1,243 matches
-
ULISE !... Așa ceva nu se poate citi în tren, mă gândesc. Nu se poate. Imposibil. Ilizibil. Incoercibil. Incocoșibil. Intramontan. Intravenos, imit cascada adjectivală absurdă a omului din Dublin. Răsfoind cartea gravidă de atâta lectură, paginile ei de atâtea ori întoarse, se deapănă, se derulează singure de la sine, subliniate des cu un creion albastru, fraze întregi. Ce să subliniezi în Joyce? Sunt sigur că e un babalâc obsedat... în clipa aceea, o voce răsună deasupra capului meu: Hello! E un tânăr înalt, frumos
Fete răzlețe... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11139_a_12464]
-
Brănești, Vidra, Goștinari, Vărăști, Sabar, pădurea Pustnicu, dar și la București), în anii '50, după moartea generalisimului moscovit. Există intenția de a construi epic, dovadă cele două părți și epilogul acestei cărți, în timp ce tentativa de frescă a societății românești se deapănă secvențial, în chip de scene dintr-un scenariu de teatru. Autorul pare să-și premediteze relatarea albă, previzibilă, liniară, ca și cum și-ar fi propus să dea o antologie a frazării mimetice, o partitură de temerare locuri comune narative, nuanțate subteran
Politică și amor în obsedantul deceniu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11227_a_12552]
-
și perspectiva bunului simț: ,îți arătam, de bucurie, într-un album de Bruegel cel Bătrân (căruia tu îi ziceai the Senior), Parabola persoanelor cu handicap vizual. "Cu incapacitate vizuală", ziceai tu, corectându-mă fără să-mi dai impresia. Eu îți depănam atunci povestea persoanei biblice cu incapacitate... "Cu disabilitate", ziceai tu; iar eu adăugam: "vizuală, - care cerșea"; și tu ziceai "cerea" (...) Dar n-apucam să termin, pentru că marginea nu-ți suna bine... Pe bordura, ziceam eu atunci, a drumului de către Ierihon
Vă place Foarță? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10903_a_12228]
-
fum și mătase unde m-așteaptă irezistibila-mi noapte unde marele timp tot uită să treacă. Iată, cineva mă prinde tainic de mâna și-mi spune vorbe vii și-atât de frumoase iar lacul cu glasul lui mă-ngână și deapănă poveștile vremii ciudate. O, noaptea aceasta-i împușcată-n aripă și nu se mai aude bătrânul meu câine, mă uit pe fereastră cu îngrijorare și frică hoții vor fi în casa mea până mâine. Semizeul Iată, pe creasta alb-cenușie a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
următor ne-am reîntâlnit la NICU acasă, la Eforie Sud. După noi... și fotograful Laurian. Doamna Măndița s-a Întrecut din nou În de-alde pun-te masă, ia-te masă. Apoi ne-am preumblat pe străzile copilăriei lui, am depănat amintiri lângă fosta lui casă părintească, apoi ne-am plimbat pe faleză, apoi am poposit la o berărie unde am Îngurgitat de toate și am fumat. Nicu fuma foarte mult... alarmant de mult. Și iarăși neam despărțit. Prin luna mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
o știam pe șefa secției de traducători din cadrul Uniunii Scriitorilor, dar nu-l cunoșteam pe omul Micaela Ghițescu. Ai zice că aproape involuntar - la sugestia a două doamne, Lidia Bodea și Eugenia Vodă, și grație unei ierni capricioase - s-au depănat amintirile acestei femei remarcabile, o aristocrată a tăcerii și a decenței, aș numi-o. Parcurgându-i viața, am senzația că nimic n-a ocolit-o în epoca zbuciumată în care i-a fost dat să trăiască, și totuși copilăria fericită
Între memoria ei și uitarea noastră by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3990_a_5315]
-
o bună dispoziție și o ironie caldă, îngăduitoare. Relațiile ei cu Talex? Cine poate ști? Oricum se ironizează reciproc, cu un fel de intimitate rutinată dar vorbesc în același timp cu venerație, amândoi, despre Panait. El, modest, nu vrea să depene amintiri: "întâlnirea mea cu Istrati a fost o întâlnire între spirite egale". O întreb pe d-na Istrati: ați avut o căsnicie fericită cu Panait Istrati? "Oh! Plătesc de 50 de ani acei câțiva ani de fericire. Hai să nu
Dana Dumitriu în posteritate - Jurnal inedit din ianuarie 1985 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Memoirs/9210_a_10535]
-
Consultarea arhivelor (o trudă imensă!) este evidentă, dar, așa cum se cuvine este topită în ficțiune, autorul, conștient de riscul colajului de documente, a deprins să vadă „ca prin sita unui timp expus pe un ecran, ca un film” și să depene firul epic. Construcție solidă (10 capitole temeinic articulate), romanul, preponderent istoric, beneficiază de o liberă și permanentă circulație a autorului pe firele temporale țesute de acesta între ultimul deceniu al veacului XVIII și anii opzeci-nouăzeci ai secolului trecut, astfel încât cititorul
Naturalețe și vocație epică by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4091_a_5416]
-
al președintelui suspendat, a-l folosi pe acesta în campanie e o greșeală tactică. Strategia USL vizează atragerea celor 7,4 milioane de români care au venit la referendum. Cu Barroso, poate de nervi. Ministrul de Externe, Titus Corlățean, își deapănă ” Povestea” alături de poze cu Michelle și Barack Obama. Implicarea președintelui SUA în campania electorală a ministrului român de Externe este riscantă, din perspectiva reacției Departamentului de Stat. Adversarii din ARD se pregătesc, la rândul lor, să reclame încălcarea legii de
Tăriceanu și Corlățean, gafe electorale la nivel înalt. Vezi ce lege a încălcat posterul cu Obama () [Corola-journal/Journalistic/40987_a_42312]
-
timp pierdut. Cel de-al doilea procedeu de inserare în rama narativă principală a unor episoade mai vechi este și mai puțin sofisticat. Iris se întâlnește cu personaje secundare, de regulă mult mai în vârstă ca ea, care încep să depene amintiri fără a fi întrebate. Singura complexitate care izvorăște de aici este veridicitatea punctelor de vedere - în ce măsură un narator ivit de nicăieri povestește istorii mai credibile decât cele „oficiale”? Mai ales atunci când martorii sunt puțini și chiar povestitorul recunoaște acest
Realism magic în nordul Germaniei by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4038_a_5363]
-
tiparului micromonografia „Catedrala Sf. Gheorghe din Timișoara - Moștenirea Sfântului Gerhard“, scrisă în limba maghiară de către Ioan Szekernyés, președintele filialei locale a U.A.P. În 180 de pagini, cartea vorbește despre Domul Catolic din Piața Unirii, monument emblematic al orașului nostru, depănând istoria importantului edificiu baroc încă din 6 august 1736, dată la care s-a pus piatra de temelie a catedralei proiectate, în opinia majorității istoricilor, de către arhitectul austriac Joseph Emanuel Fischer von Erlach. Autorul monografiei - lucrare ce se adresează în
Agenda2005-31-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284003_a_285332]
-
nu intervină, cu obstinația tradițională, partizanii ideii că Trahanache ,știe", cu alte cuvinte că natura veritabilă a relației dintre Zoe și Tipătescu n-ar reprezenta pentru el o taină. întrucît, dacă așa ar sta lucrurile, ,venerabilul" nu i-ar mai depăna cu nici un chip lui Dandanache (n-ar avea nici un interes să o facă) istoria epistolei presupus falsificate: ,un caraghios, un mișel ș...ț s-apucă și face o scrisorică de amor ca din partea lui Fănică, prefectul... cătră Zoițica, nevastă-mea
D-ale plastografilor by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10021_a_11346]
-
și frații săi! încă din copilărie, Hubert detesta atmosfera zgomotoasă a afacerilor, preferînd să se retragă în fundul grădinii în tovărășia unei cărți cu poza sau să asculte din gura bătrînei și credincioasei Hermina minunatele povești populare, pe care aceasta le depăna cu glas tremurător. Chipul legendar al lui Alk și acela al tovarășului său nedespărțit Vidri, drumeția lor plină de isprăvi neasemuite prin codrii Helagrului sau pe țărmurile Mării Iavire, lupta dintre Sardo și înfiorătorul Brinx, ca și frumusețea fără pereche
Pagini regăsite - Hubert Hedriphin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10204_a_11529]
-
Iubito, sunt într-o dilemă: e bun sau rău un meteo cu ploi? E bine să rămânem în odaie, cu cheia răsucită vinovat?... Ca un pretext va fi să fie-o ploaie, să nu mai coborâm deloc din pat. Să depănăm la vise și alinturi, privind la ploaia ce ne bate-n geam Reamintindu-ne de-acele mituri, și stihuri despre râu și ram?! Sau bine-ar fi să fie numai soare, să admirăm copacii arămii Din parc mergând la o
E TOAMNĂ de NELU PREDA în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373784_a_375113]
-
nu plătise pensie alimentară celor trei copii ai săi. Vladimir era tovarășul său de suferință mergeau amândoi peste tot îl învăța de care oameni ai străzii să se ferească pentru că erau periculoși și binențeles beau amândoi plângându-și soarta și depănându-și amintirile decând erau ei niște oameni de treabă în societate. Venii și toamna iar timpul începu să se răcească, era tot mai greu de supraviețuit în stradă Vladimir însă îi spuse că acum este o mare oportunitate pentru ei
PAȘI SPRE ABIS ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384738_a_386067]
-
sau dorințe, o înțelegere deplină - totul pentru prima dată în lume. Se plimbau împreună, mâncau din poamele și fructele care le erau la discreție, nu trebuiau să facă nimic și erau aproape ca și azi mereu, obosiți! Fiecare zi se depăna după același ritual, spre a reîncepe a doua zi într-o înțelegere divină pe următoarea. Nimeni nu le impunea vreun program, nimeni nu-i deranja, unde putea fi mai bine ca-n rai? Înțelegerea era deplină, ambii aveau aceleași preocupări
ADAM ŞI EVA LUI de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349181_a_350510]
-
purtat cu demnitate șiragul anilor în temnițelor totalitarismului :1936, 1938- 1940, 1948-1963. Poetul creștin Zeană și-a zămislit crezul într-o confesiune lirică, în care viața urcă și coboară ca strigătele de pe cruce. Suspinul lui ca un jurnal de luptă deapănă azurul în părul nins al suferinței, ca gândul plăpând al Măicuței. Răbojul durerii ca un vis beteag se frânge-n ruga-ngenuncherii, tulburând veșnicia. Salcâmul înflorit, necontenit în adierea sa își trece mireasma din părinți în prunci, iar tăcerea închisorii a
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
cu gură, ochi și nas care se coceau, apoi se ungeau cu miere și nucă sfărâmată. Ochii, nasul și gura se sculptau cu o “țeavă” folosită la războiul de țesut ( cei de la țară știu că, pe o asemenea “țeavă” se depănau firele ce urmau a fi țesute). Bradoșii erau împărțiți în numele înaintașilor trecuți în lumea spiritelor. Mucenici, se numesc si spiritele moșilor si strămoșilor noștri, celebrate in ziua de 9 martie când începe Anul agrar. Referință Bibliografică: Mucenicii(Tradiții din Purani
MUCENICII(TRADIŢII DIN PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360267_a_361596]
-
tuturor piedicilor. Dumitru Sinu are ocazia să-l cunoască pe Tiberiu Cunia în anii pribegiei, drumul său spre libertate și împlinire urmând o traiectorie comună, pe alocuri, cu cea a profesorului Cunia. Și astăzi cei doi păstrează legătura și își deapănă la telefon mai ales, ore în șir, amintirile... Domnul profesor Tiberiu Cunia se bucură de un statut cu care puțini dintre confrații noștri români sau de alte naționalități se pot mândri: deținător al Premiului von Humboldt pentru activitatea stiințifică desfășurată
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
întocmite de A.N.V.R. în 2002, avea un număr de 145 de membri. Din informațiile furnizate de dl gen. (r) Gh. Ghiță am aflat că foștii combatanți, din ce în ce mai puțin numeroși o dată cu trecerea timpului, se întâlnesc cu diverse ocazii, pentru a depăna amintiri ale unor vremuri demult apuse. Spre exemplu, foștii luptători ai Regimentului VI Artilerie Grea se reunesc în fiecare an, în luna august, la Muzeul Banatului, cazarma de altădată. Aceștia sunt și membri ai filialei „Eftimie Murgu”, dar la întâlniri
Agenda2005-17-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283619_a_284948]
-
fiind inginer constructor, și două nepoate de care este foarte atașat. A deținut funcția de vicepreședinte al filialei timișorene a A.N.V.R. din 1999 și până în 2002, când a devenit președinte al acesteia. Dovedind calități de povestitor înnăscut, Generalul își deapănă povestea vieții, mai exact a unei anumite secvențe a acesteia, de parcă totul s-a petrecut ieri... Se afla pe front, la Oarba de Mureș, ca tânăr sublocotenent. Avea doar 24 de ani. În acele vremuri de restriște, în calitate de comandant de
Agenda2005-17-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283619_a_284948]
-
Ambele motoare erau concepute ca monorai cu sistem de sustentație magnetică, cu calea de deplasare pe un suport montat la sol. „Era un motor la care lucrau în paralel cu noi și specialiști germani”, spune profesorul Dordea. „Până la urmă”, își deapănă domnia sa amintirile din acei ani, „nemții l-au vândut japonezilor, care l-au realizat foarte repede. Iată că n-am mai fost noi primii. Păcat! ”, regretă acum profesorul Dordea. În cele din urmă, echipa care proiecta și urma să realizeze
Agenda2005-24-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283810_a_285139]
-
se-ncline când colo, când dincolo. Gabi era mai romantic, Sandu, mai șugubăț, cam ca Mateiu Cragiale. Întâi zicea Gabi, apoi Sandu. Finalul era subliniat de râsete minute-n șir. Ziua de-o bere era mai sobră. Făceau filosofie. Mai depănau amintiri. Des, comentau evenimente politice. Și, de supărare, beau. Ei bine, alaltăieri, înainte s-ajungă la Cireșica, intraseră într-un La doi pași cumpărând un miniparizer și o franzelă. Se rugaseră pentru felierea produselor. Intraseră apoi în Cișmigiu. Găsiseră o
ZI… DE-O BERE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384650_a_385979]
-
merga cu drag la munte, la țară însoțiți în viață de pace și Bunul Dumnezeu. Să ne bucurăm cu toții de sărbătorile creștine Pe care tot românul le așteaptă cu drag, Să nu mai plângă părinții copii în țări străine Să depănăm amintirile copilăriei fericiți în prag. Valentina Geambașu 05.11.2015 Referință Bibliografică: GLASUL GENERATIEI DE AZI / Valentina Geambașu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1770, Anul V, 05 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valentina Geambașu : Toate Drepturile Rezervate
GLASUL GENERATIEI DE AZI de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384697_a_386026]
-
lăbuța cu ghearele scoase și o acoperea. Se mai întâmpla să-și înfigă ghearele în lăbuța fratelui sau surorii, căci dacă este vorba de mâncare, nu mai încape respect pentru gradul de rudenie. Între timp, la o bere cu amicii, depănam filmul zilei mele de pescuit. Ne uitam cu toții în ligheanul din plastic, admirând frumusețea peștelui și vorbeam dacă să-l dau eu pe datorie sau nu. Asta însemna că nu s-ar mai fi achitat niciodată, ca de obicei. Dar
PESCAR PE MAREA NEAGRĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382306_a_383635]