KorAP: Find »[drukola/base=demutizare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...13 >

318 matches

Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

lipsa lor. Vocala e odată deprinsă se exersează pentru discriminarea auditivă la hipoacuzici sau vizuală pentru labiolectură la surdomuți împreună cu vocala i. Între cele două vocale există asemănări în privința poziției limbii și diferențe minime în ceea ce privește deschiderea maxilarului. î22, 184, 228) Demutizarea vocalei Ă Fonemul ă este o vocală mijlocie prin gradul de deschiderea a maxilarelor, nerotunjită prin lipsa de participare a buzelor și medială după locul de articulare. Poziția sistemului articulator și articularea fonemului ă Limba se află într-o poziție

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
e impune retragerea limbii, nu ridicarea ei. - Desonorizarea sau nazalizarea în tonalitate înaltă îvoce de cap) a fonemului ă necesită redobândirea unei fonații laringiene, cu vibrații toracice îvoce din piept), prin exersarea articulării diapozonului vorbirii - fonemul a. (22, 184, 228) Demutizarea vocalei I Fonemul i este o vocală închisă, dispunând alături de fonemul î de cea mai redusă deschidere a mandibulei, nerotunjită prin lipsa influenței dispoziției labio-faciale în pronunție, și anterioară prin localizarea rezonanței orale. Poziția sistemului articulator și emiterea fonemului i

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
în felul următor: scriem pe tablă aceste cuvinte, dublând sunetul i final. Dublarea accentului în pronunțarea fonemului i, în cuvântul copiii este un ultim exercițiu ce permite deprinderea corectă a formelor de pronunție corectă a sunetului i. (22, 184, 228) Demutizarea vocalei Î Fonemul î este o vocală mediană, închisă și nerontunjită. Poziția sistemului articulator și emiterea fonemului î Limba se află într-o poziție retrasă asemănătoare emiterii vocalei u, în schimb mandibula este puțin mai închisă, iar buzele sunt dispuse

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359

XXII, 1970, nr. 1036. [66] STANCA, ILIE, Receptarea vorbirii între elevii surzi în procesul de învățământ, PedSpec, 12, nr. 2, 1970, 11-36. [67] STATI, SORIN, Limba română în școală, în Contemporanul, nr. 51, 1970, 8. [68] TÂRDEA, VASILE, Noțiunea de demutizare în accepția cerută de complexitatea procesului de învățare a limbii ca formă vie de comunicare de către surzi, PedSpec, 12, nr. 2, 1970, 131-176. [69] TROFIN, A., Predarea limbii prin mijloace lingvistice, STUBB, 15, fasc. 2, 1970, 77-84. [70] VLAD, VALERIU

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
7] AVRAM, MIOARA, Raporturile dintre predarea gramaticii și predarea ortografiei, “Limbă și literatură”, 1975, nr. 2, p. 372-376. [8] BARBU, FLORIN, întîlnire de lucru cu tema: “Conținutul și metodica activităților de învățare a limbii române în perioada de început a demutizării”[Satu Mare, iunie, 1975]. în: RPed, 24, No. 9, 1975, coperta 3. [9] BARBU, FLORIN, Perceperea vizuala a consoanelor limbii române de către elevii surzi [cu 3 figuri în text], Rped, 24, nr.6, 1975,34-37. [10] BELDESCU, G., Despre raporturile dintre

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
nr. 6, 1980, p. 41-43. [105] MARUSCEAC, SILVIA, Aspecte ale interferenței între lexicul general și lexicul științific și tehnic, CPLS, 296-299. [106] MĂESCU-CARAMAN, LUCIA; CARAMAN, ALEXANDRU, Indici de reevaluare a conținutului activităților de învățare a limbii din etapa inițială a demutizării copiilor surzi. Studiu asupra fonemgrafemelor.(I). în: PD, 10, 1980, p. 220-268. [107] MĂRCAN, LIVIA, “Lacul” de Mihai Eminescu (propunere de comentare a textului). în: ȘS, 1980, p. 55 60. [108] MĂRGINEANU MARIA, PĂUN OLGA, înțelegerea de către elevi a funcției

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
154] Preocupări metodico-didactice, Slobozia, 1980, 223 p. [155] Programele de perfecționare, definitivare, gradele I și II în învățământ. Limba și literatura română, LL, 2, 1980, 302-314. [156] PUFAN, CONSTANTIN, Caracteristicile variantei epistolare a limbajului scris la surdo-muții în curs de demutizare, PD, 10, 1980, p. 56-72. [157] RADU, PETRE; ONCIULESCU, DIMITRIE, Primul compendiu de pedagogie și metodică în limba română 1775/86. Volumele I II. Ediție - textul slav-german cu variate versiuni românești în facsimile - studiu introductiv, note și glosar de..., Timișoara

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
în: RPed, 32, nr. 10, 1983, p. 47, 63. [128] MARINESCU, CORNELIA, G. Bacovia, Plumb, LLRL, 105-109. [129] MATEI, DUMITRU, Limba și literatura română și celelalte discipline de învățământ, Tribșc, 13, m. 247, 1983, 6. [130] MĂESCU-CARAMAN, LUCIA; CARAMAN, ALEXANDRU, Demutizarea în contextul instruirii speciale a copiilor cu deficiențe de auz,: PD, 11, 1983, p. 115-147. [131] MĂESCU-CARAMAN, LUCIA; CARAMAN, ALEXANDRU, Metodologia procesului de demutizare. Din reperele etapei inițiale, București, EȘE, 1983, 236 p. [132] MĂRĂCINEANU, G., Dezbatere: Funcționalitatea și tipologia

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
și celelalte discipline de învățământ, Tribșc, 13, m. 247, 1983, 6. [130] MĂESCU-CARAMAN, LUCIA; CARAMAN, ALEXANDRU, Demutizarea în contextul instruirii speciale a copiilor cu deficiențe de auz,: PD, 11, 1983, p. 115-147. [131] MĂESCU-CARAMAN, LUCIA; CARAMAN, ALEXANDRU, Metodologia procesului de demutizare. Din reperele etapei inițiale, București, EȘE, 1983, 236 p. [132] MĂRĂCINEANU, G., Dezbatere: Funcționalitatea și tipologia compoziției (Breazu, 11 - 12 decembrie 1982). în: BulSȘF, 1983, p. 126-128. [133] MĂRCUȘANU, IOSIF, Considerații metodice privind predarea Metodicii dezvoltării vorbirii, LLRL, 1983, 236-238

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
XII-a, Editura Didactică și Pedagogică, 1988. [96] MARCU, R.ODICA, Dificultăți în însușirea limbajului tehnic de către studenții străini, PLRS, 1985, 169-173; și SLA, 3, 1988, 58-62 [97] MĂESCU-CARAMAN, LUCIA; CARAMAN, ALEXANDRU; CARAMAN, LUCIAN, Eșantionul structurilor fonem-grafemice selectate pentru programul demutizării ca model de învățare a laturii fonetice a limbii. în: PD, 1988, p. 161-172. [98] MIHUȚ; MARIA, O oră din august de Marin Preda. în: Publicitate, [IV], în Familia, 24, nr. 4, 1988. [99] MIRON, RODICA, Comentariul textului dramatic. în

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276

Particularități ale procesului educațional pentru copiii cu tulburări neuropsihice și inadaptare școlară”. Psihopedagogie specială, București, 1973, pag. 82. Câteva aspecte psihopedagogice cu privire la dezvoltarea limbajului la copilul cu deficiențe senzorial-auditive Moto: (C. Păunescu) În literatura de specialitate a secolului nostru problema demutizării și a recuperării copiilor cu deficiență de auz (surzi, hipoacuzici, asurziți) reprezintă o preocupare importantă, determinată de o cazuistică diferențiată și de cunoașterea mecanismelor adecvate a mijloacelor compensatorii instructiveducative, în vederea formării personalității și încadrării lor în climatul socio profesional. Intervenția

Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe (2012) [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
pierderii senzoriale în cadrul analizatorului auditiv: * între 0-30 db, hipoacuzie ușoară; * sub 40 până la 60 db, hipoacuzie medie, moderată; * între 60 si 90 db, hipoacuzie severă, profundă; * peste 90 db, surditate sau ca fază această categorie de subiecți beneficiază de terapia demutizării în cabinete speciale pentru surdo-muți. În funcție de aceste pierderi au loc o serie de consecințe sau disfuncții iar corespunzător acestora se adaptează și terapia. Dacă surditatea este congenitală deficiențele în însușirea limbajului și a experiențelor practice sunt mai mari, motiv pentru

Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe (2012) [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
experiențelor practice sunt mai mari, motiv pentru care se recurge și la comunicarea gesticulară și pe bază de imagini însoțite de denumirea lor. Conținutul comunicării fiind concret-intuitiv are aceeași caracteristică și în gândirea lor. Pe măsura evoluției procesului terapeutic al demutizării se trece treptat la abstractizări printr-o gândire conceptual verbală. În această direcție, pe lângă mimico-gesticulație se apelează adesea labiolectura evitând alfabetul dactil. Limbajul gestual trebuie să fie însoțit de semnale sonore, pentru o mai bună discriminare a fonemelor și cuvintelor

Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe (2012) [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
treptat la abstractizări printr-o gândire conceptual verbală. În această direcție, pe lângă mimico-gesticulație se apelează adesea labiolectura evitând alfabetul dactil. Limbajul gestual trebuie să fie însoțit de semnale sonore, pentru o mai bună discriminare a fonemelor și cuvintelor. În procesul demutizării ne preocupă în mod succint principalele componente ale ei: latura fonetică, vocabularul și structura gramaticală, aspecte care se află într-un raport de interdependentă. Natura fonetică, articulară impune educarea sau controlul respirației, modelarea vocii, timbrul, forța, emiterea și îmbinarea corectă

Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe (2012) [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
Avem în vedere, dezvoltarea vocabularului activ, a părților de vorbire flexibile și neflexibile ale morfologiei. Experimente conduse de cercetători ca C. Pufan, V. Mare, D. Ciumăgeanu, C. Manolache, I. Stănică, C. Ciofu etc. au condus la următoarele constatări: * în cursul demutizării acești copii au un vocabular sărac; * cuvintele care-i interesează sunt mai repede însușite, chiar dacă se pronunță mai greu; * utilizează numeroase cuvinte clișee, stereotipe, cu conținut sărac și deformat; * nu reflectă flexiunea cuvântului, ci îl folosesc așa cum l-au învățat

Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe (2012) [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327

conferă următorul tablou psihopedagogic copilului: dezvoltarea fizică generală este normală, dar dezvoltarea componentelor motrice este ușor întârziată, datorită absenței vorbirii și a stimulului emoțional afectiv;gesturile și mimica se însușesc în mod spontan, iar însușirea limbajului verbal se face prin demutizare; dezvoltarea psihică prezintă anumite specificități generate de particularitățile limbajului mimicogesticular și de faptul că reprezentările sunt generalizate pe baza achizițiilor senzoriale și senzorial-motrice; gândirea copiilor nedemutizați operează, în general, cu simboluri iconice (imagini generalizate sau reprezentări), comparativ cu surzii demutizați

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651

realizarea acestui deziderat este imperios necesar ca personalul educativ din școlile pentru copiii surzi să aibă o fluență în cunoașterea și folosirea acestui limbaj. Este de reținut că acestea sunt simple opinii teoretice, fără nici o reflectare pe plan practic, unde demutizarea este soluția unanimă pentru integrarea deficienților de auz în contextul social în care trăiesc, prin acesta înțelegându-se societatea auzitorilor. În această privință școlile românești nu oferă alternative educaționale. Lipsindu-le auzul, surdomuții nu pot să învețe limba vorbită în

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
nu oferă alternative educaționale. Lipsindu-le auzul, surdomuții nu pot să învețe limba vorbită în contextul cotidian al relațiilor cu cei din jur, deprinzând limba după modelul celor mai în vârstă decât ei. Tot aceasta este și cauza pentru care demutizarea este mult îngreunată, mai ales la elevii cu surditate profundă. În România, în clasele I-IV, V-VIII, demutizarea, învățarea limbajului verbal, este principalul scop al procesului instructiv-educativ. De aceea, limba de predare și de verificare a cunoștințelor este limba

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
cu cei din jur, deprinzând limba după modelul celor mai în vârstă decât ei. Tot aceasta este și cauza pentru care demutizarea este mult îngreunată, mai ales la elevii cu surditate profundă. În România, în clasele I-IV, V-VIII, demutizarea, învățarea limbajului verbal, este principalul scop al procesului instructiv-educativ. De aceea, limba de predare și de verificare a cunoștințelor este limba română, limbajul mimico-gestual nefiind o formă de comunicare oficială în școlile pentru copiii surzi. De-a lungul demutizării se

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
VIII, demutizarea, învățarea limbajului verbal, este principalul scop al procesului instructiv-educativ. De aceea, limba de predare și de verificare a cunoștințelor este limba română, limbajul mimico-gestual nefiind o formă de comunicare oficială în școlile pentru copiii surzi. De-a lungul demutizării se lucrează la dezvoltarea și perfecționarea celor două niveluri ale limbajului: nivelul inferior (articulația); nivelul superior (ideația). Dacă nu se insistă suficient de intens și asupra conținutului semantic, aceste cuvinte nu sunt altceva decât „etichete verbale” fără conținut, cu semnificație

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
nivelul inferior (articulația); nivelul superior (ideația). Dacă nu se insistă suficient de intens și asupra conținutului semantic, aceste cuvinte nu sunt altceva decât „etichete verbale” fără conținut, cu semnificație lacunară și deformată. (2001, M. Popa, p. 251) 2. Evaluarea rezultatelor demutizării În această secțiune se va folosi lucrarea Comunicare și personalitate la deficientul de auz, psiholog Mariana Popa, în care autoarea analizează eficiența aplicării metodei românești de demutizare. Această lucrare este importantă pentru subiectul prezentei comunicări deoarece rezultatele demutizării sunt evaluate

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
cu semnificație lacunară și deformată. (2001, M. Popa, p. 251) 2. Evaluarea rezultatelor demutizării În această secțiune se va folosi lucrarea Comunicare și personalitate la deficientul de auz, psiholog Mariana Popa, în care autoarea analizează eficiența aplicării metodei românești de demutizare. Această lucrare este importantă pentru subiectul prezentei comunicări deoarece rezultatele demutizării sunt evaluate în funcție de nivelul la care ajung deficienții de auz de vârste diferite (școală generală, școală profesională, adulți) să stăpânească și să folosească limba română (scris și oral) comparativ

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
Evaluarea rezultatelor demutizării În această secțiune se va folosi lucrarea Comunicare și personalitate la deficientul de auz, psiholog Mariana Popa, în care autoarea analizează eficiența aplicării metodei românești de demutizare. Această lucrare este importantă pentru subiectul prezentei comunicări deoarece rezultatele demutizării sunt evaluate în funcție de nivelul la care ajung deficienții de auz de vârste diferite (școală generală, școală profesională, adulți) să stăpânească și să folosească limba română (scris și oral) comparativ cu auzitorii. În această evaluare se urmăresc cele trei aspecte ale

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
care simt”. Codicele lui Iustinian conține reflectată atitudinea societății față de deficienții de auz și despre drepturile pe care aceștia le aveau. În secolul al XVI-lea, medicul, filosoful și matematicianul Girolamo Cardano scrie despre instrucția și educația surdomuților, bazate pe demutizare și comunicare verbală. Spaniolul Pedro Ponce de Leon este primul care a folosit limbajul oral ca formă a demutizării. Au existat de-a lungul timpului diferite poziții față de metoda folosită pentru învățarea limbii de către deficienții de auz. Dintre acestea, au

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
le aveau. În secolul al XVI-lea, medicul, filosoful și matematicianul Girolamo Cardano scrie despre instrucția și educația surdomuților, bazate pe demutizare și comunicare verbală. Spaniolul Pedro Ponce de Leon este primul care a folosit limbajul oral ca formă a demutizării. Au existat de-a lungul timpului diferite poziții față de metoda folosită pentru învățarea limbii de către deficienții de auz. Dintre acestea, au fost structurate trei metode principale: metode care folosesc preponderent limbajul oral (metode orale); metode care folosesc în principal limbajul

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]