481 matches
-
legumele, pomii roditori. - Chiar și alauatul pentru pâine ori cozonac poate fi lovit de această forță ocultă. Nu mai crește și dă îndărăt. - Până și laptele vacii poate să sece, prin simpla uitătură răutăcioasă a omului. Cum ne ferim de deochiul periculor? - Cel mai sigur mijloc este să nu te miri de frumusețea ori de alte calități ale copilului, animalului, plantei sau obiectului întâlnit. Să nu le aduci laude, fără a scuipa de trei ori, zicând: “Phtiu! Phtiu! Phtiu! Să nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mai sigur mijloc este să nu te miri de frumusețea ori de alte calități ale copilului, animalului, plantei sau obiectului întâlnit. Să nu le aduci laude, fără a scuipa de trei ori, zicând: “Phtiu! Phtiu! Phtiu! Să nu fie de deochi!”. - Ca să-l ferești de deochi, trebuie dat copilului să sugă de la sânul unei țigânci. - Folosind culoarea roșie, care are putere magică, ne putem feri de duhurile rele. La fel, ne ferește de deochi - usturoiul, bun și pentru izgonirea strigoilor. Amulete
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
nu te miri de frumusețea ori de alte calități ale copilului, animalului, plantei sau obiectului întâlnit. Să nu le aduci laude, fără a scuipa de trei ori, zicând: “Phtiu! Phtiu! Phtiu! Să nu fie de deochi!”. - Ca să-l ferești de deochi, trebuie dat copilului să sugă de la sânul unei țigânci. - Folosind culoarea roșie, care are putere magică, ne putem feri de duhurile rele. La fel, ne ferește de deochi - usturoiul, bun și pentru izgonirea strigoilor. Amulete și talismane care alungă boala
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Phtiu! Phtiu! Phtiu! Să nu fie de deochi!”. - Ca să-l ferești de deochi, trebuie dat copilului să sugă de la sânul unei țigânci. - Folosind culoarea roșie, care are putere magică, ne putem feri de duhurile rele. La fel, ne ferește de deochi - usturoiul, bun și pentru izgonirea strigoilor. Amulete și talismane care alungă boala deochiului. - I se leagă copilului, la gât sau la încheietura mâinii, un fir roșu sau o panglică roșie. - Se leagă la mîna copilului nou născut o coardă furată
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
trebuie dat copilului să sugă de la sânul unei țigânci. - Folosind culoarea roșie, care are putere magică, ne putem feri de duhurile rele. La fel, ne ferește de deochi - usturoiul, bun și pentru izgonirea strigoilor. Amulete și talismane care alungă boala deochiului. - I se leagă copilului, la gât sau la încheietura mâinii, un fir roșu sau o panglică roșie. - Se leagă la mîna copilului nou născut o coardă furată de la o vioară. - Alt amulet folosit e un săculeț cu cărbuni pus la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de trei ori din apă, îi udă cu ea pe tâmple, la ochi, pe frunte, la nas, la inimă și încheieturi, iar restul se varsă pe . un câine ori o pisică. De ce procedează astfel? Pentru ca animalul să ia cu dânsul deochiul, iar omul bolnav să scape de năpastă. Când aruncă apa pe animal, Baba Doftoroaia rostește: Când s-o deochia mâța și câinile, Atunci să se mai deoache (cutare), Atunci și nici atunci! După aceea, descântătoarea împlântă cuțitul în pământ, iar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
crească pe el. Cu muțenie și sminteală îi pedepseau pe băietanii care nu se puteau stăpâni a le iscodi. Dansul lor vrăjit făcea să rodească pântece de mame și holde lucrate de tați. Plantele căpătau puteri miraculoase, rupând farmece și deochiuri. Babe gheboșate se întreceau în a strânge ierburile numai de ele știute, pentru a face leacuri care să tămăduiască și să aline bolnavii. Erau amestecate în licori doftoricești pe care suferinzii le sorbeau pe nerăsuflate. Fete, dornice de măritiș, piteau
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cu ,,drăguță’’ și cu ,,mătăluță’’. ,,Salbă de mărgăritare, în sănătatea mătăluță... Te rog, fă-mi și matale tot așa hatâr !’’ În Poveste: ,,A râs toată lumea, iar I.P.S. zice: Ei, așa băiat îmi place și mie ! să nu-i fie de deochi !...’’ Neterminata Poveste pune în acțiune o femeie virilă și dură, care nu pregetă să-și ucidă fratele atunci când interesele domniei o cer și să simuleze o durere protocolară. Textul reprodus de către Zarifopol după manuscris, a fost publicat de Ion Luca
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
bine cunoscutul efect de piramidă, care se traduce Într’o acumulare energetică Într’un punct, compensată Însă de sărăcirea corespunzătoare În jur. Și, ca să rămân În inanimat, am să vă povestesc ceva oarecum macabru, dar care fundamentează două elemente tradiționale: deochiul și „ochiul soacrei“. Am spus inanimat, prin urmare experimentul va folosi nu vreo babă - vrăjitoare și poate chiar soacră - ci hârca ei. Adică un craniu. Și va mai folosi o substanță oarecum fermecată: Își schimbă structura atunci când capătă energie, respectiv
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
p. 100)"/>. Faptul că evreii și, În general, oamenii cu părul roșu au puterea de a deochea este o superstiție valabilă și În țările din vestul Europei <endnote id="(33, p. 189)"/>. În Maramureș se folosea un descântec special Împotriva deochiului provocat de evrei : De-i de jid, Crepe-i boașele ; De-i de jidaucă, Crepe-i țâțele... <endnote id="(13, p. 284)"/>. Interesant este că, pentru mentalitatea populară, evreul (și mai ales cel „roșu”) provoacă deochiul, dar - dacă el Însuși suferă de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se folosea un descântec special Împotriva deochiului provocat de evrei : De-i de jid, Crepe-i boașele ; De-i de jidaucă, Crepe-i țâțele... <endnote id="(13, p. 284)"/>. Interesant este că, pentru mentalitatea populară, evreul (și mai ales cel „roșu”) provoacă deochiul, dar - dacă el Însuși suferă de această boală - nu poate fi vindecat prin descântece. Acest tabu este transmis descântătoarelor prin tradiția orală : „Jidovilor și țiganilor să nu descânți [de deochi] - sună o interdicție magică atestată la românii de la est de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru mentalitatea populară, evreul (și mai ales cel „roșu”) provoacă deochiul, dar - dacă el Însuși suferă de această boală - nu poate fi vindecat prin descântece. Acest tabu este transmis descântătoarelor prin tradiția orală : „Jidovilor și țiganilor să nu descânți [de deochi] - sună o interdicție magică atestată la românii de la est de Nistru -, că nu-ți ajută ție” <endnote id="(160, p. 66)"/>. S-ar putea ca deochiul provocat de evreu să poarte În popor denumirea de „boală ovreiască” (sau „jidovească”), despre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tabu este transmis descântătoarelor prin tradiția orală : „Jidovilor și țiganilor să nu descânți [de deochi] - sună o interdicție magică atestată la românii de la est de Nistru -, că nu-ți ajută ție” <endnote id="(160, p. 66)"/>. S-ar putea ca deochiul provocat de evreu să poarte În popor denumirea de „boală ovreiască” (sau „jidovească”), despre care amintește (din păcate, fără să dea amănunte) Artur Gorovei În studiul său din 1931 privind Descântecele românilor <endnote id="(150, p. 98)"/>. Este, de asemenea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
boalele veneriene - scria un jurnalist român la 1885 -, sunt foarte puțini [jidovi] bănuiți, că mai n-au militari ca să le poarte pe la case și să le ducă cu cinste și mărire până În creierii munților” <endnote id="(735)"/>. Un descântec de deochi asemănător cu cel de mai sus a fost cules În 1890, În nordul Moldovei, de la o descântătoare evreică, mama folcloristului Moritz Cahana (alias Mihail Canianu) <endnote id=" (533, p. 141)"/>. De altfel, În această regiune, practicarea descântecului În scopuri terapeutice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acci dental <endnote id=" (323, p. 126)"/>. Paradoxală este credința că evreica poate să deoache, dar tot ea deține antidotul. În Bucovina, de exemplu, se crede că, dacă un copil a fost alăptat de o evreică, nu se va prinde deochiul de el <endnote id="(547)"/>. La macedoromâni, doar Isus are această dublă putere asupra copilului : „De mine deochiat,/ De mine vindecat” <endnote id="(533, p. 162)"/>. În descântecele culese În 1939 din zona Munților Apuseni (o enclavă etnică foarte conservatoare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(547)"/>. La macedoromâni, doar Isus are această dublă putere asupra copilului : „De mine deochiat,/ De mine vindecat” <endnote id="(533, p. 162)"/>. În descântecele culese În 1939 din zona Munților Apuseni (o enclavă etnică foarte conservatoare), „potca” - boala de deochi, dar și ființa demonică ce o provoacă -, ea Însăși roșie („Înfocată”), este amenințată, blestemată și aruncată În „marea roșie”. În aceste texte magico-rituale (a căror modificare este de neconceput) se vorbește despre „Potca de jidov” sau despre deochi provocat de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
boala de deochi, dar și ființa demonică ce o provoacă -, ea Însăși roșie („Înfocată”), este amenințată, blestemată și aruncată În „marea roșie”. În aceste texte magico-rituale (a căror modificare este de neconceput) se vorbește despre „Potca de jidov” sau despre deochi provocat de : Stâng ochi de jidov, Stâng ochi de jidovoaică <endnote id="(151, pp. 136-137)"/>. Piaza rea cu care este asociat evreul este dublată În acest caz de piaza rea atribuită ochiului stâng. Într-adevăr, pentru mentalitatea magică, ochiul stâng
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de o simbolistică malefică, maladivă și demonică <endnote id="(152, p. 197)"/>, În perfect acord cu simbolistica generală a stângii și a dreptei <endnote id="(139, p. 267)"/>. Câteodată, „omul roșu” este malefic omnipotent. El le provoacă oamenilor nu numai deochiul, ci „toate bolile”. Mai ales dacă el este străin, adică „trecător” și „prin sate umblător”, ca În unele descântece românești : A fost un om roșu trecător, Din nouă sate viitor, Și peste (cutare) a suflat Și toate boalele i-a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
daraveri”, oferă drumețului „un șip cu rachiu” etc. Întâlnirea pe drum cu acest demon se dovedește a fi de rău augur. În afară de faptul că este „om roșu”, el este și „șașiu”. Ambele elemente sunt de „piază rea” și provocatoare de deochi : „când se uită drept În ochii tânărului, Îi face așa, ca o amețeală, cu un fel de durere la apropietura sprâncenelor” <endnote id="(862, p. 138)"/>. De regulă, se crede că cei care au puterea magică de a deochea o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Din poarta ceriului [...] La mine s-a coborât [...] Viderile mi le-a dat. Cu ochii văd, Cu urechile aud Și cu gura pot grăi... <endnote id="(113, II, p. 164)"/>. Și tot Sfânta Maria era cea invocată În descântecele de deochi (de potcă) <endnote id=" (151, pp. 127 ș.u.)"/>, boală provocată de uitătura rea a „oamenilor cu semne”, inclusiv a evreilor roșcați și pistruiați (vezi capitolul „Omul roșu”) : Doamne ajută-mi, Sfântă Mărie, Potcă mare, potcă mică, Potcă din uitătură
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ajută-mi, Sfântă Mărie, Potcă mare, potcă mică, Potcă din uitătură, Potcă din mirătură, Potcă din ochi albi, Potcă din ochi negri, Ieși din creierii capului, Din bolboșu ochilor <endnote id="(151, p. 129)"/>. Câteodată, În timpul descântecelor și farmecelor Împotriva deochiului sau a bolilor de ochi se foloseau „ochi de sfinți” reprezentați pe frescele bisericilor. Unul dintre cele mai puternice ingrediente cu care opera descântătoarea - cel care insufla „putere dumnezeiască” actului magic - era praful de vopsea și tencuială scrijelit de pe ochii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și invers, dacă ai un vis rău, este un semn bun” <endnote id="(230, p. 57)"/>. În Bucovina există credința că, dacă un nou-născut este alăptat de o evreică, acesta va avea noroc În viață și nu se va prinde deochiul de el <endnote id="(547)"/>. De asemenea, la polonezi și bieloruși se crede până În zilele noastre că este de foarte bun augur prezența unui evreu (mai rar a unui țigan) la nunta unui cuplu de creștini, fie ei catolici sau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
the Khazars and Intellectual Antisemitism in Russia (1970s- 1990s), The Vidal Sassoon International Center for the Study of Antisemitism, The Hebrew University of Jerusalem, 2002. 909. În 1813 este atestată o „molitfă a gândacilor [de mătase] pentru tot felul de deochi” : „Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, [...] Înmulțește și gândacii aceștiia și le dăruiește lor sănătate și putere și hrană nestricăcioasă și pază de toate relele, de deochi și de toate alte fermecătorii, ca să facă gogoșile pline de mătase curată, spre slava
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În 1813 este atestată o „molitfă a gândacilor [de mătase] pentru tot felul de deochi” : „Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, [...] Înmulțește și gândacii aceștiia și le dăruiește lor sănătate și putere și hrană nestricăcioasă și pază de toate relele, de deochi și de toate alte fermecătorii, ca să facă gogoșile pline de mătase curată, spre slava și lauda Ta”. Vezi Emanuela Timotin, Descântecele manuscrise românești (sec. XVII-XIX), Editura Academiei Române, București, 2010, pp. 81-84, 274-275. 910. Florin Pădurean, Stereotipuri etnice În arta românească
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ci unul imaginar și Înfrumusețat. Firește, astfel de societăți Își concentrează toată imaginația să facă acel trecut mai frumos decât a fost el vreodată și se agață de el ca de un rozariu sau de un șir de mărgele de deochi, În loc să-și imagineze un viitor mai bun și să facă ceva pentru a-l construi. E destul de periculos când alte țări o apucă pe calea aceasta; ar fi dezastruos ca și America să-și piardă capul și s-o ia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]