350 matches
-
realizată sistematizarea zonei. Sunt create alei, iar spațiul dintre ele este acoperit cu un strat de pământ fertil, în care sunt plantați arbori și arbuști de diferite specii, unele dintre ele considerate monumente ale naturii. În partea sud-estică a parcului dendrologic este amenajat un modern complex sportiv cu o serie de terenuri pentru practicarea diverselor ramuri ale sportului. Astfel fosta zonă Șaiba este transformată în zona de agrement „Lunca Moldovei”, cu un complex dendrologic și turistico-sportiv. Orașul Gura Humorului își trage
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
ale naturii. În partea sud-estică a parcului dendrologic este amenajat un modern complex sportiv cu o serie de terenuri pentru practicarea diverselor ramuri ale sportului. Astfel fosta zonă Șaiba este transformată în zona de agrement „Lunca Moldovei”, cu un complex dendrologic și turistico-sportiv. Orașul Gura Humorului își trage numele de la așezarea sa la gura de vărsare a râului Humor în râul Moldova. În ceea ce privește denumirea râului Humor, una dintre legendele locale vorbește despre trecerea tătarilor pe aceste meleaguri la o dată nedeterminată (posibil
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
dezlănțuite, au smuls stratul subțire de pământ fertil ce acoperea prundișurile și nisipurile aluviale, făcând de nefolosit o însemnată parte din pășunea Șaibei. Ca urmare, pe locul fostei pășuni a fost înființată zona de agrement „Lunca Moldovei”, cu un parc dendrologic și turistico-sportiv. Prin Hotărârea Guvernului nr. 114/2005 se aprobă atestarea localității Gura Humorului din județul Suceava, ca "„stațiune turistică de interes național.”" Prin urmare, imaginea orașului se schimbă radical prin aplicarea unui program PHARE al Uniunii Europene, în valoare
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
un bazin de înot destinat copiilor, și sunt amenajate și construite opt terenuri de sport, plus o nocturnă, precum și un patinoar artificial. Complexul este inaugurat în data de 1 mai 2010. În cadrul proiectului se realizează și iluminatul public în Parcul Dendrologic Ariniș. În zona de acces spre pârtie, pe malul drept al râului Moldova, este amenajat un loc de campare, cu toate utilitățile necesare rulotelor. CS Gura Humorului este cel mai important club de fotbal din oraș, cunoscut în trecut sub
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
trece prin centrul localității), debitul cel mai mare este înregistrat de Pozen (care trece prin nordul localității). Alte pâraie importante sunt Bahneanul și Temnicul (în nord-est și est). Este de menționat că în zona centrală (unde astăzi este amenajat Parcul Dendrologic Central) exista în secolul al XVIII-lea un iaz mănăstiresc. De asemenea, în proximitatea actualei fabrici de bere și spirt existau iazuri importante alimentate de Pozen. În momentul de față, singurul iaz piscicol care merită menționat este amplasat în extravilanul
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,25%), dar există și minorități de romano-catolici (6,59%) și penticostali (4,6%). Pentru 7,73% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Parcul din Buziaș, cu o suprafață de 20 hectare, este un parc dendrologic cu multe specii rare de copaci, cel mai important fiind Platanul. Arhitectura stațiunii este în stil turcesc, bizantin, unic în România. Singurele promenade similare din Europa se găsesc în Karlovy Vary și în Baden-Baden. După ce informațiile referitoare la calitățile tămăduitoare
Buziaș () [Corola-website/Science/297095_a_298424]
-
Băcioiului pâna la intersecție cu str. Bacioii Noi, cu microsectoarele Aeroport și a Cartierului Galata. Toponimicul Botanica s-a afirmat datorită influenței Școlii de Horticultură, fondată în anul 1842. Datorită Școlii de Horticultură a fost înființat în Basarabia primul parc dendrologic, numit pe acele timpuri „Grădina engleză”. Locuitorii din preajmă îi spuneau „Grădina botanică”. Această „Grădină engleză” (Parcul Botanic al Școlii) este considerată prototipul multor parcuri și grădini publice, apărute ulterior pe lânga numeroasele conace boierești. Iată de pe ce timpuri și
Botanica () [Corola-website/Science/305946_a_307275]
-
se află și cimitirul călugărilor. În anul 1991, schitul Bucium a fost ridicat la rangul de mănăstire de către mitropolitul Daniel Ciobotea, formând o comunitate monastică cu 16 viețuitori. Aici se află în prezent Casa Roznovanu (reședință mitropolitană), un frumos parc dendrologic și principala fermă viticolă a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Deoarece hramul mănăstirii "Sfinții Atonului" se sărbătorește în ziua de "duminica a doua după Rusalii", numită și "Duminica Sfinților Români", mitropolitul Daniel a hotărât ca această mănăstire să aibă și hramul
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
pe lângă strada Libertății s-a amenajat un parc, care în perioada dualistă a avut numele de Parc Milenar, iar în perioada interbelică numele lui Mihai Eminescu. După cel de-al doilea război mondial, s-au creat Parcul Nicolae Bălcescu, Parcul Dendrologic din șanțurile Cetății și numeroase alte parcuri mai mici în noile cartiere. În prezent, Oradea este unul din puținele orașe din România cu multe spații verzi. Pe lângă micile și marile parcuri și zone verzi din cartierele rezidențiale ale orașului, există
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
crearea ambianței favorabile călătoriei prin: Hidrografia - contribuie la sporirea atractivității unei zone turistice prin prezența următoarelor elemente de potențial turistic: Vegetația - reprezentată prin păduri, pajiști, arborete, prezintă o atracție turistică în sine prin parcuri naturale ca destinații de vacanță, parcuri dendrologice, rezervații științifice etc. Vegetația prezintă un interes deosebit pentru turismul de odihnă, recreere, agrement. Fauna - prezintă din punct de vedere turistic o importanță: Rezervațiile naturale - prezintă importanță: România dispune de un bogat și valoros potențial antropic, rezultat al existenței și
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
suburbană din administrația din România, iar comuna a fost subordonată administrativ direct județului Bacău. În comuna Hemeiuș se află , monument istoric de arhitectură de interes național datând din perioada 1864-1880 aflat în satul Lilieci. Ansamblul cuprinde castelul (1864) și parcul dendrologic (1880). Același statut îl are și aflată la nord-est de satul Fântânele și construită în 1756. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Clasificate ca sit
Comuna Hemeiuș, Bacău () [Corola-website/Science/300675_a_302004]
-
câteva grupuri secundare ce se ridică spectaculos în monotonia nesfârșită a culmilor Obcinelor Mari. Legenda spune că aici era locul de refugiu al femeilor și copiilor din zona Solca, atunci când aveau loc invazii ale tătarilor. Localitatea are două parcuri, ambele dendrologice: parcul balnear al stațiunii balneoclimaterice (sau “Grădina de vară”), situat în sudul orașului, la intrarea dinspre Cacica; și parcul central, unde se găsesc monumentele Eroilor și “Halba de bere”. În imediata vecinătate a parcului central se află o berărie și
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
litoralului românesc, excursii în Delta Dunării, excursii la ruinele vechii cetăți Histria, secolul VII î.e.n., podgoriile Murfatlar, monumentul Tropaeum Trajani de la Adamclisi etc.). De asemenea, se organizează excursii pe litoralul bulgăresc al Mării Negre (Balcic, Albena, Nisipurile de Aur, Varna). Parc dendrologic (cedrii, chiparoși, pini, stejari, tei, mesteceni etc.). Căile de acces în stațiune sunt: pe șosea - Pe DN39 (E 87), în apropiere de Mangalia se face la stanga pe drumul de acces care duce direct către stațiune ; pe calea ferată - situată pe
Neptun, Constanța () [Corola-website/Science/301144_a_302473]
-
Lacuri: Rezervații naturale Valea și cheile Bistriței, pornesc din munții Călimani, de la altitudinea de 1.562m și se întind pe 65km. Valea Repedea formează o rezervație vegetală complexă și se întinde pe 7km, printre formațiunile vulcanice ale munților Călimani. Parcul dendrologic Arcalia (la 17km vest de Bistrița, în apropierea satului Arcalia) - se întinde pe mai mult de 16ha și adăpostește peste 150 de specii de copaci provenind din diverse zone ale lumii (salcâm japonez, brad argintiu, molid caucazian etc). Stațiuni Etnografie
Județul Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/296649_a_297978]
-
hectare (20 holde). În timpul lui Tibor Karolyi moșia avea deja 100 de holde de pădure plantata și populată cu fazani (localnicii o numea fățănărie). Odată cu angajarea lui Iosif Prohaska, începe o perioadă în care este gestionat aspectul exterior și arealul dendrologic. Astfel, are loc amenajarea fântânii arteziene și a unui teren de tenis. În anul 1968 devine în mod oficial Parc dendrologic. În 1990 este transferat în proprietatea Universității "Vasile Goldiș" din Arad, peste patru ani devenind Grădină botanica. Ghid Arad
Castelul Csernovics din Macea () [Corola-website/Science/322548_a_323877]
-
o numea fățănărie). Odată cu angajarea lui Iosif Prohaska, începe o perioadă în care este gestionat aspectul exterior și arealul dendrologic. Astfel, are loc amenajarea fântânii arteziene și a unui teren de tenis. În anul 1968 devine în mod oficial Parc dendrologic. În 1990 este transferat în proprietatea Universității "Vasile Goldiș" din Arad, peste patru ani devenind Grădină botanica. Ghid Arad Guide, Arad, 2004
Castelul Csernovics din Macea () [Corola-website/Science/322548_a_323877]
-
anexe și 2 ha de teren. Printr-un ordin emis de Ministerul Educației și Cercetării în 2005, li s-au retrocedat celor doi urmași conacul, construcțiile anexe și un teren de 1,5 ha. Din cauza faptului că terenul devenise parc dendrologic (datorită multitudinii speciilor plantate aici) și făcea parte din domeniul public, Primăria și Consiliul local Țibănești au refuzat să restituie terenul în natură. Moștenitorii solicitanților, Alexandra Maria Sturdza și Șerban Sturdza, au refuzat să primească oferta de un miliard de
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
Primăria și Consiliul local Țibănești au refuzat să restituie terenul în natură. Moștenitorii solicitanților, Alexandra Maria Sturdza și Șerban Sturdza, au refuzat să primească oferta de un miliard de lei vechi ca despăgubire pentru cele 1,5 hectare ale parcului dendrologic. Șerban Sturdza, urmașul lui Ioan Sturdza, decedat la 25 august 2005, a formulat o plângere în justiție prin care solicita anularea dispozițiilor Primăriei Țibănești. Încă din 2004, arhitectul Șerban Sturdza, președintele Ordinului Arhitecților din România, afirma că dorește să realizeze
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
recent desprinsă din comuna Slobozia-Conachi), Frumușița, Vânători, Șendreni și Scânteiești. Populația aproximativă ar fi de 350.000 de locuitori. Se estimează că populația zonei metropolitane va fi în jur de 500.000 de locuitori. Denumit deasemeni Grădina Botanică sau Parcul Dendrologic, conține planetariul cu diametrul cupolei de 7 metri, aici putând fi vizionate diferite proiecții ("Sistemul Solar", "Giganții Sistemului Solar", "Nebuloase și Roiuri stelare"), astfel încât publicul vizitator să poată călători imaginar în toate colțurile Universului; de asemenea, în cadrul planetariului se desfășoară
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
stilul eclectic al sfârșitului secol XIX. Mavrocordat care era pe atunci proprietarul unei fabrici de cărămidă și țiglă a ridicat actualul edificiu cu materiale de la propria fabrică, pe artera principală a orașului. Casa Mavrocordat era, inițial, înconjurată de un parc dendrologic, plin de arbori ornamentali și pomi fructiferi. Încăperile edificiului erau folosite de familia Mavrocordat în diverse scopuri: salonul cel mare era unul de recepție, dans și concerte, o altă încăpere era folosită pe post de seră, familia avea la dispoziție
Casa Mavrocordat () [Corola-website/Science/311582_a_312911]
-
expertize științifice efectuate în 2013 de către biologul Ionel Lupu, vârsta probabilă a arborelui este de circa 540 ani (+-3%). Lupu și-a bazat expertiza pe analiza a două carote de lemn, extrase din arbore cu ajutorul unui burghiu Pressler. Un raport dendrologic eliberat în iunie 2014 de către Asociația Dendro-Ornamentală "Anastasie Fătu" Iași a constatat că teiul este afectat de cea mai periculoasă boală a speciei respective, "cancerul teiului", provocat sistematic de ciuperca xilofagă Trematovalsa Matruchotii sau "putregaiul galben". Cu toate acestea, arborele
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
România (ASOP) și Centrul de Resurse pentru Participare Publica (Bucuresti), cu sprijinul Asociației Dendro-Ornamentale "Anastasie Fătu" Iași, au trimis un mesaj ultimativ Primăriei Iași cu privire la ceea ce acestia au descris ca o situație critică a arborelui, recomandând o serie de măsuri dendrologice urgente. . La 14 iunie 2014, serviciile municipale ieșene, sub îndrumarea Asociației Dendro-Ornamentale "Anastasie Fătu" Iași, au purces la aplicarea unui tratament dublu, cu zeamă bordeleză împotriva ciupercii Trematovalsa Matruchotii și cu insecticidul Proteus (concentrație 0,03%), împotriva celor trei paraziți
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
de urgență a Guvernului nr. 123/2006 , cuprinse în anexa J. Articolul 11 Se aprobă Normele metodologice privind modul de acordare a sprijinului financiar și condițiile de eligibilitate pentru sectoarele tutun, hamei, cartof, plante medicinale și aromatice, precum și flori, plante dendrologice și ornamentale, așa cum sunt prevăzute la lit. d), e), f), g) și h) din anexă nr. 2 la Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 123/2006 , cuprinse în anexa K. Articolul 12 Se aprobă Normele metodologice privind modul de acordare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216352_a_217681]
-
și 60 de ani. Pentru o suprafață de 50 de hectare de la Pădurea Verde, proprietate a Primăriei Timișoara, se află în lucru un proiect de reamenajare ecologică a zonei. Nu departe de municipiu, la 20 de km, se găsește Parcul dendrologic Bazoș, în suprafață de 60,4 hectare, care deține una dintre cele mai valoroase colecții de arbori și arbuști de importanță științifică, didactică și recreativă din România. Parcul a fost înființat între 1909 și 1914, prin amenajarea și introducerea masivă
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
5 m. Dar iată povestea parcului: contele Ludovic Ambrosy a vizitat, pe când era ambasadorul Austro-Ungariei în S.U.A. , celebrul Arnold Arboretum al Universității Harvard, de unde s-a inspirat pentru organizarea, în pădurea de la Bazoș, care era proprietatea sa, a unui parc dendrologic. Majoritatea speciilor exotice au fost aduse de la Arnold Arboretum, cu care Parcul de la Bazoș, aflat în administrarea I.C.A.S. Timișoara, întreține și astăzi relații științifice de colaborare. În teritoriul parcului de la Bazoș, colecția de plante lemnoase din S.U.A. ocupă 1
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]