520 matches
-
curtea cârciumii, curioși nevoie mare ca să-l vadă pe „tontul” ce-o să facă acum când își dăduse seama că fusese un mare bou să asculte de Bușica și să primească banii blestemați ai boierului Pandele, un aventurier pus pe chefuri deocheate. Nu știa cum a ajunsese în apropierea casei: o tăiase de-a dreptul peste haturi, intrase prin igișuri de mărăcini, mai să-și scoată ochii, iar la zgârieturile de pe mâini și picioare nu le simțea usturimea, dar când și-a
PARTEA A VIII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341402_a_342731]
-
începură să lucească. De când aștepta el prilejul acesta. Spuse, sugrumat de emoție: --Ce trebuie să fac? --Fii atent la mine! Am un lot de țigări cu timbrul...așa și-așa. Nu pot să-l desfac prin chioșcurile mele că sunt deocheat. Pe când mata...negustor cinstit, corect, nu te bagă nimeni în seamă. Câștigi în câteva zile, cât n-ai câștigat în viața ta. Apoi, dacă ține, repetăm figura. Și, nu numai cu țigări. Mai avem noi și alte mărfuri. --Care „noi
CHIOŞCARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341101_a_342430]
-
Ba nu. Sunt chiar parlamentar. Nu mai vreau nevastă, nu am voie să provoc la duel, ci trebuie să țin un discurs politic. Sau mai întâi dorm în fotoliu, cum fac ei? Lasă că știm noi la ce site-uri deocheate se uită în timpul ședințelor, încât bilele albe sau negre li se par ...Asta cum îi spune? Nu se cade să vorbesc vulgar. Întâi discursul și apoi mirul și rugămintea în genunchi să nu mă dea pe mâna justiției și să
SECTIUNEA DRAMATURGIE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341178_a_342507]
-
Ca roua de soare Și (numele ) să rămâie curat(a), luminat(a), Ca de Dumnezeu lăsat(a). Leac... și babei un colac!”, etc. Toți cei care nu reușeau să se protejeze de “privirile cele rele” și erau considerați a fi deocheați trebuiau să recurgă la aceste ritualuri magice destinate să vindece răul.Pentru albeața se recomandă următorul leac: se punea un mezin (cel din urmă dintre copiii cuiva) să-i scuipe bolnavului în ochi câteva zile de sec, pe nemâncate, înainte de
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
în care se pune câte un cub de gheață. N-ați învățat la școală? Fata roși. Nu făcuse școală de specialitate. După ce terminase liceul fusese angajată pe ochi frumoși, trup sănătos și senzual. Pentru un restaurant de piață cu firma deocheată era corespunzătoare. De fapt, ea întrebase pe responsabilă: --Șefa, de unde iau cuburi de gheață? --Gheață? S-au emancipat bețivanii noștri? Spune-le că o să-i doară gâtlejul dacă beau cu gheață. --O să-mi ceară domnul străin. Se pare că
TRANDAFIRUL SIRENEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344394_a_345723]
-
cap de am crezut c-o s-o pierdem, s-a băgat cu noi în joc și acum se distrează ca o nebună. Carol râdea. Miranda avea darul de a o binedispune întotdeauna. Era inteligentă, deschisă și îi plăcea să vorbească deocheat, fără să fie totuși vulgară. Avea mult șarm și era cea mai bună prietenă a ei. - Nu veniți? - Ba da, dar dacă vezi că sunt în întârziere, nu te impacienta. Înseamnă că l-am omorât pe Casanova și caut un
AUTOR CARMEN SUISSA de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344175_a_345504]
-
felurite animale care tot pun țara la cale, putând apare nechemată, celebra vită încălțată ! Apar Lupii-mbrăcați în oi iar Urșii s-au mascat în Boi, Hiena, în blană de miel, Leul în piele de vițel ! Mai văd și Capre deocheate pozând în zâne nepătate, iar Șoricelul speriat într-un Motan s-a costumat. Iată și Vulpea cea șireată, în Polițist e îmbrăcată. Chiar și un Iepure, la bal, îi luase coama unui Cal. S-au deghizat de multe ori în
ILUSTRATĂ DIN ABSURDISTAN de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377509_a_378838]
-
în arămiu o alinare. Și suflet și speranță - împreună Se vindecă-n ideile profunde, Mai răbdătoare-n razele de lună... Lumina gândului mereu pătrunde În rime și în fraze-ntortocheate Și în al toamnei arămiu lințoliu, Întins, ușor, pe versuri deocheate Ce suferă, fiind mereu în doliu. Durerile crescute-n suflet - arse De ruginiul toamnei ce suspină, Spre mine și spre lume sunt întoarse, Dar mă conduc, mereu, către lumină. Referință Bibliografică: Ruginiul toamnei / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
RUGINIUL TOAMNEI de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379604_a_380933]
-
-n pas mărunt Timpul n-ajunge la capăt. Pentru noi e foarte scurt, Îl percepem doar prin dangăt. Toamna se scurge pe poale, Vine din urmă grăbită Iarna cu mantia-i moale Și de Domnul înălbită. Vremea-i tot mai deocheată, Câte rele s-or fi strâns, Luând o hotărâre dreaptă Le-om petrece în... derâs. Suntem stăpâni mai departe Pe anotimpul rebel Injectând friguri de moarte Prin țânțarul anofel. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: ANOTIMP REBEL / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare
ANOTIMP REBEL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380858_a_382187]
-
cu cărbuni stinși , a luat între degetele un cărbune și puțină apă și ne-a făcut o cruce pe frunte, ne-a udat în capul pieptului și la buric, tot descântându-ne șoptit și căscând într-una, semn că eram deocheați. După puțin timp ne-a trecut, parcă ne luase răul cu mâna. Era o adevărată năzdrăvană bunica, însă noi după ce am aflat despre strigoi, nu ne-am resemnat să rămânem neștiutori. Era aceasta o mare taină, pe care eu și
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
Lăsându-i în prostia lor. Se mai oprea din drumul lui, Bătând pe-alocuri câte-un cui, Punând apoi o carte-n el, Să scuture mintea nițel. Uite-așa umbla Păcală, De cu zori și până-n seară; Cu glumele-i deocheate, Descrețea frunți aplecate. (din volumul "Universul copilăriei", Editura Emma, Orăștie, 2015) Referință Bibliografică: AMINTIRI DESPRE PĂCALĂ / Marioara Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2226, Anul VII, 03 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marioara Ardelean : Toate Drepturile Rezervate
AMINTIRI DESPRE PĂCALĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375401_a_376730]
-
un netot așa bleg E atât de agreat Și de stăpâni alintat. Aduce el vreun folos? Eu car poveri în sus și-n jos Și primesc, drept mulțumiri, Doar ciomege și jigniri. Oi fi eu mai urecheat Și am glasul deocheat, Dar nu cred c-ar fi motiv Să fiu eclipsat de-un guraliv. Are el treburi a face? Toată ziua-l vezi cum zace, Iar, când îi simte pe stăpâni, Cel mai lingău dintre câini Se gudură, dă din coadă
MĂGARUL GELOS de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371839_a_373168]
-
răsărit cu dor de soare? Din consoana urletului să se-adape cu albastrul infinitului din mare? Poate inima să uite-a ta minciună și să zburde-apoi ca niciodată ca un nor pribeag - a soarelui cunună -, rătăcind tiptil în palma-ți deocheată? Poate gândul meu să te ucidă să-ți rănească - măcar -, amintirea? strânsu-mi-s-a viața-ntr-o firidă ca de tine să-mi ascund iubirea Nu, nu poate nimeni și nimic pe lume să-mi ia dreptul de a te iubi-n
O BLÂNDĂ MÂNGÂIERE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372424_a_373753]
-
o mulțime de stupi, în jurul cărora zumzăiau neîncetat albinele voioase, care plecau și veneau harnice din toate pajiștile înflorite. Uneori albinele erau prea nervoase, mai făceau câte o răzbunare, înțepau pe câte unul dintre noi care li se părea mai deocheat. Motanul casei era cel mai urgisit, trebuia să se strecoare cu multă precauție când avea treabă pe lângă stupină. Într-o vreme, aveam douăzeci de stupi în grădina din fața casei. Bucuria noastră era în toi când tata se pregătea să scoată
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
lume, Mă întorc la tine, drag pământ, Smerit, cu adâncă plecăciune, Să-mi găsesc odihna în mormânt. Unde sunt vapoarele cu zbaturi? Unde au plecat visele mele? Casele cu multe caturi, Plecate-s cu gândurile rebele! În oglinzi ce par deocheate, Mă caut pe mine să mă recunosc, Imaginile îmi par deformate, Sunt inutile, par fără rost! Referință Bibliografică: Aș vrea! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 442, Anul II, 17 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai
AŞ VREA! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348351_a_349680]
-
le acoperise cu un cearceaf și se așezase cu fundul pe ele, iar fetele trebuiau să indice una dintre bucile amfitrioanei, iar ce îi rămînea între picioare, era al ei, așa că, deși bănuiau că își pusese deoparte vreo poză mai deocheată sau vreun actor delicios, după care îi curgea apa în gură, nu aveau ce face, așa că, brusc, amintindu-și de sfada de la pod, privitoare la partea stîngă, care devenea dreapta, iar dreapta era, desigur, stînga, au ales invers, deși nimeni
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 22-23 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348367_a_349696]
-
like-uri, Aș vrea doar la inimi să vă ajung. Să rămân în vreo carte zeci de veacuri, Tristețea prin strofe să vă alung. Știu, nu scriu metafore-ntortocheate, Am un vers simplu, dar plin de iubire. Nu compun nici poezii deocheate, Simplă-s și eu, în a mea aiurire. Referință Bibliografică: Simplu visător / Maria Cristina Pârvu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1963, Anul VI, 16 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Cristina Pârvu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SIMPLU VISĂTOR de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378002_a_379331]
-
să ne mai oprească de la nepotolita dorință de a ne linge buzele ce au gustat din dulcea miere a iubirii. În sfârșit, a sosit și clipa când nuntașii ne-au urat “Noapte bună”, urare însoțită de tot felul de glume deocheate care ne făceau să roșim și iată-ne acum, singuri-singurei, cu geamurile bine obturate, pentru ca nicio privire indiscretă să nu ne tulbure clipele de intimitate. Inimile noastre au început să bată mai tare, o mare emoție ne-a cuprins pe
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376066_a_377395]
-
să ne mai oprească de la nepotolita dorință de a ne linge buzele ce au gustat din dulcea miere a iubirii. În sfârșit, a sosit și clipa când nuntașii ne-au urat “Noapte bună”, urare însoțită de tot felul de glume deocheate care ne făceau să roșim și iată-ne acum, singuri-singurei, cu geamurile bine obturate, pentru ca nicio privire indiscretă să nu ne tulbure clipele de intimitate. Inimile noastre au început să bată mai tare, o mare emoție ne-a cuprins pe
PRIMA NOAPTE DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372587_a_373916]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > FURIE Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1710 din 06 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Vânt dezlânat, dezgustat de-ncremenire, Pălmuie frunze și-aleargă-n neștire, Biciuie colbul, scăpărând tot pământul, Cu foșnet culpabil asmuțind tot adâncul. Vânt deocheat, bolnav de contraziceri, Stinge aleanul de calde preziceri, Zbârnâie cerul cu migrene subtile, Duduie gândul de vorbe abile. Și când obosește, se strânge în cercuri, Crengile rupte-i servesc drept cuvèrturi, Rănile-i sângeră-n calmul amiezii, Furia-i oarbă
FURIE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372127_a_373456]
-
în arămiu o alinare. Și suflet și speranță - împreună Se vindecă-n ideile profunde, Mai răbdătoare-n razele de lună... Lumina gândului mereu pătrunde În rime și în fraze-ntortocheate Și în al toamnei arămiu lințoliu, Întins, ușor, pe versuri deocheate Ce suferă, fiind mereu în doliu. Durerile crescute-n suflet - arse ... Citește mai mult Când crengile durerii se destramă,Încovoiate-n toamna aurie,Copacii goi sunt răstigniți în ramăDe-o pană iscusită, plumburie.Pădurea-și plânge frunzele căzute,Pictate cu
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
-ntorc. Nu e altul decît trăsnitul regizor canadian care montează la Național "nerușinata" piesă. Cu el am întîlnire cordială. Și cu frumoasa lui blondă. Proaspăt ieșit din puful așternuturilor nocturne. Cu ei? Aici? În buncărul sacru? Noi trei? Saltimbancii și deocheații? Da. Ne putem întreține chiar aici, pînă vin stomatologii. Despre ce? Despre toate-ale lumii, sfinte și păgîne, ingenui și licențioase. Aici, în incinta asta, în care noaptea mai bîntuie fantome? Da. Și care-acum arată ca oricare altă-ncăpere umană. Din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
național-comunism rezidual, în defăimarea subtilă a nobilului regat al României. E adevărat, toate astea, toată cruzimea asta obstinată... dar... dar... cu ce regăsită forță expresivă! Contrapunctînd crud fastuos: cuvioșenia Catacombei (numele unei galerii) cu Sexul lui Mozart (o ochioasă și deocheată expoziție bucureșteană). Tablou apocaliptic? Nu. Doar istoria pură, neretușată. De încheiat tot anecdotic: într-o seară, bat la ușa unuia dintre atelierele dragi mie, atelierul lui T.M. Mi se deschide și văd fața prietenului pictor, cît îngăduie asta chica și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mese și ne întreține galant, alternînd sublimități estete cu picanterii mondene. Pînă în momentul în care... Să fi fost ora două de-acum, trei? (cine mai putea auzi ceasul Mitropoliei!), trecînd, tot așa, pe la mese, se-oprește la a noastră, deocheata, perpetuu-iconoclasta, își sprijină mîinile oratoric, pe marginea ei și, vrînd parcă să ne vorbească doar nouă, de fapt, adresîndu-se sălii, începe un fel de discurs aparent glumeț, dar, iată, destul de ritos, în intențiile lui, nebănuite de noi: că, uite, cît
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stă pitită această devoratoare dorință de a fi... văzut? Mistuitorul ambîț e cu atît mai acut cu cît persoana/persoanele sînt oameni ca toți oamenii, neîncercați de... talente vizînd obligatoriu mediatizarea. (În ce ne privește, ce sînt, la urma urmei, deocheatele alaiuri stradale, cu mașini înzorzonate și urlătoare, plecate în trombă de la Starea Civilă și vînzolind orașul, ce sînt decît irepresibilele ambiții ale nuntașilor de a profita o dată-n viață de datul în spectacol?) Ne mirăm foarte cum de un Big
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]