tineri, pe atât de incisivi, cu ajutorul cărora Humanitas a lansat o colecție rezervată oamenilor din presă. Iar demersurile nu se opresc aici. În editură se află deja câteva manuscrise ale unor tineri romancieri de care până acum nu a auzit nimeni, dar despre care se va vorbi cu siguranță. Bogdan Mirică și Mihnea Rudoiu sunt doar două dintre
Controverse - Pornind de la o frază pripită by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/12059_a_13384]
-
istoria problemei", de la apariția ei până în prezent, de la inventarul rezolvărilor propuse în timp, până la concluzia finală, de stringentă actualitate, ce se concretizează în construcția pe care, oricum ar evolua politic, România n-o poate ocoli. De altfel, autorul își încheie demersul cu o pledoarie despre vocația europeană a poporului român, vocație justificată nu numai geografic, prin plasarea în zona de cumpănă a continentului, pe una din axele lui centrale, Dunărea, ci și prin originea lui latină, ce i-a asigurat continuitatea
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
defect ce se poate pierde între alte calități. Am remarcat în această culegere de texte abordarea pragmatică a celor mai întâlnite acuze aduse opțiunilor politice ale lui M. Eliade, în două articole: "Huliganul " Mircea Eliade și O utopie tragică. Acest demers ar fi extrem de util. în primul rând, s-ar circumscrie petele biografice, derapajele reale, dincolo de exagerări tendențioase ori de aproximări vulgare; în al doilea rând, s-ar invalida apetitul denigrator al unora și s-ar imprima un curs firesc dezbaterilor
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
nume: Mihai Ralea, Tudor Vianu și Vladimir Streinu. După cum remarca Al. Săndulescu, numele lui M. Ralea este destul de rar amintit în publicistica noastră. Explicații se pot găsi, dar nu este nici cazul și nici locul potrivit acum pentru un asemenea demers. în schimb, oricare ar fi ele, nu pot fi reduse doar la colaborarea sa cu regimul comunist. S-ar intra astfel într-o zonă în care contraexemplele l-ar așeza pe sociologul și criticul M. Ralea într-o poziție mai
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]