371 matches
-
de mai jos: Nu vă mirați. Poeții, toți poeții sunt un singur, ne-mpărțit, neîntrerupt popor. Vorbind, sunt muți. Prin evii, ce se nasc și mor, cântând, ei mai slujesc un grai pierdut de mult.[...] (Lucian Blaga, Poeții) 1.Ilustrează sensul denotativ al verbului (a) cânta. (0, 5 p.) 2.Notează două teme/ motive literare, prezente. (0, 5 p.) 3.Precizează măsura și rima strofei. (1 p.) 4.Comentează versurile, în 6-10 rânduri, prin evidențierea relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
versuri) 1.Scrie doi termeni din câmpul semantic al religiei. 2.Notează două arhaisme fonetice. 3.Motivează virgula din structura: Doamne, mi-ascultă de rugă... 4.Comentează două figuri de stil diferite, la alegere. 5.Formulează un enunț cu sensul denotativ al cuvântului psaltire. 6.Transcrie două cuvinte/ structuri specifice adresării directe. 7.Precizează măsura și ritmul primelor două versuri. 8.Evidențiază două trăsături specifice speciei psalm. 9.Argumentează, în 6-8 rânduri, rolul de precursor în poezia românească a lui Dosoftei
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Dar oameni răi din lumea rea Îmi tot închid cărarea... (G. Coșbuc, Numai una!) 1. Indică modul de formare a cuvintelor: îngălbenesc, dezleagă. 2. Precizează două teme/ motive literare din fragment. 3. Scrie două enunțuri prin care să ilustrezi sensul denotativ și conotativ al cuvântului săracă. 4. Transcrie o coordonată spațială și una temporală. 5. Notează din fragment o comparație și un epitet. 6. Selectează două mărci lexico- gramaticale prin care se evidențiază prezența eului liric. 7. Exemplifică două trăsături ale
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
literare existente. 3.Selectează două imagini auditive prezente. 4.Scrie patru cuvinte din câmpul semantic al zgomotului. 5.Indică procedeul artistic din structura: vâjâie prin vijelie. 6.Transcrie patru termeni formați de la interjecții onomatopeice. 7.Evidențiază, prin două enunțuri, sensul denotativ și conotativ al cuvântului pustiu. 8. Explică folosirea verbelor la modul indicativ, timpul prezent. 9. Comentează rolul expresiv al interjecției din final. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
porniri care dormitau latent, din strămoși, în ea. (C. Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război) 1. Menționează câte un sinonim contextual pentru cuvintele: cântărea, imprudent. 2. Notează două expresii/ locuțiuni cu verbul (a) face. 3. Ilustrează aspectul denotativ și conotativ al verbului (a) trezi. 4. Explică rolul cratimei în structura n-aveam. 5. Comentează valoarea expresivă a utilizării imperfectului. 6. Transcrie două sintagme care sugerează trăsături de caracter ale personajului feminin. 7. Precizează două mărci lexico-gramaticale care indică
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
pene negre O pasăre cu glas amar Străbate parcul secular ... Cu pene albe, pene negre ... În parc ninsoarea cade rar ... (George Bacovia, Decor) 1. Scrie două expresii/ locuțiuni care să conțină verbul (a) sta. 2.Evidențiază, într-un enunț, sensul denotativ al termenului decor. 3.Menționează valorile morfologice ale lui i din cuvântul copacii. 4.Explică rolul virgulelor din primul vers. 5.Transcrie o imagine vizuală și una auditivă. 6.Notează două figuri de stil din versul: Copacii albi, copacii negri
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cu stalactite de fum cu ceară sfârâitoare, cu seu orbitor până cenușa a umplut lada de studio și chiuveta din baie și păianjenii și-au făcut plase în coșul pieptului nostru. (Mircea Cărtărescu, Ciocnirea) 1. Ilustrează, în două enunțuri, aspectul denotativ și conotativ al cuvântului ciocnire. 2. Explică folosirea virgulelor în versul: mâncându-ne genele, smalțul ochilor, coastele, sângele... 3. Transcrie două structuri care conțin imagini vizuale. 4. Menționează două teme/ motive literare prezente în poezie. 5. Motivează utilizarea verbelor la
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
și referentul sau extensiunea, sfera, semnificația în concepția lui Frege. În ceea ce privește sensul, luăm contact, în practica discursivă, cu o serie de probleme de receptare și comprehensiune, deoarece intervin o serie de fenomene cum ar fi: polisemia cuvintelor, distincția sens literar, denotativ - sens figurat, conotativ; iar în ceea ce privește referința, ne izbim de problema vaguității unor termeni, ambiguității enunțurilor ce necesită o dezambiguizare prin atribuire de referenți. După ce clarifică ce înseamnă sensul și semnificația (referința) cuvintelor, termenilor, Frege se ocupă în Sens și semnificație
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
cuvinte au referința sau denotația nulă. Pentru unii autori (Goodman, Ricoeur) ele ar avea doar denotația literală nulă, în cazul lor fiind valabilă o „denotație metaforică”. În teoria lumilor posibile, enunțurile ficționale ar avea rol referențial, în sensul că „funcția denotativă a enunțurilor ficționale referă la lumile ficționale create de autor și (re) construite de cititori.” (Ducrot, 1996:243). P. Ricoeur va vorbi de un „nou efect de referință”, care „nu este altceva decât puterea ficțiunii de a descrie din nou
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
comunicării, pe cine/ce se pune accentul. * O, ce-mi place să mă plimb printre flori, vara! (funcția emotivă) ........................................ * -Ar trebui să fii și tu mai vesel! Prea ești posomorât! (funcția persuasivă) ........................................ * Vara este anotimpul preferat al copiilor. (funcția referențială/ denotativă) ...................................... * Cât de frumoasa te-ai gatit, / Naturo, tu! Ca o virgină/ Cu umblet drag, cu chip iubit!/ Aș vrea sa plâng de fericit, / Ca simt suflarea ta divină,/ Că pot să văd ce-ai plăsmuit! (G. Coșbuc) (funcția poetică) ........................................ * -Nu-i
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
aparține limbajului verbal, nonverbal și paraverbal, dar și altora: semnele de circulație, simbolurile matematice, etc. *Ex: Sare e un cuvânt din patru litere: s, a , r, e. / Pentru studenți „boabă” înseamnă restanță./ Cuvântul „copil” e un substantiv. 5. FUNCȚIA REFERENȚIALĂ / DENOTATIVĂ (axată pe CONTEXT) *Se referă la enunțuri neutre, informative (știiințifico-juridice, de exemplu) * Apelează la sensul denotativ al cuvintelor ; expresivitatea este zero *Scop : de a informa * Specifică textelor științifice, descrierilor de orice natură, e dominantă în comunicate oficiale, buletine, chestionare, referate
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
Sare e un cuvânt din patru litere: s, a , r, e. / Pentru studenți „boabă” înseamnă restanță./ Cuvântul „copil” e un substantiv. 5. FUNCȚIA REFERENȚIALĂ / DENOTATIVĂ (axată pe CONTEXT) *Se referă la enunțuri neutre, informative (știiințifico-juridice, de exemplu) * Apelează la sensul denotativ al cuvintelor ; expresivitatea este zero *Scop : de a informa * Specifică textelor științifice, descrierilor de orice natură, e dominantă în comunicate oficiale, buletine, chestionare, referate, cronici ; *Ex: Triunghiul isoscel are două laturi egale. În reacția chimică dintre o bază și un
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
definitorie a obiectului de artă. Metafora elimină adverbul ca sau locuțiunea ca și cum reducând diferența dintre obiecte sau fenomene. Totodată, flexibilitatea de apariție a metaforei duce la prezența afectului care duce la scăderea spațiului semantic lăsând loc unei multitudini de caracteristice denotative ale unui număr restrâns de factori conotativi. La nivelul conștiinței obiectele aparțin unor arii semantice diferite și nu au nimic în comun cu planul obiectul. Apropierea obiectelor de artă în spațiul conotativ duc la transformarea lor în înțelesuri identice conotativ
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
fast-food (termen specializat pentru alimente rapid preparate); - ketchup, hot-dog, hamburger, dressing (termen ce desemnează amenstecul pentru asezonarea salatelor), topping; d. În domeniul comunicațiilor și al presei au pătruns termeni specializați precum: clip (videoclip), ipod. Anglicismele menționate mai sus sunt termeni denotativi, întrucât au calitatea preciziei. În afară de termenii denotativi, anglicismele necesare pot avea și un sens conotativ sau stilistic. Acestea dublează un cuvant existent în limba română cu scopul de a dezvolta nuanțe stilistice. Dintre acestea merită menționate următoarele: - happy-end (rom. sfârșit
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92811]
-
ketchup, hot-dog, hamburger, dressing (termen ce desemnează amenstecul pentru asezonarea salatelor), topping; d. În domeniul comunicațiilor și al presei au pătruns termeni specializați precum: clip (videoclip), ipod. Anglicismele menționate mai sus sunt termeni denotativi, întrucât au calitatea preciziei. În afară de termenii denotativi, anglicismele necesare pot avea și un sens conotativ sau stilistic. Acestea dublează un cuvant existent în limba română cu scopul de a dezvolta nuanțe stilistice. Dintre acestea merită menționate următoarele: - happy-end (rom. sfârșit fericit); - week-end (rom. sfârșit de săptămână)folosit
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92811]
-
este analizat în dicționare și în semantica tradițională ca posibilitate de descompunere a unei expresii în mai multe semnificații sau accepții, deci pentru potențialul polisemic. Conținutul se manifestă însă și la nivelul enunțurilor, unde nu mai interesează conținutul lexical, strict denotativ al cuvintelor, ci conținutul locutiv, ilocutiv, modal, afectiv, deci pragmatic. Mai tîrziu, în Franța, analiza discursului se constituie într-o critică a analizei de conținut, în timp ce între 1980 și 1990 se aduce o dezvoltare în paralel a celor două direcții
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
juridic etc. Argoul folosește într-adevăr cuvinte din jargon, din limbajul popular, familiar și vulgar (cu predilecție), însă aceste cuvinte primesc marca specifică de elemente argotice doar dacă au suferit evoluții semantice speciale, care le conferă alte sensuri decît cele denotative. De exemplu: streptomicină = băutură alcoolică, texte sau tromboane = minciuni ș. a. Limbajul argotic este fundamental oral, ceea ce determină o mare instabilitate a formelor și a semnificațiilor sale. Cuvintele argotice cunosc numeroase variațiuni fonetice și semantice, cu înlocuiri spectaculoase de termeni în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
să ia act de prezența lor, sarcina detalierii și sistematizărilor posibile fiind destinată stilisticii și poeticii. Cu toate acestea, analiza discursivă nu poate face abstracție de prezența valorilor conotative și, de aceea, trebuie să facă întotdeauna distincție între folosirea exclusiv denotativă a cuvintelor și folosirile conotative. V. cuvînt, denotație, semiologie. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. RN CONTACT LINGVISTIC. Prin contact lingvistic sau contact între limbi se înțelege situația în care se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pot extrage cîteva consecințe imediate: 1) afară plouă, dar 2) mi-am luat umbrela și 3) acum nu sînt ud. Există, apoi, posibilitatea de a obține o informație prin schimbul de expresii lingvistice sau prin conversație, situație în care semnificantul denotativ (expozitiv) al unui enunț poate genera sensuri adiționale (conotative), plecînd de la contextul producerii enunțului, acestea fiind și ele referențiale. Din constatarea Aici este frig, se pot astfel infera concluzii precum: trebuie închisă fereastra, trebuie să ne mutăm în altă încăpere
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prin capacitatea de a dezambiguiza anumite componente ale mesajului sau mesajul ca întreg, fără ca locutorul să nuanțeze aceste elemente în plan lingvistic); diferitele tipuri de deictice sînt, de exemplu, raportate la coordonatele nivelului situațional al discursului; c) generator de valori denotative/conotative; același mesaj poate avea, într-un context, valoare denotativă, iar, în altul, valoare conotativă (2 și cu 2 fac 4, într-un act comunicativ avînd conținut matematic vs. într-o discuție de principiu); d) agent al marcării gradului de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mesajul ca întreg, fără ca locutorul să nuanțeze aceste elemente în plan lingvistic); diferitele tipuri de deictice sînt, de exemplu, raportate la coordonatele nivelului situațional al discursului; c) generator de valori denotative/conotative; același mesaj poate avea, într-un context, valoare denotativă, iar, în altul, valoare conotativă (2 și cu 2 fac 4, într-un act comunicativ avînd conținut matematic vs. într-o discuție de principiu); d) agent al marcării gradului de previzibilitate/imprevizibilitate, a valorii de adevăr a mesajului și a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
produsă mai înainte. Ca atare, parafraza, la fel ca definiția, este rezultatul unei operații metalingvistice și reprezintă, în același timp, o traducere intralingvistică și o expansiune admisibilă datorită elasticității discursului. Se disting două tipuri de parafraze: 1) parafraze substitutive sau denotative, care au o relație directă cu elementul parafrazat și 2) parafraze oblice (parțial conotative) al căror conținut dezambiguizează elementul inițial, prin descrierea referinței și a instanței sau a contextului de folosire. Fiind un component al discursului, parafraza se poate evalua
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
colectivitate printr-un element reprezentativ, care produce efectul de exemplarizare (românul este sceptic din fire), și o sinecdocă generalizantă, dacă întregul înlocuiește partea, care poate duce la o disoluție referențială (s-a trezit cu poliția la ușă) sau o amplificare denotativă, ca în unele tipuri de discurs, precum cel epic (ne-au copleșit hoții de drumul mare). V. metaforă, metonimie, trop. DUBOIS 1973; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. AC SISTEM. Prin noțiunea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
populariza realizările științifice și tehnice sau anumite legi, s-au fixat clișee care conțin substantive convertite în adjective de tipul luptă antidrog, program anticriză, alarmă antifurt, și recent, lege anticorupție. Analizînd destinul unei combinații care în momentul creării avea caracter denotativ - pod de flori - devenită apoi simbol al apropierii dintre România și Basarabia, asistăm la transformarea ei, pe măsură ce relațiile diplomatice s-au răcit, într-o formă golită de semnificație, într-un clișeu lingvistic. În general, clișeul lingvistic atestă destinul inovațiilor cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
comunicare la publicul căruia îi este destinat mesajul. Selecția mijloacelor discursive se face în funcție de particularitățile de receptare ale destinatarului comunicării. Orice tip de comunicare specializată a științei trebuie să fie centrată în jurul conceptelor și informațiilor transmise, în vederea centrării asupra caracterului denotativ și a păstrării expresiei lingvistice neutre, clare și concise. Gradul de codificare și de abstractizare este minim în subtipul de discurs științific de vulgarizare, crescând în cel didactic și atingând un maxim, în discursul științific pur sau de cercetare. Ca
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]