298 matches
-
șezând pe scaun, În fața oglinzii, sau veghind, noaptea, la căpătâiul său. Hainele sale cernite erau croite din versuri albe, alese pe sprânceană. Uneori, În loc de versuri, preambulul Își avea punctul de plecare Într-o reclamă. Săpun, pastă de dinți, cafea, coniac, deodorante sau DVD-uri pentru promovarea turismului cultural sau al celui erotic... Era suficient ca Noimann să-și arunce În timpul zilei Întâmplător ochii Într-un ziar, Într-o revistă sau Într-o vitrină, să asculte știrile sau muzică la radio sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
listă Întreagă de vinuri și lichioruri a căror vedere Îi provoca o repulsie cumplită. Dar ceea ce-l miră cel mai tare era totuși faptul că, pe lângă tot felul de mărci de băutură, se rotiră și câteva mărci ordinare de sprayuri, deodorante și parfumuri. Oare cât durase marșul? O zi, o noapte? O săptămână sau mai mult? Prin ce locuri și În compania cui băuse În tot acest interval de timp?! Filmul se rupsese și Noimann nu-și mai aducea aminte decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
ar fi de pildă faptul că năimise lăutari ca să cânte la o nuntă câinească și că el Însuși dansase, lăsându-se pe vine, În jurul lor. Unde se Întâmplase asta? Nu cumva În fața Poștei mari? Dar, dacă ajunsese să sugă și deodorantele aceasta, era desigur foarte grav. Dar oare nunta lui Bikinski se petrecuse-n realitate? Nu-i adusese Noimann o coroană de crini regali, Împodobită cu o banderolă aurie, pe care scria: „Regrete eterne. Corso nu te va uita!”? Mai erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
pat, să răscolească lenjeria intimă În căutarea unor semne referitoare la infidelitatea soției sale Mathilda, căreia el, În semn de alint, Îi spunea Lilith? Cu ce era el mai breaz decât omul Braic, tovarășul de pensiune al lui Oliver?! „Byrond. DEODORANTE PER UOMO. Deo no gas. Fresco e sensule...” - tunica era de culoare neagră, având desenată la mijlocul pieptului o galaxie. Va să zică Paul Încercase să se dreagă și cu această băutură. Nu era de mirare că spiritul lui o luase razna, umblând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
În ciuda „marșului” neîntrerupt, nu-și neglijase, totuși, meseria. În fața ochilor Îi apărură cavități bucale sub formă de potcoave, care rânjeau la el. Oare nu-i mirosise gura a alcool? Poate că de asta și apelase la tot felul de sprayuri, deodorante, curățindu-și mâinile și hainele, dacă nu și limba, cu Colgate și alți Înălbitori. Cavitățile bucale tremurau În fața lui. Măselele ieșeau din gingii, saliva se scurgea În mod scârbavnic printre buze, limbile atârnau ca niște panglici multicolore, lingând praful de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
spălat fața... Mai avem noi astăzi diplomație? Hai să fim serioși! Diplomația e, amice, pentru aristocrație, pentru ăia care știu de pe oliță câteva limbi străine, nu pentru calicimea care se-ajunge. L-ai luat de la coada vacii, află ce-i deodorantul la București, renunță la usturoi când vine primul-ministru în vizită, învață să nu-și sufle nasul în pumni la Externe, în timpul cursului scurt de Strategie, și-l trimiți la post, că e bun, de viitor, ne reprezintă. Și tot are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
În cearșafuri cu parfumul picurat din flacoanele pe care le aducea din nenumăratele ei voiaje. Tot ținînd-o așa, ar fi putut să umple un avion cu spray-uri și sticluțe, cu săpunuri Înmiresmate, cu sumedenie de rujuri numai arome; cu deodorante ce Înlocuiau un iz cu altul; Ingrid mixa miresme de tot felul, experimenta, s ar fi putut spune, Încercînd să-l anestezieze pe Thomas, să-l revitalizeze apoi, schimbat În bine. Un cobai rezistent, care nu răspundea deloc tratamentelor odorant-deodorante
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
soarta Străinului al cărui corp neînsuflețit se odihnea într-un borcan. Prin pasarelă pluteau mirosuri familiare. Dallas recunoscu unele dintre ele, caracteristice anumitor membri ai echipajului. Departe de a bănui pe cineva, amușină de două ori în semn de complicitate. Deodorantele nu erau excepționale pe o navă de mărimea lui Nostromo. Închiși ani-lumină în cochilia lor de metal, eroii noștri, având alte griji mai importante, nu se sinchiseau de efluviile vecinilor. Ripley își păstrase înfățișarea îngândurată! ― Ce te necăjește? Tot la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
destinatè numai trupului mateian, folosindu-mi sèpunul, obișnuit numai cu asprimea corpului meu, buretele, apoi prosoapele mateiene, halatul de baie, eu intrând dupè ea în baie, surprinzând-o cum îmi studiazè curioasè puținele obiecte de toaletè, spumă de ras, balsamul, deodorantul, aparatul, loțiunea, pieptenele, eu, nerèbdètor, îmbrèțișând-o, dorind-o din nou, așa cum e, goalè, în halatul mateian, cu pèrul ud, ea cedând dorinței mele, dèruindu-mi-se, eu având-o din nou între pereții bèii mateiene, martorii tècuți din ultimii trei ani ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
rănească - dacă doamna Jim era bărbat, Finn i-ar fi tras niște pumni! Dar așa, cavalerismul îl obligă să se abțină de la astfel de metode. Ceea ce e o greșeală. Doamna Jim reușește să se elibereze întru câtva; pune mâna pe deodorantul de cameră de pe etajera de deasupra chiuvetei și începe să i-l pulverizeze în față lui Finn. El urlă ca un porc înjunghiat și își acoperă fața cu mâinele. Doamna Jim, care se îneacă și tușește greu de la deodorantul pulverizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
pe deodorantul de cameră de pe etajera de deasupra chiuvetei și începe să i-l pulverizeze în față lui Finn. El urlă ca un porc înjunghiat și își acoperă fața cu mâinele. Doamna Jim, care se îneacă și tușește greu de la deodorantul pulverizat, se învârte ca titirezul, încercând să-și găsească tigaia. Eroare tactică: ar fi trebuit să vină mai întâi la mine, să mă sperie, ca să fug de acolo și ea să scape astfel de o amenințare. Dar ea se apleacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
este tabloul pe care îl surprind polițiștii chemați de Charlotte, care năvălesc în casă. Îl ridică pe Finn, eliberând-o pe femeie de presupusul agresor; ceea ce înseamnă că doamna Jim e liberă să se ridice și să-i atace cu deodorantul de cameră. Îmi surprind dorința fierbinte ca unul dintre polițiști s-o pocnească în cap cu bastonul. Văzându-i, doamna Jim înnebunește și mai tare, dacă e posibil așa ceva. E complet scoasă din minți. Cu părul vâlvoi, cu ochii ieșiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
baritonilor celebri, din Iad, basul Petre Ștefănescu-Goangă îi invidia pentru asemenea forță datorată, de fapt, tutunului hibrid: 90% frunze de salcâm, ienupăr, cais și 10% tutun petala măcinată fiind destinată conducătorilor destinelor Brăilei. Mârlanii trecuseră de la săpunul de casă la deodorantul Malizia și de la mămăligă la pâinea feliată. Precum teancurile de bani în conturile personale, bine spălate cu detergenți străini. Brăila era un oraș pe care locuitorii îl transformau după chipul și asemănarea lor. Sânii opulenți ai elevelor de la gimnaziu, datorită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Mazda, intrată pe jumătate În pământ, răscoaptă de soare și zbârcită de geruri. Ea folosește drept ,,casă de oaspeți,, pentru cei ce se Încumetă să Înopteze În acest fief al mizeriei. Copaci, iarbă, asfalt, canalizare, mobilier, Încălzire, medicamente, spray-uri, deodorante, pastă de dinți, vitamine, cărți, sunt lucruri de care cu câteva excepții, nimeni de-aici nu a auzit. Ori de câte ori acest cortegiu de năpăstuiți ai sorții năvălește În oraș pentru a cerși, a scormoni prin coșurile de gunoi sau prin pubele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
rufe jerpelite, butoaie de varză și murături, tot ce se vede de la etajul șapte al blocului din Militari. Am făcut o cursă până la cutia de scrisori, nu venise nimic de la Rectorat, deși Casandra Pisăloagă i-a dus săpunurile FA și deodorantul NIVEA secretarei, care a asigurat-o că ordinul să ne reprimească, pe mine și pe Gimmi, a fost deja semnat de Rector, Colonelul l-a chemat la ordin. Pe scară mirosea Îngrozitor a hoit, ieri administratorul a băgat otravă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
a făcut gringa! Cuvintele ei au fost „Ești o gringa“. Și Carlos a lăsat-o să-mi zică așa. Nu făcea decât să stea acolo înțepenit. Nici nu mai putea să vorbească în numele lui! TICĂLOSUL! a urlat Brigit aruncând cu deodorantul meu în zidul din spate, din care recipientul a ricoșat cu forță. Scârba nenorocită! Să mă facă gringa! Ce insultă! — Da’ stai nițel, am sărit eu nerăbdătoare. Gringa nu e realmente o insultă. —Ei, da, mi-a replicat Brigit înfierbântată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
care te iubește tare de tot. Nici când dansezi. Solar, zicem, și ne pufnește râsul. Așa se numea locul ăla izolat unde făceau plajă nudiștii într-o parte, nudistele într-alta. La nudiste veneau polonezele cu marfa lor (farduri, săpunuri, deodorante FA sau Rexona, curelușe aurii, chestii). Nu găseai picior de milițian (cred că nici nu existau milițience, eventual nudiste). Așa se dezvolta comerțul liber. Între Eve de toate felurile, îdintre care cele venite de undeva mai aproape de Rai erau poloneze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
vreme și unele de serie mică, în niște sticluțe foarte artistice. Dar, oricum, hainele miroseau frumos. Puneam săpun Lux sau Rexona printre ele. Sau săpunuri poloneze sau bulgărești cu aromă de mere, verzi (chiar cu formă de mere). Mai erau deodorantele Impuls. Maro, cu mosc. Roșu, feminin. Dar și unul albastru, intelectual. Puteau fi luate doar de la Denisa, care vindea și țigări Kent la bucată. Există și azi deodorantele astea prin magazine. N-am mai încercat. Impuls rămâne pentru mine definitiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
cu aromă de mere, verzi (chiar cu formă de mere). Mai erau deodorantele Impuls. Maro, cu mosc. Roșu, feminin. Dar și unul albastru, intelectual. Puteau fi luate doar de la Denisa, care vindea și țigări Kent la bucată. Există și azi deodorantele astea prin magazine. N-am mai încercat. Impuls rămâne pentru mine definitiv legat de epoca aia. Horor. Jubileu a dispărut. Jubileu! De ce naiba s-o fi chemat așa? Jubileu s.n. 1. Sărbătoare pe care vechii evrei o prăznuiau la fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
ne face ochii mari și codați; așa, mult negru, rimel nu mai are mama... Merge și fără, îl luase astă-vară la Mamaia de la polonezi și oricum se scurgea tot când dădeai și tu să bați din gene mai cu folos. Deodorantul Fa cu aromă de măr verde se cam fâsâie, dar a ajuns la țanc, pudra Caron peste micile accidente nefericite ale acestei vârste minunate, bogdaproste, mama, un pic de ruj, măcar pentru prima impresie, oricum după ce înghit ceva tot se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
acesta. Se dădea/se primea, era oricum un continuu schimb în natură și doar Dumnezeu știe de ce, în condițiile astea, blocul operator se golea în ziua când sârbii - mici traficanți de frontieră - veneau cu cafea, țigări (Point sau Vikend), ciocolată, deodorante sau creme de față. Dacă erai în operație, totul era pierdut, trebuia să mai aștepți pe puțin o săptămână. Trocul se petrecea la farmacia spitalului - în zona neutră dintre oraș și spital -, unde lipseau medicamentele, feșile sau leucoplastul, dar mișunau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
pe lampa cu spirt, fiecare avea pachetul de cafea lângă trusa de instrumente și perfuzii sau hidrocortizonul hemisuccinat - medicament rar, care salva vieți. Ciocolata sârbească sau cea poloneză era diferită de cea chinezească sau românească, deși la fel de proastă. Cât despre deodorantele 8X4, Rexona sau Fa, le puteai bănui adevărata importanță mai ales în gărzile de noapte, când, după ce sunai îndelung chirurgul și strigai scurt asistenta, apăreau într-un târziu împreună transpirați, el încurcat, ea roșie, alergând spre sterilizare după truse și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
se duce la școală să o pună la punct pe învățătoarea ce așteaptă șpagă în schimbul coroniței de sfârșit de an. Îmi spun că pentru medici pachetele de cafea nu au același miros al inaccesibilului. Impulse: Aveam o colecție inedită de deodorante și de sticle de parfum goale. Făceam rost de ele din diferite surse. Una dintre vecinele mele avea o soră mai mare ce se măritase cu un grec. De la ea proveneau majoritatea pieselor: Fa, Rexona, Impulse, Ro și câteva cutii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
că Anca era prea grasă, știam cu toții că de fapt li se făcea gura apă, încercând numai să-și închipuie forma și gustul mâncărurilor cu care își hrănea greutatea. Efectul ei asupra mea sporea fascinația neputincioasă cu care îi miroseam deodorantele golite. Când trecea pe stradă, îmi strecuram nasul prin zăbrelele gardului, ca să pot adulmeca mai bine parfumul dulce-amărui - un soi de combinație între coaja de portocală rasă, pe care o țineam în frigider de la Crăciun, și înghețata de la cofetăria Opera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
de pe cel roșu? Purtate de o singură persoană, parfumurile fuzionau într-un amestec înșelător și o suavitate sugerată de un întreg arsenal ideologic al clișeului, al kitschului ce prindea rădăcini și în mintea mea slabă de copil-fată. Anca, ale cărei deodorante folosite le adunam cu religiozitatea colecționarului de relicve, nu era mai mult decât o imagine umblătoare a blondei periculoase. Deși era de aceeași vârstă cu soră-mea, nu trecea pe la noi niciodată. Îl auzisem o dată pe taică-meu spunând că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]