179,748 matches
-
din consecvență, să procedăm la fel și cu publicistica lui Eminescu? "Nae Ionescu ne apare, e de părere I. Negoițescu, drept cel mai radiant ziarist român de la Eminescu încoace, a cărui linie în oarecare măsură o urmează, dar - modern - radicalizînd-o". Depășindu-l în această privință pe N. Iorga, nu se poate măsura în calitate de îndrumător de tinere personalități decît cu Titu Maiorescu: Într-un articol despre actorul italian Ermete Novelli, N. Iorga spunea că menirea omului de excepție, în oricare domeniu s-
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
dintotdeauna, o analiză a unui tip de eșec care poate determina declinul societății: falsa ierarhie a valorilor. Tot o parabolă se prezintă a fi și Viitorul e maculatură, o piesă marcată de actualitatea imediată pe care nu știu dacă o depășește, o piesă ce dă titlul unui volum apărut în 1999 la Editura Humanitas. O parabolă a unei lumi prăbușite, în care esențele și omul esențial agonizează iar vitale rămîn minciuna, falsitatea, ipocrizia, prefăcătoria, mizeria, un joc pervers al aparențelor. Adică
Dracul vorbește românește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15250_a_16575]
-
ceea ce cred francezii despre noi, iar percepția lor nu este cu mult diferită față de 1990, în șabloanele de după Revoluție. Selecția documentarelor, cele mai multe realizate acum mai mulți ani, dovedește că, indiferent cît ne-ar fi de prieteni, producătorii emisiunii nu au depășit prejudecățile de tip "copii ai străzii", deși dacă ar fi dorit reportaje de senzație, societatea zilelor noastre le-ar fi oferit o mulțime de subiecte șocante, ca noua subcultură de cartier cu a sa producție muzicală". Cu totul altfel vede
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
școli literare înfăptuirea unei lovituri de stat". Cu toate că trebuie să recunoaștem că nu erau adepții democrației de tip occidental, decepționați de racilele ei, cei numiți aveau o audiență publică foarte restrînsă. Crainic specifică în Memorii că tirajul ziarului Cuvîntul nu depășea 6000 de exemplare, ceea ce e cu atît mai grăitor pentru statutul unor publicații ca și confidențiale precum Criterion, Predania, Vremea. Într-o epocă în care erau în vogă discursurile populiste ale unor Goga sau A.C.Cuza, exponenți ai unei drepte
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
faimei dobîndite peste hotare, "constituiau un fenomen de elită și poate chiar de laborator; inițial, Nae Ionescu mergea la palat - pînă în 1934 - sau în mediile aristocratice ori ale puterii economice (Malaxa), dar renumele său, pînă în 1938, n-a depășit universitatea, ziaristica, high-life-ul și serele snobilor; el însuși prefera culisele agorei și arenei. La fel, sînt convins că e mult mai cunoscut azi Mircea Cărtărescu decît erau în anii '30 Eliade, Vulcănescu ori Cioran. Eliade, în confesiuni și memorii, susține
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
cunoscut, atâția, frustrările, ba chiar supliciul literaturii rămase "pentru sertar" și nu-mi pot închipui că ar exista printre noi scriitori atât de mazochiști încât să nu dorească depășirea piedicilor editorial-financiare de acum și, trecând, deci, pragul publicării, să-l depășească pe acela al "difuzării" - atât de precare și oarecum aleatorii - și al acceptării operei lor în librăriile asfixiate de cărți pentru că nu mai au suficient spațiu (cerc vicios: șí pentru că nu se vând repede sau nu sunt cumpărate mai deloc
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
Constantin Țoiu În fotografiile cunoscuților care au împlinit sau depășit vârste matusalemice și pe care îi vezi mai rar, observi șocat ravagiile timpului. Nici nu-ți vine să crezi că un asemenea lucru poate să ți se întâmple și ție... Obrajii se lasă în jos, a pagubă. Când nu compun
Rugăciunea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13438_a_14763]
-
își modelează cititorii, o dată pentru totdeauna, cu un vis firesc de exclusivitate. În Poesie et profondeur, Jean Pierre Richard observă că, deși ieșit din prăpastia baudelairiană, Arthur Rimbaud: „vrea, dimpotrivă, să nege profunzimea. Sau, mai degrabă, își propune s-o depășească și pentru asta să extragă din ea promisiunea de înălțare, încărcătura de viitor. Prin explozie, zbor, țâșnire, metamorfoză, laconism, revoltă, poetul încearcă să edifice o lume fără adâncime, un univers eliberat de origini și de nostalgie”. Ulterior, criticul francez își
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
sufletul batjocuriților de Pandora, a fost un fel de șotron să pună la cale câteva reforme de răsunet în învățământul românesc. Noutatea și ineditul acestora au reușit să blocheze până și calculatoarele din rețea ai căror fabricanți au fost clar depășiți de inventiva și strălucitoarea minte a românului care - atenție! - nici măcar nu e cea de pe urmă, fiindcă în materie de harababuri, dacă s-ar acorda premii Nobel, i-am bloca inclusiv pe americani la mantinelă - vă spun eu! În paranteză fie
Reformele athanasiene by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13445_a_14770]
-
capătul unei reevaluări a întregii opere a lui Liviu Rebreanu cu metode critice dintre cele mai diverse. Pornind de la specificitatea realismului rezultată din romanele Balzac și Flaubert, criticul orădean demonstrează convingător faptul că opera lui Rebreanu este fundamental realistă, dar depășește în multe privințe limitele tradiționale ale curentului. Realismul lui Liviu Rebreanu este unul conștient asumat, cu luciditate și cu ochii deschiși spre experiențele estetice ale vremii sale. Chiar dacă nu le-a împărtășit, Rebreanu a fost la curent cu tehnicile moderne
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
influențabil. Nimic, dar absolut nimic nu-i stă în cale lui Kocikariov pentru asta. Minciuni, înscenări de tot felul, dat pe ușă afară și pătruns pe geam, apariții mefistofelice cu un întreg arsenal de scenarii pregătite în mînecă pentru a depăși orice obstacol. Fără prejudecăți, fără scrupule. El, Kocikariov, este un pețitor cu mult mai bătăios decît profesionista Fiokla Ivanovna. Doamne, Dumnezeule, cine n-a asistat sau n-a participat vreodată în viață la tot felul de aranjamente, întîlniri, la tevatura
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
Cornel Munteanu Catedra de Română din Budapesta Una din cele mai durabile în timp instituții de învățământ superior în limba română din afara României, Catedra de Filologie Română a Universității ELTE din Budapesta a depășit, iată, pragul a 140 de ani de existență și dăinuire culturală. Momentul de la 1863, când Alexandru Roman își rostea misionar cursul inaugural, rămâne cu atât mai important cu cât o catedră pentru românii din Ungaria răspundea unor aspirații îndreptățite ale
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
ani, murise. Doamna care îl însoțea a izbucnit în plâns căutând inutil niște pastile; cineva a făcut repede rost de o lumânare. Salvarea a venit puțin mai repede de o jumătate de oră. Polițistul a ajuns mai repede, dar părea depășit de situație. Oricum apariția lui a stârnit zâmbete pline de subînțeles. Transcriu selectiv ce a urmat: Șoferul autocarului (vorbind la mobil): - Bă, mi-a murit unuî în mașină! Ce să fac, întârzii! Anunță tu la dispecerat. Șoferul ambulanței (către ceilalți
Moartea din autocar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13440_a_14765]
-
foarte bune. Din păcate pentru orice scriitor atras de o asemenea zonă, precedența îi poate fi fatală. De multe ori, impresia este de Cărtărescu second-hand, căci fantezia delirantă, fabulosul vizionar și profunzimea acestuia este foarte greu de atins, necum de depășit. Spune naratorul Orbitorului II: „Abjecție și slavă îmbracă deopotrivă, ca un mucus care poate fi și mir sfânt, forma corpului nostru. Abjecție, pentru că suntem viermi, tuburi cu dublă simetrie, nutriția în centru, relația și reproducerea la extremități. Un maț plin
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
aur alb, însoțit de o secretară căreia îi voi croi un drum în viață, sărăcuța fiind căzută în fund după mine - las’ că am cea mai grea servietă din Sud-Estul Europei-, întovărășit de țuțeri, reporteri, partizani ai originalelor mele opinii. Depășind meschina sută de ani, voi trăi, totuși, cea mai mare parte a timpului în scumpa noastră republică, redevenită socialistă, România fiind mai departe guvernată de un puternic partid majoritar cu bune note în NATO și U. E. Tensionatele raporturi, mirosind a
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
e destul de greu să-mi mai aduc aminte de prima zi de școală, dacă am avut emoții sau nu. Dar cu siguranță că primii pași au fost făcuți cu sfială. Copilăria a fost frumoasă. Unele probleme au fost ușor de depășit. Altele, însă, mai greu. - Printre cele din urmă, probabil și momentele Primului Război Mondial. - Mie războiul mi-a lăsat o amintire foarte dureroasă. Armatele lăsaseră în urmă, peste tot, muniții, armament. Jucându-mă, am găsit un tub de alamă, care nu era
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
24 de ore acolo, în arest. Dar n-ar fi fost, oare, mai ușor să nu mă toarne? Sunt situații câteodată inutile, câteodată incomode, răutăcioase, dar nu trebuie să le lași să te copleșească. Dacă poți, e bine să le depășești cu zâmbetul pe buze. - Câteodată, nu ne rămân decât iluziile. Bunul dumneavoastră prieten, Corneliu Baba, spunea că preocuparea dumneavoastră este jocul cu iluziile. - Sigur că da. Fără iluzii, viața parcă ar fi mai seacă. Dar așa, iluziile însoțesc toată activitatea
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
ceas blocat la ora dictaturii eșuate. Pentru că oricât de sus se va cățăra în spinarea lui Adrian Sârbu, oricât de puternice sunt emițătoarele TVR-ului, oricât de mulți lingușitori va mobiliza, oricâtă slugărnicie va impune partidului, el nu-și poate depăși condiția: un om mic în timpuri de restriște. În realitate, nu are nici o importanță dacă pesedeii vor acorda sau nu facilitățile promise, dacă vor retrage sau nu gratuitățile deja acordate. Cu sau fără ele, soarta românului se află în bătaia
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
ș.cl, când, de fapt, ar trebui să vadă în asta o provocare cu atât mai mare cu cât și rezultatele pot fi spectaculoase. Sigur, Mihai Ignat nu e preocupat de o astfel de reconsiderare și nici nu încearcă să depășească clișeele poemelor de dragoste, dar nici nu pare să se teamă de locul comun și își scrie poemele cu onestitatea asumării (fie și resemnate) a precedenței. Un demers care, zic eu, ar trebui încurajat. Rezerva mea se reduce doar la
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
care cei care clamează criza culturii clasice le pot considera drept bune exemple. Aceste Nova Studia Classica, I, în care colaborează colegi și elevi ai „mentorului” omagiat, reunesc cercetări care ar putea interesa pe intelectualii de azi, dornici de a depăși orizonturile culturii moderne. Anticii au avut adeseori iluminări culturale eterne... Dar cine să le cunoască? Nimeni nu a semnalat Nova Studia Classica, I, deși numele unora dintre colaboratorii volumului apar relativ frecvent în publicațiile actuale din țară.
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
ca un dat personal, ca o circumstanță intrinsecă ce-și înfrînge generalitatea. În al doilea rînd, provincia e doar un simbol. Sub toposul său mai mult ori mai puțin pitoresc se ascunde (și nu prea) o criză existențială ce-l depășește, care oricum și-ar fi găsit canalele de deversare în expresie. „Loc al învinșilor”, cum ne indică etimologia, provincia nu e un determinant, o cauză, ci o „ilustrație în text” a suferinței legate de-o anume structură morală în impact
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
fraged și inocent” și o piele ca a „cobrei regale”. E - mai încape vorbă? - perspectiva unei revitalizări. „Văduva” e femeia, pur și simplu femeia cu inepuizabilul său potențial genetic, care are putința de-a înfrunta marasmul provincial, de a-l depăși, sub proteguirea Atotputernicului: „Are și Văduva asta tehuie bucuriile ei./ Din cînd în cînd, bunul Dumnezeu/ somnolează îngăduitor, iar pîntecele său/ enorm// învăluie în crisalida umbrei binefăcătoare/ orașul de colb, Craiova./ După-amiază de vară, 26 iulie, vineri,/ cîinii comunitari visează
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
acest popor prea entuziast.» 16) Într-adevăr, proiectul unui volum de literatură neagră elaborat împreună cu futuristul Mériano avea să eșueze. Într-o scrisoare către Mériano, Tzara i-a împărtășit decepția sa în fața unei poezii care nu a reușit niciodată să depășească «momentul sentimental, sau etalarea romantică și aferată în diverse conjuncturi.» 17) Pe Tzara îl oboseau lirismul facil și spiritul dogmatic specifice lui Marinetti și discipolilor săi. În schimb, părea să fie fascinat de simțul spectacolului, de entuziasm și, mai ales
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
lor, prezenți și ei În număr record, se pot afla cifre interesante: Evenimentul a adus peste 130 de milioane de dolari orașului C h i c a g o . N u m a i camerele/noapte Închiriate de participanți au depășit 100 000 În 79 de hoteluri din centrul orașului. Noi nu ne-am numărat printre cei 100 000, având unde să locuim și să ne veselim, și câți nu or fi mai fost ca noi! În cele șase zile cât
RSNA 2009. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_316]
-
de Împrospătare (refresher) a cunoștințelor și 114 „multisessions”. În plus s-au expus 1735 de panouri de prezentare cu scop educativ și 712 postere cu teme științifice. Fără a fi prea tehnic și a intra În multe detalii (Catalogul evenimentului depășește bine 1000 de pagini!), trebuie să menționez câteva dintre cele mai interesante comunicări științifice prezentate la RSNA : Se crede că activitatea fizică Întărește articulațiile - câte sute de genoflexiuni nu făceam eu odată seara și dimineața! Iată că nu este chiar
RSNA 2009. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_316]