KorAP: Find »[drukola/base=demutizare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...13 >

317 matches

Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

și prepalatală, logopatul poate utiliza un bagaj sporit de cuvinte care să îi permită deprinderea transferului articulator între cele două zone demutizate. î22, 184, 228) II.5.5. Protocoale tehnice în recuperarea tulburărilor pronunției în a treia regiune de articulare Demutizare consoanei C - Capacismul - Paracapacismul Fonemul c îk) este o consoană ocluzivă, palatală surdă, dezocluzia explozivă se produce la nivelul barierei a III-a, formată de rădăcina limbii și palat. Poziția sistemului articulator în articularea fonemului c Mandibula ia o poziție

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
în ambele sensuri, folosind cuvinte monosilabice în „oglindă': ca - ac, cappac, tac - cat, soc - cos. Deformările de articulare ale fonemului cOmiterea fonemului c în cuvinte sau înlocuirea lui cu alte foneme arată lipsa de consolidare a fonemului în etapa de demutizare. Fonemul c odată deprins necesită o activitate susținută de consolidare, lecție de lecție, întrucât se pierde cu ușurință. În nici o ședință de recuperare nu trebuie să lipsească exersarea fonemului c izolat, în cadrul cuvintelor și contextului propozițional. Se recapitulează cuvintele învățate

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
la fel ca în cazul desonorizării consoanelor d în t, b în p pentru a obține profilul acustic specific sunetului c. Sunetul c ca și sunetul g sunt relativ dificil de deprins, încât vor fi destinate mai multe ședințe de demutizare, iar în cazul neatingerii obiectivului fixat se va relua munca de pronunție în cadrul demutizării celorlalte sunete restante. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei G - Gamecismul Paragamecismul Fonemul g este o consoană ocluzivă velopalatală, sonoră perechea fonemului c surd. Ocluzia se realizează

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
a obține profilul acustic specific sunetului c. Sunetul c ca și sunetul g sunt relativ dificil de deprins, încât vor fi destinate mai multe ședințe de demutizare, iar în cazul neatingerii obiectivului fixat se va relua munca de pronunție în cadrul demutizării celorlalte sunete restante. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei G - Gamecismul Paragamecismul Fonemul g este o consoană ocluzivă velopalatală, sonoră perechea fonemului c surd. Ocluzia se realizează pe o zona largă de contact rezultată din retragerea rădăcinii limbii și aplicarea ei

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Sunetul c ca și sunetul g sunt relativ dificil de deprins, încât vor fi destinate mai multe ședințe de demutizare, iar în cazul neatingerii obiectivului fixat se va relua munca de pronunție în cadrul demutizării celorlalte sunete restante. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei G - Gamecismul Paragamecismul Fonemul g este o consoană ocluzivă velopalatală, sonoră perechea fonemului c surd. Ocluzia se realizează pe o zona largă de contact rezultată din retragerea rădăcinii limbii și aplicarea ei pe palat și vălul palatin. Dezocluzia articulatorie

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
g în sunetul h este cauzată de pierderea ocluziei la nivelul barierei a treia de articulare sau înlocuirea ei cu o vibrație a vălului palatin. Se presează cu o spatulă limba și se insistă pentru obținerea vibrațiilor prin corzile vocale. Demutizarea consoanei H - Corecția fricativei H Fonemul h este o consoană fricativă surdă, la articularea căreia constricția se realizează la nivel laringeal și velar. Poziția sistemului articulator și emiterea fonemului h Gura are o poziție cu buzele relaxate, întredeschisă prin coborârea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
o seringă în jet o cantitate mică de apă ce va forța retragerea limbii și realizarea ocluziei palato-velare. - Se exersează poziția constrictivă necesară emiterii consoanei h prin efectuarea unor mișcări de barbotaj tip gargară cu o cantitate adaptată de apă. Demutizarea celei de a treia bariere de articulare întâmpină anumite dificultăți datorită vizibilității reduse a elementelor sistemului articulator care participă la formarea ei. Cu siguranță că demutizarea trebuie urmărită a se realiza pe parcursul a mai multor ședințe, iar consolidarea fonemelor: c

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
prin efectuarea unor mișcări de barbotaj tip gargară cu o cantitate adaptată de apă. Demutizarea celei de a treia bariere de articulare întâmpină anumite dificultăți datorită vizibilității reduse a elementelor sistemului articulator care participă la formarea ei. Cu siguranță că demutizarea trebuie urmărită a se realiza pe parcursul a mai multor ședințe, iar consolidarea fonemelor: c, g, h să se facă în cadrul exercițiilor recapitulative folosind sunetele deprinse anterior. Deformările sunetelor c, g, h sunt foarte frecvente, de multe ori se ajunge la

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Deformările sunetelor c, g, h sunt foarte frecvente, de multe ori se ajunge la exprimarea unor forme intermediare ce trebuie corectate pentru a se asigura inteligibilitatea exprimării viitoare. (22, 184, 228) II.5.6. Protocoale tehnice în recuperarea dislaliei și demutizării vocalelor Demutizarea vocalei A Fonemul a este o vocală deschisă după gradul de deschidere a maxilarelor, medială după locul de articulare și nerotunjită prin neparticiparea buzelor. Poziția sistemului articulator Mandibula ocupă cea mai coborâtă poziție din întreg grupul de vocale

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
c, g, h sunt foarte frecvente, de multe ori se ajunge la exprimarea unor forme intermediare ce trebuie corectate pentru a se asigura inteligibilitatea exprimării viitoare. (22, 184, 228) II.5.6. Protocoale tehnice în recuperarea dislaliei și demutizării vocalelor Demutizarea vocalei A Fonemul a este o vocală deschisă după gradul de deschidere a maxilarelor, medială după locul de articulare și nerotunjită prin neparticiparea buzelor. Poziția sistemului articulator Mandibula ocupă cea mai coborâtă poziție din întreg grupul de vocale, la o

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
din palatul osos și partea anterioară a limbii. Tonalitatea vocalizării este dependentă de frecvența vibrațiilor laringiene și localizarea rezonanței, caracteristică ce face diferența dintre „vocea de piept”, în care tonalitatea este medie, rezonanța este orală anterioară și care constituie obiectivul demutizării, iar pe de altă parte „vocea din cap”, în care tonalitatea este înaltă cu rezonanța orală posterioară, sau „vocea guturală”, în care tonalitatea este joasă, iar rezonanța este faringeană - tipologii de emisie ce trebuie evitate. Important în emisie sunt două

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
a laringelui și doar în măsură secundară de poziția celorlalte elemente articulatorii. Utilizarea unei oglinzi ORL de punere în evidență a vibrațiilor corzilor vocale, palparea vibraților în timpul emisiei sau vizionarea unor programe de simulare computerizată sunt instrumente utile în realizarea demutizării pentru vocale. Obținerea vocii de piept are un rol esențial în procesul demutizării și concură substanțial la inteligibilitatea vorbirii. Toate celelalte vocale derivă din fonemul a. Modificări discrete ale poziției sistemului articulator permit obținerea și a celorlalte vocale, care au

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
unei oglinzi ORL de punere în evidență a vibrațiilor corzilor vocale, palparea vibraților în timpul emisiei sau vizionarea unor programe de simulare computerizată sunt instrumente utile în realizarea demutizării pentru vocale. Obținerea vocii de piept are un rol esențial în procesul demutizării și concură substanțial la inteligibilitatea vorbirii. Toate celelalte vocale derivă din fonemul a. Modificări discrete ale poziției sistemului articulator permit obținerea și a celorlalte vocale, care au ca temelie achiziția vocalizării specifice fonemului a. Fonemul a este socotit diapazonul vorbirii

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
dovedit că manevra mai degrabă întărește defectul decât să îl corecteze. Reamintim că deprinderea pronunției corecte a fonemului a este extrem de importantă întrucât este considerată vocala diapazon al vorbirii, de la care se pleacă în articularea celorlalte vocale. (22, 184, 228) Demutizarea vocalei O Fonemul o este o vocală mijlocie după gradul de deschidere a maxilarelor, rotunjită prin participarea buzelor și posterioară după locul de plasare a limbii. Poziția sistemului articulator la emiterea vocalei o derivă din poziția necesară emiterii vocalei a

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
ovală se recapătă profilul acustic specific lui o. - Deformarea fonemului o spre sunetul u este produsă prin mutarea rezonanței sonore anterior, micșorarea distanței intermaxilare și acentuarea întinderii și strângerii buzelor anterior. Corectând poziția articulatorie refacem aspectul sonor al fonemului o. Demutizarea vocalei U Fonemul u este vocală închisă, rotunjită și posterioară. Vocala u este derivată din vocala o prin poziția posterioară de rezonanță și rotunjimea buzelor. Diferențele acustice sunt date de o deschidere mai redusă a mandibulei și o alungire mai

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
deschidere maximală a mandibului și se fac exerciții de expir oral care concură la ridicarea vălului palatin. Datorită particularităților comune, odată demutizate vocalele o și u se exersează împreună pentru discriminarea labiolecturii și obținerea profilului acustic distinct. î22, 184, 228) Demutizarea vocalei E Fonemul e este o vocală mijlocie prin poziția semideschisă a gurii, nerotunjită prin neparticiparea buzelor, și anterioară prin localizarea rezonanței orale. Poziția sistemului articulator și emiterea fonemului e Limba se ridică cu partea medină spre palatul dur, vârful

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
a cuvintelor. Precedat de o consoană din prima regiune de articulare, fonemul e se emite mai ușor, de aceea se va exersa emiterea pornind de la pronunția silabei: be, sau în jocul de imitare a „behăitului oii': „bee ...”. Se poate începe demutizarea folosind cuvinte ce întrebuințează consoane din primele zone de articulare: pete, pene, dese, mese, pește, ce asigură o șansă mai facilă de a obține demutizarea decât încercarea de a antrena pronunțarea izolată a fonemului e. Odată pronunțat corect, cuvântul se

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
pronunția silabei: be, sau în jocul de imitare a „behăitului oii': „bee ...”. Se poate începe demutizarea folosind cuvinte ce întrebuințează consoane din primele zone de articulare: pete, pene, dese, mese, pește, ce asigură o șansă mai facilă de a obține demutizarea decât încercarea de a antrena pronunțarea izolată a fonemului e. Odată pronunțat corect, cuvântul se analizează prin despărțire în silabe și sunete, până la fonemul e care se pronunță repetat și scurt. Se trec la alte cuvinte care odată înțelese sunt

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
lipsa lor. Vocala e odată deprinsă se exersează pentru discriminarea auditivă la hipoacuzici sau vizuală pentru labiolectură la surdomuți împreună cu vocala i. Între cele două vocale există asemănări în privința poziției limbii și diferențe minime în ceea ce privește deschiderea maxilarului. î22, 184, 228) Demutizarea vocalei Ă Fonemul ă este o vocală mijlocie prin gradul de deschiderea a maxilarelor, nerotunjită prin lipsa de participare a buzelor și medială după locul de articulare. Poziția sistemului articulator și articularea fonemului ă Limba se află într-o poziție

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
e impune retragerea limbii, nu ridicarea ei. - Desonorizarea sau nazalizarea în tonalitate înaltă îvoce de cap) a fonemului ă necesită redobândirea unei fonații laringiene, cu vibrații toracice îvoce din piept), prin exersarea articulării diapozonului vorbirii - fonemul a. (22, 184, 228) Demutizarea vocalei I Fonemul i este o vocală închisă, dispunând alături de fonemul î de cea mai redusă deschidere a mandibulei, nerotunjită prin lipsa influenței dispoziției labio-faciale în pronunție, și anterioară prin localizarea rezonanței orale. Poziția sistemului articulator și emiterea fonemului i

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
în felul următor: scriem pe tablă aceste cuvinte, dublând sunetul i final. Dublarea accentului în pronunțarea fonemului i, în cuvântul copiii este un ultim exercițiu ce permite deprinderea corectă a formelor de pronunție corectă a sunetului i. (22, 184, 228) Demutizarea vocalei Î Fonemul î este o vocală mediană, închisă și nerontunjită. Poziția sistemului articulator și emiterea fonemului î Limba se află într-o poziție retrasă asemănătoare emiterii vocalei u, în schimb mandibula este puțin mai închisă, iar buzele sunt dispuse

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289

citirea pe buze, iar unele deficiențe se suplinesc prin studiul imaginilor de ansamblu a cuvintelor și prin coarticulație. În procesul de dezvoltare al comunicării verbale sunt identificate câteva moduri de receptare a vorbirii de pe buze: - receptarea ideo-vizuală - se realizează înainte de demutizare, cănd componentă vizuală activează înțelegerea mesajului la un nivel scăzut, - receptarea vizual-fonetică - se realizează în timpul demutizării, moment când copilul devine conștient de alcătuirea fonematica a cuvântului, - receptarea ideo-vizual-fonetică - este specifică surdului vorbitor, cănd sensul cuvântului este dat direct de gandire

Copilul surd ?i comunicarea verbal? by Apopei Elena, Macsim Maria [Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289]
prin coarticulație. În procesul de dezvoltare al comunicării verbale sunt identificate câteva moduri de receptare a vorbirii de pe buze: - receptarea ideo-vizuală - se realizează înainte de demutizare, cănd componentă vizuală activează înțelegerea mesajului la un nivel scăzut, - receptarea vizual-fonetică - se realizează în timpul demutizării, moment când copilul devine conștient de alcătuirea fonematica a cuvântului, - receptarea ideo-vizual-fonetică - este specifică surdului vorbitor, cănd sensul cuvântului este dat direct de gandire. Interacțiunea dintre copilul cu deficiențe de auz și copiii vorbitori, pe planuri multiple, este foarte importantă

Copilul surd ?i comunicarea verbal? by Apopei Elena, Macsim Maria [Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289]
Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326

conferă următorul tablou psihopedagogic copilului: dezvoltarea fizică generală este normală, dar dezvoltarea componentelor motrice este ușor întârziată, datorită absenței vorbirii și a stimulului emoțional afectiv;gesturile și mimica se însușesc în mod spontan, iar însușirea limbajului verbal se face prin demutizare; dezvoltarea psihică prezintă anumite specificități generate de particularitățile limbajului mimicogesticular și de faptul că reprezentările sunt generalizate pe baza achizițiilor senzoriale și senzorial-motrice; gândirea copiilor nedemutizați operează, în general, cu simboluri iconice (imagini generalizate sau reprezentări), comparativ cu surzii demutizați

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372

comunicaționale necesare pentru a transmite un mesaj inteligibil: comunicarea mimico-gestuală, comunicarea cu ajutorul dactilemelor, labiolectura. Pentru elevul deficient de auz vorbirea mimico-gesticulară constituie, din cauza lipsei auzului, vorbirea naturală, realitate de care noi profesorii trebuie să ținem seama în munca noastră de demutizare. O dată cu integrarea școlară a copilului deficient de auz se impun anumite cerințe (referitoare la modul de organizare a clasei, la metodele de prezentare a conținutului si formele de comunicare utilizate la nivelul clasei) care trebuie respectate de către cadrul didactic. Aceste

Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]