1,024 matches
-
Cocîrlă. Interviu cu Hilde Stoinescu, intervievator - Jill Massino, 7 iulie 2003. Interviu cu Sofia Magyari, pp. 3-4. Pe lîngă creșterea rației de hrană, Începînd cu 1947 cresc și remunerațiile, existînd chiar un spor de lucru la -0șC. Într-adevăr, mulți deportați au observat că, Începînd cu acel an, rația de hrană a crescut, salariile erau mai mari și, În unele cazuri, chiar cazarea mai bună. Weber, Die Deportieren von Siebenburgen Sachsen, p. 460 Radosav, Donbas, ed.cit., p. 48. Ibidem. Interviu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
op.cit. Frau B. În Georg Weber et al., Die Deportieren von Siebenburger Sachsen, p. 428. In and Russland Deportierte erinnern sich: Schicksale Volsdeutscher aus Rumanien, 1945-1956, Verlag der Zeitung „Neuer Weg”, Bukarest, 1992, p. 14 și discuțiile autorului cu foștii deportați. Vezi Shapovlov, op.cit. Hans Erozi Își amintește că aproape 50 de copii, inclusiv al său, s-au născut În acel lagăr, Pervomaisk, mulți dintre ei Îmbolnăvindu-se și fiind trimiși acasă cu vagoanele de bolnavi pentru a fi ținuți În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nu a avut copii. Verdery, Transylvanian Villagers, p. 38. Ceaușescu a reușit să obțină 4.000-15.000 de mărci germane pe cap de etnic german vîndut guvernului vest-german. Vezi Roman și Hofbauer, Transsilvanien Siebenburgen, și Deletant, Communism Under, p. 156. Deportații cîștigă 300.000 pe lună pentru fiecare an petrecut În URSS. Vezi Decretul-lege nr. 118 din 30 martie 1990. După „München 1938”, Beneš a formulat o teorie antiminoritară care a justificat expulzarea germani sudeți - și mai tîrziu a ungurilor - În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Anglia. Acesta va fi dezastruos pentru acadieni. Englezii nu mai acceptă neutralitatea lor binevoitoare față de francezi și un colonel Lawrence inițiază În 1755 ceea ce s-ar numi astăzi o epurare etnică - Marea Deplasare. Acadienii sunt arestați, Încărcați pe corăbii și deportați, cu puținele obiecte pe care le pot transporta, potrivit ordinului lui Lawrence, „În diverse colonii ale continentului”. Între 8 și 10 mii de acadieni sunt exilați În Virginia, Georgia, Carolina de sud, Maryland, Pensilvania, Louisiana, Antilele franceze. În urma lor, satele
Un Ulise colectiv. In: Editura Destine Literare by Mircea Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/81_a_353]
-
zona de rezidență. Putem spune că abia după 1755 numele Acadia devine mitic aidoma modelului ei Îndepărtat, Arcadia grecilor. Romanul Antoninei Maillet, Pélagie-la-Charrette narează lunga călătorie de Întoarcere din colonia americană Georgia În patria natală, a unui grup de acadieni. Deportații călătoresc În căruțe trase de boi și, de la un ținut la altul, de la o colonie la alta numărul lor crește cu noi exilați, cu familii de Thibodeau, Cormier, Girouard, Landry etc. până când convoiul capătă proporțiile unui adevărat exod. Călătoria Începe
Un Ulise colectiv. In: Editura Destine Literare by Mircea Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/81_a_353]
-
atenție sporită, instituirea unor măsuri de siguranță și protecție socială, asistența lor În instituții specializate. Din această categorie fac parte: delincvenții sociopați, grupurile marginale cu potențial infracțional (bandele delictuale de tineri adolescențiă, precum și o categorie specială de persoane reprezentată prin deportați, exilați, prizonieri etc. 26 RELAȚIILE INTERPERSONALE ȘI CONFLICTELE UMANE Cadrul general Psihologia Morală este o psihologie a Întâlnirii și comunicării dintre două sau mai multe persoane, este o psihologie a acordului interuman, care se stabilește dincolo de aspectele formale ale Întâlnirii
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
confuzionale, manifestări anxioase și crize de tip isteric sau tulburări psihosomatice. La prizonierii de război sau la persoanele deportate, se menționează stări de apatie, iritabilitate, depresii, reacții anxioase, stări delirante sau halucinatorii, deliruri sistematizate cu temă mistică. Sănătatea mintală la deportați și prizonierii de război. În cazul persoanelor deportate și al prizonierilor de război, problemele de sănătate mintală sunt diferite de cele ale populației (civile sau militare) aflată în câmpul de operațiuni militare. Pe aceste considerente, și tulburările stării de sănătate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
realizare personală. A aparține grupului valorizat social înseamnă a dobândi o identitate socială pozitivă. A aparține unui grup etichetat negativ semnifică pierderea stimei de sine. Avem un exemplu - subiecții pe care i-au intervievat Smaranda Vultur și colaboratorii săi, foști deportați în Bărăgan, chiar la o jumătate de veac după acest episod adoptă un discurs disculpativ: noi nu am fost exploatatori, se justifică ei, noi ne-am lucrat cu pricepere pământul nostru, n-am exploatat pe nimeni. Nici acum, după ce acest
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fi trimiși în Valea Jiului pentru a fi „cumințiți”, asemenea minerilor care se revoltaseră cu zece ani mai devreme, în 1977. Cel care îi amenința astfel pe muncitorii de la IABv știa că minerii protestatari de odinioară fuseseră chemați în instanță și deportați, iar cei care rămăseseră fuseseră reeducați ideologic ori supravegheați intens de membrii poliției secrete, Securitatea. În ciuda acestor amenințări, muncitorii brașoveni își continuă protestul colectiv, pentru că nu mai au ce pierde, considerându-se oricum muritori de foame: „Ce se mai poate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
19). Sensul era acela că protestatarii vor fi deportați în Valea Jiului cu scopul de a fi reeducați, așa cum fuseseră reeducați și minerii care protestaseră în august 1977. După greva acestora, zona fusese învăluită de Securitate și mare parte dintre greviști, deportați; câțiva făcuseră chiar închisoare. În 1987, Valea Jiului devenise, sugera respectiva autoritate a IABv, o fortăreață a Securității, care ar fi fost aptă să-i reeduce și pe protestatarii brașoveni! La reîntoarcerea muncitorilor în Brașov, după decembrie 1989, când este legalizată
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
diferite forme de captatio benevolentiae în proces, invocând, de pildă, tinerețea inculpaților, lipsa lor de experiență ori căința acestora. Procesul a fost înregistrat, filmat și transmis în direct pentru Ceaușescu, pe o rețea interioară a nomenclaturii. Deportarea și urmările revoltei Deportații au fost supravegheați continuu (acasă și la noul serviciu), impunându-li-se un program strict. Colegii de muncă aveau să-i privească, o vreme, cu retractilitate și suspiciune, dat fiind faptul că Securitatea inculcase zvonul că persoanele nou-încadrate sau transferate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aveau să-i privească, o vreme, cu retractilitate și suspiciune, dat fiind faptul că Securitatea inculcase zvonul că persoanele nou-încadrate sau transferate erau informatori (!). și în perioada deportării, unii muncitori mai sunt încă maltratați, alții, batjocoriți. Există chiar cazul unui deportat bătut și ținut în cătușe timp de trei zile, fără mâncare (Arsene, 1997, vol. 1, p. 299). Cei considerați a fi în continuare rebeli sunt amenințați de către supraveghetorii lor că vor fi aruncați din tren sau că vor pieri printr-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lor că vor fi aruncați din tren sau că vor pieri printr-o altă modalitate violentă, de preferință o lovitură în cap (Arsene, 1997, p.138). Unele dintre soțiile deportaților sunt șantajate și timorate să divorțeze. Mulți dintre anchetați și deportați sunt, oricum, depresivi după tot contextul violent prin care trecuseră. O femeie anchetată ajunge chiar la psihiatrie. Un fost protestatar mărturisește că în perioada deportării devenise mut, nu mai vorbea cu nimeni de frică să nu mai suporte vreo violență
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ani, până în 1989, aproape uitând să vorbească (Oprea și Olaru, 2002, p. 141). În schimb, atunci când un altul ajunge, în 1988, într-o delegație la Timișoara, muncitorii din uzina unde se află în delegație îi solicită relatarea revoltei de la Brașov. Deportații fugiți de la locurile de muncă unde fuseseră repartizați în urma procesului erau considerați evadați și tratați umilitor de către cadrele Securității, cu discursuri de tipul: „Mai bine te făcea mă-ta un rahat, măi, pleava societății!” sau „Mai bine se pișa mă-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sau „Mai bine se pișa mă-ta decât să te facă pe tine! Mă, lepădătura societății!” (Oprea și Olaru, 2002, pp. 133, 135). Foarte rar (dar cazuri au existat), supraveghetorii din deportare sunt umani. A fost un caz în care deportatul a avut intenția să fugă din țară, trecând granița clandestin (după ce, în prealabil, a testat terenul), dar în cele din urmă a renunțat, temându-se de represaliile asupra familiei. După revolta muncitorilor și a celor care li s-au alăturat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la mișcarea lor ca la o „revoluție”, „insurecție”, „demonstrație”, „grevă”, „manifestare populară”, „revoltă muncitorească”. La fel ca în 1977, și în cazul revoltei de la Brașov, solidaritatea dintre protestatari este esențială. Unii dintre mărturisitorii și participanții activi la revoltă, anchetați și deportați ulterior, vor declara, după 1989, că nu sunt siguri că ar putea reedita curajul lor din 1987. Mulți dintre ei au recunoscut că protestaseră fiindcă le ajunsese „sărăcia la os”, dar și fiindcă doreau un viitor mai bun pentru copiii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Holban, Exerciții de imaginație, CRC, 1989, 27; Nora Rebreanu, Raportul dialogic, ECH, 1990, 3-4; Simion, Scriitori, IV, 693-702; Țeposu, Istoria, 139-140; Ioana Pârvulescu, Memorialul deportării, RL, 1994, 31; Negoițescu, Scriitori contemporani, 459-461; Ruja, Parte, I, 86-89, II, 57-61; Ruxandra Cesereanu, Deportații, ST, 1995, 3; Eugenia Tudor-Anton, Infernul deportării în Bărăgan, LCF, 1995, 23; Lovinescu, Unde scurte, V, 201-205; Cornel Ungureanu, Cronicarii, actorii și autorii, O, 1996, 7; Andrei Bodiu, Un moralist de sfârșit de secol, VTRA, 1996, 5; Mihai Dragolea, Încercări
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
din Italia până în Scandinavia. Comentate ca proză de mărturisire, Porțile și Voce și val, în care lumea literară a obsedantului deceniu e deghizată sub nume fictive, sunt mai ales cărți de autojustificare a unei angajări, a opțiunii „între moartea de deportat docil și sfârșitul de luptător. Tertium non datur”. Scrise fluent, cu vătuit regret al ieșirii din avanscenă, ambele sunt un colaj de pagini diaristice și retrospectivă târzie, avansând, cu rare asprimi, multă autocompasiune și versiuni eufemistice ale unor acte imputabile
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
va evoca peste decenii. Violarea unei evreice la toate posturile de jandarmi, moartea prin îngheț a „strămutaților”, evadările repetate ale unui prizonier, sfârșitul copiilor înecați în Bug, groaza stârnită de groapa uriașă pregătită de germani pentru a-i cuprinde pe deportați se adună în pagini de coșmar halucinant, scrise cu forță epică. Elementul vizual domină evocarea, macabrul instituindu-se ca singură realitate. Altă carte, Și astăzi, și mâine, mereu... (1998), înscrisă în același orizont al holocaustului, nu se mai articulează în jurul
PALTY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288636_a_289965]
-
și Hoffman, 1974). Pun întrebări personalului medical și citesc multă literatură de specialitate. Această căutare îi ajută să-și înfrângă angoasa în fața necunoscutului, printr-o „cucerire intelectuală care le dă sentimentul că-și dirijează singuri viața”. Evocând experiența tragică a deportaților, Bettelheim (1960/1972) își aduce aminte că una dintre apărările sale în lagărul de la Dachau consta în exersarea capacităților de observație și în încercarea de a înțelege ceea ce constata. Această reacție spontană îi permitea să creadă că viața sa avea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a fost niciodată sesizat în cazul retragerii apatice. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Deși retragerea apatică este un mecanism de apărare activat, în situații critice, de către persoane la care, cel puțin pentru început, nu se înregistrează o patologie mentală (deportați, persoane confruntate cu apropierea morții proprii sau a cuiva din anturaj), o regăsim și ca simptom al schizofreniei, al depresiei și al demenței subcorticale. În schizofrenie, izolarea socială și retragerea în sine, afectul erodat sau impropriu, lipsa de inițiativă, de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de ordin psihiatric). Retragerea apatică ar fi astfel una dintre manifestările acestei demențe. Perry nu exclude, de altfel, posibilitatea existenței unei „comorbidități”, cele două diagnostice - reacția la boală și simptomul unei demențe incipiente - putându-se suprapune. În sfârșit, insensibilizarea unor deportați, descrisă anterior, le-a permis acestora să suporte condiții de viață dramatice, o atitudine asemănătoare, dar împinsă la extrem, fiind semnalată și la deportații supranumiți „Musulmanii” din cauza fatalismului lor. Bettelheim (1960/1972) face o descriere foarte sumbră a acestor „cadavre
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
diagnostice - reacția la boală și simptomul unei demențe incipiente - putându-se suprapune. În sfârșit, insensibilizarea unor deportați, descrisă anterior, le-a permis acestora să suporte condiții de viață dramatice, o atitudine asemănătoare, dar împinsă la extrem, fiind semnalată și la deportații supranumiți „Musulmanii” din cauza fatalismului lor. Bettelheim (1960/1972) face o descriere foarte sumbră a acestor „cadavre ambulante”. Ei erau total lipsiți de reacții afective și de iubire de sine și se lăsau dominați în întregime de mediul înconjurător. Erau niște
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în rândurile Forțelor Franceze din Interior (F.F.I.). Sub îndrumarea Frontului Național Român, Asociația Medicilor Români și Asociația Femeilor Române din Franța au desfășurat o activitate rodnică și după eliberarea teritoriului Franței. Ele au luat sub îngrijire o parte din foștii deportați români eliberați din lagărele din Germania, au organizat îngrijirea lor medicală, readaptarea lor la viața normală. O acțiune similară a fost și aceea de recuperare a copiilor aduși din lagărele din Germania, deportați și smulși la vârstă fragedă de lângă familiile
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
capitol al cărții. Ana Pauker primește scrisori de felicitare, petiții de la vechii săi tovarăși din ilegalitate, care Îi cer să fie sprijiniți În diferite demersuri administrative În virtutea calității lor de luptători pentru comunism, de la rudele prizonierilor de război și ale deportaților din Uniunea Sovietică, de la personalități celebre sau de la diplomați. Scrisorile de felicitare sunt cele care deschid volumul: ele sunt scrise În binecunoscutul limbaj de lemn utilizat și pentru „omagiile” adresate lui Nicolae și Elenei Ceaușescu, ceea ce poate fi o dovadă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]