6,757 matches
-
se reducă la 3%. După 1989, diferența procentuală dintre sexe continuă să scadă, tinzând spre echilibru (V. Grigoraș „Populația comunei Lespezi”). V.S. 2.2.5 STRUCTURA POPULAȚIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ Această structură este importantă atât din punct de vedere demografic, cât și economic. Structura pe grupe de vârstă a populației comunei Lespezi, la recensămintele din 1966, 1977 și 1992. Grupa de vârstă 0-19 ani 20-59 ani Peste 60 de ani Anul Nr. % Nr. % Nr. % 1966 2.790 42,3 3
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
care scade la 45,8%, în 1992. Grupa de vârstă care a cunoscut o creștere substanțială a fost cea care cuprinde populația de peste 60 de ani. De la 10,8% în 1966, la 22,5% în 1992, Odată cu procesul de îmbătrânire demografică au apărut și consecințe economice, sociale, demografice, chiar psihologice. V.S. 2.2.6. STRUCTURA ETNICĂ Românii reprezintă populația majoritară (97,7 % în 1992) pe actualul teritoriu al comunei Lespezi. Informațiile pentru structura etnică a populației ni le oferă documentele istorice
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Grupa de vârstă care a cunoscut o creștere substanțială a fost cea care cuprinde populația de peste 60 de ani. De la 10,8% în 1966, la 22,5% în 1992, Odată cu procesul de îmbătrânire demografică au apărut și consecințe economice, sociale, demografice, chiar psihologice. V.S. 2.2.6. STRUCTURA ETNICĂ Românii reprezintă populația majoritară (97,7 % în 1992) pe actualul teritoriu al comunei Lespezi. Informațiile pentru structura etnică a populației ni le oferă documentele istorice vechi și, mai nou, recensămintele din anii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
categorii: 20 de școli de gradul I și 27 de școli de gradul II. Printre cele 20 de școli de gradul I regăsim, pe lângă școala Lespezi, școlile din Pașcani, Ruginoasa, Miroslovești, Cristești etc. Învățământul în comuna Lespezi Dezvoltarea economică, creșterea demografică, nevoia de instrucție și educație în epoca modernă a determinat organizarea învățământului primar, școala primară fiind considerată de Nicu Gane ca „pârghia cea mai puternică pentru ridicarea neamului, dânsa ne învață a cunoaște limba strămoșească, a ne cunoaște pe noi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de climatul organizațional. Anii '80 aduc cu ei un interes nou pentru înțelegerea costurilor legate de resursele umane, ideea recompensării angajaților în funcție de performanța individuală, orientarea spre crearea unor planuri de asigurare cu personal (un factor determinat aici fiind presiunile caracteristicilor demografice ale forței de muncă), măsurile de informatizare a departamentelor de resurse umane și alte intervenții. Anii '90 au statuat interesul pentru rolul aspectelor intangibile din organizații: ne referim aici la cultura organizațională și la climat. Procesul începuse în anii '80
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
nevoi potențiale, schimbă condițiile pieții etc. Organizația se implică în dinamica mediului tehnologic atât ca beneficiar, cât și ca furnizor prin intermediul pieții. Organizația sugerează sau cere noi orientări tehnologice și, în același timp, le folosește pe cele nou apărute. Mediul demografic se referă la situația demografică dinamica, structura populației, repartizarea teritorială și pe medii (urban-rural); el are efecte complexe pe termen scurt și pe termen lung asupra activității organizației, ceea ce presupune studierea continuă a prognozelor demografice. Analizând mediul demografic, se poate
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
etc. Organizația se implică în dinamica mediului tehnologic atât ca beneficiar, cât și ca furnizor prin intermediul pieții. Organizația sugerează sau cere noi orientări tehnologice și, în același timp, le folosește pe cele nou apărute. Mediul demografic se referă la situația demografică dinamica, structura populației, repartizarea teritorială și pe medii (urban-rural); el are efecte complexe pe termen scurt și pe termen lung asupra activității organizației, ceea ce presupune studierea continuă a prognozelor demografice. Analizând mediul demografic, se poate anticipa comportamentul consumatorului pe fiecare
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
pe cele nou apărute. Mediul demografic se referă la situația demografică dinamica, structura populației, repartizarea teritorială și pe medii (urban-rural); el are efecte complexe pe termen scurt și pe termen lung asupra activității organizației, ceea ce presupune studierea continuă a prognozelor demografice. Analizând mediul demografic, se poate anticipa comportamentul consumatorului pe fiecare tip de piață, se pot desprinde principalele tendințe privind consumul în vederea stabilirii planurilor de activitate ale producătorilor de bunuri, servicii și informații. Mediul social, cultural și educațional influențează direct activitatea
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
apărute. Mediul demografic se referă la situația demografică dinamica, structura populației, repartizarea teritorială și pe medii (urban-rural); el are efecte complexe pe termen scurt și pe termen lung asupra activității organizației, ceea ce presupune studierea continuă a prognozelor demografice. Analizând mediul demografic, se poate anticipa comportamentul consumatorului pe fiecare tip de piață, se pot desprinde principalele tendințe privind consumul în vederea stabilirii planurilor de activitate ale producătorilor de bunuri, servicii și informații. Mediul social, cultural și educațional influențează direct activitatea organizației prin activitatea
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
decît o singură civilizație integrală și aceea este cea occidentală. Ea a contaminat întreaga lume, și chiar și cei care văd în Occident un rival nu pot să nu îi copieze modelul. Ce va urma însă e acoperit de incertitudine: demografic, Occidentul a pierdut cursa, și cu toate acestea nimeni nu poate ști care va fi deznodămîntul ei. În concluzie, o carte despre radiografia unui triumf pe care Occidentul îl poate preschimba lesne într-o mare înfrîngere.
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]
-
succes" - aceasta e deviza după care se conduce societatea românească a acestui moment. Locul psihanalistului și al confesorului e luat de diverse curviștine ce-și expun cu nerușinare sânii și pulpele. Dacă patronii de televiziuni urmăresc în felul acesta creșterea demografică, au dat-o în bară: dacă suntem atât de sexuali, de ce procreăm din ce în ce mai puțin?! Zilele trecute ne-au oferit un exemplu stupefiant că nu există nici o legătură între zeul-rating și supraexpunerea unor personaje cărora atributul "dubios" le vine ca o
Rating în unu, în doi, în trei, în câţi vrei by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9887_a_11212]
-
Occidentul e o realitate concretă, o sumă de posibilități deschise în fața lor. E o casă îndepărtată, dar mai curată și mai primitoare. Din nefericire, în România ticăie de multă vreme, igorată cu obstinație, una din cele mai primejdioase bombe: bomba demografică. Într-o țară în care se nasc din ce în ce mai puțini oameni, în care pensionarii au devenit o enormă ghiulea de fier la piciorul bugetului, viitorul însuși e pecetluit. Derutați, îngroziți de perspectiva zilei de mâine, bătrânii trăiesc într-o stare de
Meschinul monopol asupra temelor publice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9982_a_11307]
-
zilele/ străzile tremură cu burta la stele/ mațele cântă duios -/ închid ochii deschid gura/ în locul lacrimilor/ din orbite/ se scurg bucăți de scuipat)" (Pentru nimic în lume); "(ambulanțele intonează/ copleșitoare marșuri de triumf/ din cartierele mărginașe/ se aud slab exploziile demografice/ însoțite de rafale prelungi de aplauze/ fiecare clipă trebuie dezamorsată/ ultimele noastre nopți/ au fost luminate feeric/ de petele galbene de urină/ de pe cearșafuri)" (). De la asemenea versuri, structurate și insolitate în maniera avangardiștilor (nici poemele de tinerețe ale lui Geo
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
nu și-a făcut niciodată scrupule din a-și ascunde disprețul (dacă nu ura) față de comunități aparținând unei alte civilizații și, într-un fel, altui timp. Problema, după cum se vede, e încurcată rău. Și se complică zi după zi. Căderea demografică a etnicilor români e însoțită de-o susținută creștere a natalității în rândul grupului devenit problemă de rezonanță internațională. în perspectivă temporală mediu-îndepărtată, întrebarea se va pune în următorii termeni: cine pe cine integrează? Ce valori vor ieși biruitoare din
Vandalii din Balcani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9044_a_10369]
-
demnitatea supremă a comentariului. Cosașu nuanțează până la telegrafie și analizează majoritar prin trunchiere sintactică. Nu e prețios și se răsfață în a scrie scurt. De aici afinitatea, recunoscută și recognoscibilă, cu Caragiale. Moșii acestuia din urmă se generalizează, iar explozia demografică se suprapune uneia stilistice. Morala e intrinsecă, concluziile se feresc de ostentație. Pe 23 noiembrie 1968, la pagina 53 a ediției de față, Radu Cosașu devine categoric: "A murit la Leningrad nepotul lui Fiodor Mihailovici Dostoievski, ultima rudă rămasă în
Pururi tânăr by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9048_a_10373]
-
evaluarea îmbunătățirii funcției motorii, ca urmare a switch-ului terapeutic pe Stalevo, utilizând scala UPDRS III; evaluarea aderenței la tratament a pacienților cu boalăParkinson, cu fluctuații de sfârșit de doză, trecuți pe Stalevo de pe tratamentul cu levodopa/inhibitori de dopadecarboxilază. Caracteristicile demografice ale pacienților și stadializarea bolii Parkinson la inițierea tratamentului. Un număr total de 1.092 pacienți diagnosticați cu boalăParkinson au fost înrolați în studiu conform criteriilor de includere/excludere. Vârsta pacienților incluși în studiu a variat între 35 de ani
Revista Medicală Română by Armand Frăsineanu () [Corola-journal/Journalistic/92282_a_92777]
-
unei decadențe islamice în toată regula. În realitate, expansiunea islamică e vizibilă, în ciuda precarității vădite în care li se scaldă civilizația. Faptul că științele, cercetarea și disciplinele umaniste sunt la pămînt în lumea lui Allah nu este un motiv ca, demografic vorbind, Islamul să nu cucerească Europa. Progresul în civilizație, ca semn incontestabil al rafinamentului spiritual, este totodată un semn de pierdere a vitalității europene. De aceea, perdanții cărora Enzensberger le face un portret cît se poate de verosimil nu dau
Perdantul învingător by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9303_a_10628]
-
a obosit să mai lupte cu ideologiile secularizante -, chiar dacă așadar suntem oarecum siliți să privim cum Europa creștină începe să fie punctată de vîrful tot mai multor minarete, putem totuși sesiza că forța acestei religii nu vine doar din vitalitatea demografică a unor popoare pe care, în sinea noastră, le etichetăm malițios ca fiind barbare și înapoiate, dar și din puterea interioară cu care musulmanii se străduiesc să nu se abată de la modelul de viață impus de Mahomed și de primii
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
ele au funcționat în satul arhaic. Or, în lipsa evidenței empirice, este greu de spus dacă persistența acelor aranjamente a fost datorată faptului că erau eficiente sau pur și simplu faptului că obștile nu aveau nici capacitatea tehnică și nici resursele demografice pentru a produce epuizarea sistemului de resurse. În studiul Mirelei Cerkez, această concluzie este formulată foarte clar. O reiau aici, fiindcă ea rezumă această linie de argumentare: Devălmășia absolută ca sistem de organizare nu a ajuns niciodată la maturitate instituțională
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
a eficienței devălmășiei - nu era suficient de matură instituțional astfel încât să poată fi menținută (p. 99). Aranjamentele instituționale devălmașe stau mărturie pentru un anumit tip de organizare socială în care de fapt nu se presupune că existau condițiile tehnologice și demografice care să conducă la epuizarea resurselor; ele asumau abundența acestora și se construiau prin evitarea - întru totul posibilă atunci - a situațiilor în care actorii ar fi ajuns să se concureze, să intre în conflict în ce privește utilizarea resurselor. De bună seamă
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
la problemele vitale ale omenirii în care s-au implicat major autoritățile locale și unde Iașul a fost o voce de luat în seamă. Preocupările în jurul cărora și-au concentrat atenția autoritățile locale din țările dezvoltate au fost următoarele: * Explozia demografică imigrație, resurse. * Schimbarea climatică fenomene deja perceptibile. * Deșertificarea unor zone imense ale Terrei. * Conflictul dintre civilizații (de natură religioasă). * Resursele energetice. * Dictaturi consolidate surse de îngrijorare. * Dezvoltarea durabilă. Trebuie să menționez că erau suficienți demnitari în lume care dețineau cunoștințe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
că acest nou efort editorial să stârnească interesul cercetătorilor și studenților și să fie un important instrument de lucru în folosul consultanților pe probleme de integrare sau de atragere a fondurilor pe proiecte europene. Sorin BELEA Zsolt KOCSIS NAGY CARACTERISTICI DEMOGRAFICE CARACTERISTICILE REGIUNILOR DIN PUNCT DE VEDERE GEOGRAFIC ȘI AL STRUCTURII LOCALITĂȚILOR Regiunea Dél-Alföld din Ungaria are o suprafață de 18 mii km2, iar Regiunea Vest din România se întinde pe o suprafață de 32 mii km2. Granița comună a celor
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
466,6 mii persaone, 676,4 mii persoane 457,3 mii persoane 371,3 mii persoane 423,8 mii persoane 530,4 mii persoane - 45,0 45,1 - 65,0 65,1 - 85,0 85,1 Legendă (persoane/km2) CARACTERISTICI DEMOGRAFICE Cu cei 1,3 milioane de locuitori, Dél-Alföld constituie a treia cea mai populată regiune a Ungariei, unde, la începutul anului 2012 locuia 13% din populația țării. În paralel Regiunea de Vest, cu cei 1,9 milioane de locuitori, este
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
regulile formale adoptate prin diferite coduri, cum ar fi cel silvic și cel civil. Interzicerea accesului la beneficiile comune a celor din afara obștii avea scopul de a limita posibila suprapopulare, care ducea la supraexploatarea resurselor comune. În spațiul românesc, nivelul demografic era redus, iar supraexploatarea, în faza inițială a devălmășiei, apărea doar în raport cu anumite părți din sistemele de resurse mai productive. Locurile erau evaluate în funcție de calitatea lor pentru anumite activități agricole și de pășunat. Terenurile mai rodnice sau mai folositoare din
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
nevoi dă naștere unor inegalități economice majore. 3.7. Disoluția regimului devălmășiei absolute Stahl identifică două căi de desfășurare a procesului de dizolvare a satelor devălmașe. Prima, cea economică, se datorează fazelor succesive de dezvoltare a tehnicii agricole și creșterii demografice. Acești factori contribuie la trecerea la producția capitalistă de mărfuri, la spargerea obștii în gospodării autonome și la transformarea devălmășiei în proprietate individuală. O a doua cale de desfășurare a procesului de dizolvare a devălmășiei absolute este una violentă și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]