1,109 matches
-
luată în gură, gâtul, fruntea, apoi întreaga anatomie. Cam smochinită, oarecum discutabilă, ambiguă, jumătate de femeie, jumătate de băiat îmbătrînit. 128 DANIEL BĂNULESCU Sub tenul ei arămiu plutea, ca sub o crustă de gheață, o colonie de pistrui, c-o demografie abundentă. Aliniamentele trăsăturilor erau savant șifonate. Ochi aurii, cu totul speciali, mongolizați, picurând un șic de mirare peste pielea pomeților, îmblînzind cumva linia subțiratecă, scremută, a buzelor și torța brutală, din sârmă de alamă, a părului proaspăt tuns, dar dezvăluind
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de istoria evreilor, precum și lucrări de istorie est-europeană contribuie la studierea subiectului. Dintre acestea, vom aminti lucrarea despre evreii din Europa În perioada postbelică, al cărei autor este istoricul englez Bernard xe "Wasserstein"Wasserstein 2. O Încercare serioasă În domeniul demografiei o reprezintă lucrarea lui Marcu xe "Rosen"Rosen, ce tratează scăderea drastică a populației evreiești din România În ultima jumătate de secol 3. Folosind o serie de izvoare statistice, autorul se oprește asupra scăderii numerice a populației, a ritmului acestei
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
face să simțim așa cum și boala ne învață cel mai bine ce înseamnă sănătatea ce se întîmplă de fapt în situațiile obișnuite: puterea se exercită prin irațional. Iată în continuare al treilea aspect și ultimul. În numeroase domenii, tehnică, economie, demografie etc., progresul constatat este orientat de la minus la plus: metodele de lucru se îmbunătățesc, crește viteza, schimburile se multiplică, populațiile cresc etc. În politică, la fel ca-n artă și morală, nu există progres. Istoria ne învață că puterea se
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
domenii: echivalarea diplomelor, perioade de studii, fondul cultural. Sunt țări care nu au calitate de membri, dar cooperează cu Consiliul. Încă nu există conceptul de "observator", dar lucrurile pot evolua. Sunt unele contacte cu țările din Est pe probleme de demografie, mediu și brevete. Acum, se pune un mare accent pe problemele "identității culturale", care poate prezenta un mare interes în colaborarea Consiliului cu alte țări. În opinia sa, trebuie adoptată o viziune realistă a lucrurilor. Concluzia: există o exclusivitate la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
despre cel puțin o altă societate cu caracteristici culturale diferite. Capitolul 10 Factorii sociodemografici 10.1. Factorii demografici 10.2. Clasele sociale 10.3. Grupurile de referință și influențele interpersonale Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de demografie, clasă socială, grup de referință; • înțelege rolul factorilor sociodemografici în procesul de modelare a comportamentului consumatorului. Cuvinte-cheie: populație, clasă socială, grup de referință, lider de opinie, familie, influențe interpersonale. 10.1. Factorii demografici Demografia - termen provenit din franțuzescul démographie - „este
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
capitol, veți putea: • defini noțiunile de demografie, clasă socială, grup de referință; • înțelege rolul factorilor sociodemografici în procesul de modelare a comportamentului consumatorului. Cuvinte-cheie: populație, clasă socială, grup de referință, lider de opinie, familie, influențe interpersonale. 10.1. Factorii demografici Demografia - termen provenit din franțuzescul démographie - „este știința socială care, folosind cu precădere metode cantitative, studiază fenomene și procese privitoare la numărul, repartiția geografică, structura, densitatea, mișcarea populației umane și compoziția ei după grupe de vârstă, sex etc.”. <footnote Dicționarul explicativ
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
despre cel puțin o altă societate cu caracteristici culturale diferite. Capitolul 10 Factorii sociodemografici 10.1. Factorii demografici 10.2. Clasele sociale 10.3. Grupurile de referință și influențele interpersonale Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de demografie, clasă socială, grup de referință; • înțelege rolul factorilor sociodemografici în procesul de modelare a comportamentului consumatorului. Cuvinte-cheie: populație, clasă socială, grup de referință, lider de opinie, familie, influențe interpersonale. 10.1. Factorii demografici Demografia - termen provenit din franțuzescul démographie - „este
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
capitol, veți putea: • defini noțiunile de demografie, clasă socială, grup de referință; • înțelege rolul factorilor sociodemografici în procesul de modelare a comportamentului consumatorului. Cuvinte-cheie: populație, clasă socială, grup de referință, lider de opinie, familie, influențe interpersonale. 10.1. Factorii demografici Demografia - termen provenit din franțuzescul démographie - „este știința socială care, folosind cu precădere metode cantitative, studiază fenomene și procese privitoare la numărul, repartiția geografică, structura, densitatea, mișcarea populației umane și compoziția ei după grupe de vârstă, sex etc.”. <footnote Dicționarul explicativ
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
trece prin schimbări politice, economice, sociale și tehnologice majore de un dinamism fără precedent. Sub aspect social, consecințele globalizării și avântul tehnologiilor în domeniul informației și comunicării au dus la modificarea statisticilor în domeniul pieței forței de muncă, sănătății și demografiei. Tranziția către economia de piață care s-a produs în marea majoritate a spațiului european a modificat harta socială a fiecărei țări. Datorită acestor schimbări, am devenit martorii determinărilor pozitive în abordarea semantică a conceptelor sferei sociale. Din ce în ce mai des, asistăm
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
aspecte, dimensiuni și subsisteme, realitatea socioumană este abordată, desigur, nu doar de sociologie, ci și de alte discipline științifice, inclusiv prin metoda anchetei sau a sondajului. De altfel, între sociologie și alte științe socioumane (istorie, unele discipline economice și juridice, demografie, antropologie culturală - nemaivorbind de psihologia socială cu care se suprapune în considerabilă măsură) funcționează numeroase transferuri de cadre conceptual-metodologice. Frontierele disciplinare sunt movibile, iar șovinismul disciplinar - ca orice șovinism - este, până la urmă, contraproductiv. Nu întâmplător astăzi se vorbește tot mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
solicitată de către femei rata generală de respingere era mult mai mare decât la cea unde au concurat bărbații (variabila moderatoare), au fost reticenți în a renunța la interpretarea lor inițială (ibidem, pp. 66-67). Exemple multiple pot fi aduse din domeniul demografiei, unde, de pildă, fertilitatea mai mare este atribuită etniei, când de fapt este în joc școlaritatea ori mediul rural sau urban (vezi și Rotariu, 2003). d. Constatărilor simțului comun le lipsește precizia, exactitatea; oricât ar fi de juste și pătrunzătoare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Free Press, New York. Rossi, P. (1988), „On Sociological Data”, în N.J. Smelser (ed.), Handbook of Sociology, Sage Publications, Londra. Rotariu, Traian (1994), Curs de metode și tehnici de cercetare sociologică, ediția a III-a, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Rotariu, Traian (2003), Demografie și sociologia populației. Fenomene demografice, Editura Polirom, Iași. Rotariu, Traian (2005), „Sondajul la ieșirea de la urne - Exit poll”, în T. Rotariu, M. Comșa (coord.), Alegerile generale 2004. O perspectivă sociologică, Editura Eikon, Cluj-Napoca. Rotariu,Traian, Roth, Andrei, Poledna Rudolf (coord
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
genuri, generații...) de sistemele de practici observate. Economia culturii este, fără îndoială, cea mai atrasă de această abordare factorială (cf. Farchy, 1999; Benhamou, 1996). Principalii factori explicativi ai variațiilor și ai distribuției sociale ale practicilor sunt cei prezentați în continuare. • Demografia Vârsta trimite la fenomenele de generație, care de-termină în mare parte practicile indivizilor (cf. volumul de pionierat al lui Karl Mannheim, Le Problème des générations, Nathan, Paris, 1990, ed. I germană, 1928; de asemenea, Claudine Attias-Donfut, Générations et âges
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de mare este acest risc? Deși aceste situații se referă la o varietate de probleme aparent fără legătură, ele au în comun un element important: toate ridică o problemă care se referă la studiul populaților umane, cunoscută sub numele de demografie. Problemele demografice sunt de natură socială, determinate și explicate, în mare măsură, de factori de origine sociologică. Spre exemplu, răspunsul la prima situație depinde în parte de probabilitatea schimbărilor în structura de vârstă a populației în anii care vin. Dacă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
asistenței sociale ar putea fi o alegere bună deoarece oamenii în etate sunt cei care au nevoie mai mult de asistență medicală și ajutor din cel mai divers. Răspunsurile la toate celelalte probleme de asemenea depind, cel puțin parțial, de demografie. Viitorul economic al copiilor tăi va depinde în parte de faptul că dacă atunci când aceștia termină școala ar putea găsi o piață a muncii aglomerată sau nu, după cum acesta va fi condiționat și de numărul de absolvenți care vor exista
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a mai mulți sau puțini oameni necăsătoriți de sex opus. Observăm că deși numai ultima problemă (referitoare la "explozia populației") este explicită la adresa populației, oricum populația reprezintă o parte a răspunsului la fiecare din probleme enunțate. Datorită aplicaților ei practice, demografia este astăzi unul din domeniile sociologiei cele mai solicitate. Oamenii de afaceri, guvernele, instituțiile de învățământ, sindicatele dar și un public curios, toți se adresează demografiei pentru informații și sfaturi. Analizând din punct de vedere al numărului specia umană, adică
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
reprezintă o parte a răspunsului la fiecare din probleme enunțate. Datorită aplicaților ei practice, demografia este astăzi unul din domeniile sociologiei cele mai solicitate. Oamenii de afaceri, guvernele, instituțiile de învățământ, sindicatele dar și un public curios, toți se adresează demografiei pentru informații și sfaturi. Analizând din punct de vedere al numărului specia umană, adică Analizând natalitatea, sporul natural, mortalitatea, demografia folosește metode proprii. Aplicând analiza matematică la studiul cantitativ al indivizilor și al comportamentelor lor, demografia pune la punct instrumente
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sociologiei cele mai solicitate. Oamenii de afaceri, guvernele, instituțiile de învățământ, sindicatele dar și un public curios, toți se adresează demografiei pentru informații și sfaturi. Analizând din punct de vedere al numărului specia umană, adică Analizând natalitatea, sporul natural, mortalitatea, demografia folosește metode proprii. Aplicând analiza matematică la studiul cantitativ al indivizilor și al comportamentelor lor, demografia pune la punct instrumente de măsură a căror complexitate sporește odată cu importanța factorilor avuți în vedere. Plecând de la date mai vechi și de la cele
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
curios, toți se adresează demografiei pentru informații și sfaturi. Analizând din punct de vedere al numărului specia umană, adică Analizând natalitatea, sporul natural, mortalitatea, demografia folosește metode proprii. Aplicând analiza matematică la studiul cantitativ al indivizilor și al comportamentelor lor, demografia pune la punct instrumente de măsură a căror complexitate sporește odată cu importanța factorilor avuți în vedere. Plecând de la date mai vechi și de la cele prezente, în limitele unor ipoteze riguroase, demografia stabilește perspectivele asupra evoluției populației și schimbările de structură
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
la studiul cantitativ al indivizilor și al comportamentelor lor, demografia pune la punct instrumente de măsură a căror complexitate sporește odată cu importanța factorilor avuți în vedere. Plecând de la date mai vechi și de la cele prezente, în limitele unor ipoteze riguroase, demografia stabilește perspectivele asupra evoluției populației și schimbările de structură la care trebuie să ne așteptăm. Demografia studiază cadrul social în ansamblu său și pe părți, morfologia și viitorul acestuia (Larousse, Dicționar de sociologie, 1996, p. 80). Într-o formulare mai
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a căror complexitate sporește odată cu importanța factorilor avuți în vedere. Plecând de la date mai vechi și de la cele prezente, în limitele unor ipoteze riguroase, demografia stabilește perspectivele asupra evoluției populației și schimbările de structură la care trebuie să ne așteptăm. Demografia studiază cadrul social în ansamblu său și pe părți, morfologia și viitorul acestuia (Larousse, Dicționar de sociologie, 1996, p. 80). Într-o formulare mai strânsă, putem spune că demografia este studiul mărimii, compoziției și distribuției populațiilor umane și a modului
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
populației și schimbările de structură la care trebuie să ne așteptăm. Demografia studiază cadrul social în ansamblu său și pe părți, morfologia și viitorul acestuia (Larousse, Dicționar de sociologie, 1996, p. 80). Într-o formulare mai strânsă, putem spune că demografia este studiul mărimii, compoziției și distribuției populațiilor umane și a modului cum acești factori se schimbă în timp. Termenul de populație se referă la numărul total de oameni care locuiesc într-o zonă geografică particulară într-un timp dat. Fiecare
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
vârstă. Mortalitatea. Într-un anumit sens, mortalitatea nu ar trebui gândită ca o variabilă; în cele din urmă fiecare moare odată și numai odată. Însă, într-o populație se produc variații mari în numărul deceselor și aceste variații sunt ceea ce demografii înțeleg prin mortalitate. Un mod prin care mortalitatea variază este numărul deceselor care se produc în fiecare an și care afectează dimensiunea populației. Acest aspect al mortalității este măsurat de rata brută a deceselor numărul acestora într-un an la
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Sutherland, E. (1947) Criminilogy, Philadelphia, Lippencott Sutherland, E. (1983) White-Collar Crime, New Haven, CT: Yale University Press Szczepanski, I. (1972) Noțiuni elementare de sociologie, București, Editura Științifică Tapinos, G. (1985) El(ments de d(mographie, Paris, P.F.F. Trebici, V. (1995) Demografie contemporană, București Trebici, V. (1996) Demografie. Excerpta et Selecta, București, Editura Enciclopedică Țarcă, M. (1997) Demografie, București, Editura Economică Ungureanu, I. (1990) Paradigme ale cunoașterii societății, București, Editura Humanitas Valade, B. (1997) Schimbarea socială, în Tratat de sociologie, coord. Raymond
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Sutherland, E. (1983) White-Collar Crime, New Haven, CT: Yale University Press Szczepanski, I. (1972) Noțiuni elementare de sociologie, București, Editura Științifică Tapinos, G. (1985) El(ments de d(mographie, Paris, P.F.F. Trebici, V. (1995) Demografie contemporană, București Trebici, V. (1996) Demografie. Excerpta et Selecta, București, Editura Enciclopedică Țarcă, M. (1997) Demografie, București, Editura Economică Ungureanu, I. (1990) Paradigme ale cunoașterii societății, București, Editura Humanitas Valade, B. (1997) Schimbarea socială, în Tratat de sociologie, coord. Raymond Boudon, Humanitas, București Vlăsceanu, M. (1993
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]