3,167 matches
-
județene. Printre cărți, mă simțeam, în sfârșit, mai acasă și, printre bibliotecari, mai printre de-ai mei. Dar nu mă simt bibliotecar adevărat, pentru că n-am făcut o facultate biblioteconomică, ci numai niște cursuri de câteva săptămâni, în total. Am deprins meseria mai mult din mers. Când am împlinit o jumătate de secol de existență, m-am mutat, subit, în Baia Mare. Lucrez, aici, tot la biblioteca județeană. - Ești autoarea mai multor articole și studii literare de substanță, publicate în diferite reviste
INTERVIU CU ANGELA MONICA JUCAN DESPRE OPTIMISMUL UNUI POET PESIMIST de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/In_poezia_lui_bacovia_ploua_cu_soare_interviu_angela_monica_jucan_despre_optimismul_unui_poet_pesimist.html [Corola-blog/BlogPost/361230_a_362559]
-
imediat la punct. Când învățătoarea mă întreba dacă sunt la zi cu jurnalul clasei, îi răspundeam invariabil, „Da”. Când tovarășa îmi cerea să îi arăt jurnalul, îi spuneam: „Îl aduc mâine, azi l-am uitat acasă.” Și astfel, am mai deprins un lucru: că e important să știi să duci cu vorba. Până la urmă, n-a mai ținut nici asta. Învățătoarea s-a înfuriat, m-a obligat să îi prezint jurnalul și când a dat de paginile lui albe, nescrise, lucrurile
POVESTE DESPRE UN JURNAL ŞI CÂTEVA COJI DE PORTOCALĂ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poveste_despre_un_jurnal_si_cateva_coji_de_portocala.html [Corola-blog/BlogPost/355666_a_356995]
-
fie înțeles fără ochii deschiși spre tainele luminii. Albastrul poate să fie înțeles, gustat prin lumină, prin ochiul cel galben. În „Crăiasa din povești“ albaștrii ochi adună toate basmele, toate tainele acestei lumi, în timp ce parul cel galben pare să fi deprins tainele lunii „Păru-i galben, / Fața ei lucesc în lună, / Iar în ochii ei albaștri / Toate basmele s-adună.“ „Floare albastră“ e o chemare a iubitei spre clipa absolutului descoperită prin puterea dragostei. Geniul este sfătuit să se detașeze de
ALBASTRU ŞI GALBEN ÎN OPERA SCRIITORULUI MIHAI EMINESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1452428909.html [Corola-blog/BlogPost/375067_a_376396]
-
continuă cursurile la o școală de nevăzători la Timișoara, între anii 1942 - 1943, iar până în anul 1948 urmează tot la Timișoara cursurile liceale într-un liceu teoretic pentru văzători. În această perioadă îl cunoaște pe părintele Arsenie Boca de la care deprinde rugăciunea minții: „Doamne Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul”, rugăciune pe care continuă să o exerseze încă înainte de intra în monahism. Preocuparea pentru viața religioasă și pentru aprofundarea cunoștințelor teologice îl determină să urmeze cursurile Facultății
ARTICOL OMAGIAL ŞI COMEMORATIV, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII, ANUL ACESTA, A TREI ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN ÎMPĂRĂŢIA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Articol_omagial_si_comemorativ_cu_pril_stelian_gombos_1346824955.html [Corola-blog/BlogPost/343784_a_345113]
-
piept viața în perioada unor profunde transformări sociale. Dintr-o casă sărmană, cu copii crescuți de o biată vădană, băiatul, cu medie bună la școală, a prins un loc la căminul de ucenici al Școlii profesionale din Suceava, unde a deprins meseria de tâmplar. La începutul anilor ’50 apăreau noi și noi șantiere care cereau mână de lucru. Era șansa pândită de copiii de țărani de a-și găsi un loc de muncă pentru a nu mai umbla desculți prin grămada
ZIARIST DIN '59 de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Ziarist_din_59.html [Corola-blog/BlogPost/349043_a_350372]
-
Vis de iarnă), a colindelor tradiționale (Ca odinioară...), cu emoția pregătirii căminului pentru Sfântul Crăciun (Povestea Iernii). Versurile acestea sunt și o carte subtilă de învățătură. Învață elevul să numere (Știți voi?), să deosebească nuanțele culorilor (Decor de iarnă), să deprindă bunele maniere și să respecte tradițiile (Ca odinioară...). Versurile talentatei poete Maricica Stroia îmi amintesc de pastelurile luminoase ale lui Vasile Alecsandri. Aștept cu nerăbdare să citesc și alte scrieri ale poetei adjudene.! ” acad. prof. MARIANA ZAVATI GARDNER, Norfolk - Anglia
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 by http://confluente.ro/Aniversare_in_familia_armonii_gheorghe_stroia_1376159869.html [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
vor pune amprenta, afectându-le sufletul... Bun cart înainte !- vă spune un “bătrân” lup de mare! Când a trebuit să preiau comanda corăbiei, am străbătut oceanul vieții, în calitate de “lup de mare”, în ciuda piedicilor apărute! Am lucrat la “marină” unde am deprins “codul călăreților” pe “bidiviii” oceanelor. Prima regulă este: să nu părăsești nava, dimpotrivă, să-i ajuți pe cei de la bordul ei, să se “salveze”!” Căpitanul vasului părăsește , ultimul, corabia sau...moare odată cu scufundarea ei. Ca să poți fi un bun “căpitan
FAMILIA... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Familia_floarea_carbune_1355055755.html [Corola-blog/BlogPost/365771_a_367100]
-
din furca minunată cu aduceri-aminte. ... De când era pe lume, Natalia trăise la poala păduricii, crescând deodată cu arborii tineri și lăstarii fragezi ai acesteia. Îi pria fetei adierea vântului împarfumată de arborii vecini, iar verdele acestora îi dădeau veselă vigoare. Deprinsese de timpuriu multe, multe despe buruieni, iar răsplata sa dintâi fuseseră ieburile, ciupercile, florile, frunzele, roadele copacilor cu care se luase la întrecere trăind. Știa pe de rost tot despre ce-nverzea, creștea și se mișca-n pădure. Știa păsările
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1482660342.html [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
pe de rost tot despre ce-nverzea, creștea și se mișca-n pădure. Știa păsările, ale căror triluri le recunoștea, preluându-le adesea în cântecele sale. Despre viețuitoarele îmblănite aflase multe învățături, fie de la tată-său, fie din legende și deprinsese obiceiul de-a le hrăni pe cele ce se-ncumetau să iasă la marginea pădurii căutând prieteșugul omului. Ca fiică a pădurarului, trăise în casa de pe coasta crângului devenit pădure. De la stejari, frasini, paltini, fagi primise bucuria și credința tinereții
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1482660342.html [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
Sau și mai mult, nădăjduiesc, Vai vi buter, ushakărau, Eu gata sunt să înlesnesc Me khote sim te lokhiarau A ta petrecere aici, Kiro beshlimos athe, Cu parte după roduri mici, Rigiasa tsine phabaiango, A ostenelilor lenoase. Le khandine khinimatengo. Deprinde-te și tu cu noi, Sikio vi tu amentsa, Cu sărăcia cea voioasa, Le chorîmasa o asano, Și mâine dez-de-mânecate Thai theara bokhalimasa Într-o căruță amândoi Soldui ande'k hurdoneste Ne vom porni noi mai departe. Jeasa-amengă feder dureste
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
guli La loc cald se duce, Țațe thaneste jeal, Șade-n altă țară Beshel avre themeste Pan' de primăvară. Ji anglomilaieste. Asemenea cu păsărica, Sar vi e chirikli Și tânărul nu avea loc, Chi le ternes than leș na sas Deprinde nu putea nimica Khanchi chi dashtilas te karel Nici nu credea el în noroc. Chi ande bahtiate na pakialas. A lui era mai lumea toată, Leski sasas e phuv savori, Pentru de grijă-a să purtare Anda' pesko rakhimos Lasă
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
alții pentru dans' prindea Thai aver anda lește astar'nas Prin mreaja peștii și vânat Astarniasa azir thai mashe Și pentru iarnă-i pregătea Thai anda ivendeste Din blane, straie de-mbrăcat, Poshtinatar, gada huriavimaste Iar el nici c-a putut deprinde Thai vo chi-na-chi sikilo Nevoii îngrijăluiri, Le arakhimnasko kampimo', Si blestemând cu mari cuvinte, Th"armandinoi bare alaventsa, A soartei lui învăluiri, Leskia bahtakă astarimata, Zicea că dumnezeii grea Phen'las k'ăl devla pharo Certare lui au rânduit Dine-les
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
cu ură lumea mare, Bisterindoi nadehimasa e phuv bari, Acum Alecu de doi ani Aba o Alecu duie bărshăndar Petrece tot între țigani Beshel șea mashkar Romă Într-o firească desfătare. Ande'k prakitikano guliarimo'. Cu dânșii bine s-a deprins Lentsa mishtes sikiardilo Și rareori el, ca prin vis, Thai na butivar vo, sar ande suno, Abia mai aducea aminte Phares serelas vo Petrecerea de mai nainte. O angluno pesko jivimo. Vieții lui soție bună Leskă jivimas lashi romni Cu
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
ecou Întrebarea din tablou Zigurată și înfrântă De ce omul care urcă Din ambiție, o scară Se comportă ca o fiară Și pe alții-n gol, aruncă? Latră câinii din oficiu Bunăvoia la stăpâni Dacă ei, cum sunt păgâni, I-au deprins numai la viciu Primăvara se întoarce Totdeauna îndărăt Dintr-o lume de omăt Carele să și le-ncarce Arde-n noi câte-o feștilă Și la orice adiere Suflul ei îndată piere Dup-o lege mai subtilă Unde merg, unde
VINE NOAPTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Vine_noaptea_0.html [Corola-blog/BlogPost/340751_a_342080]
-
poposi în cele din urmă în conclavul în care pătrunseseră deja cu „greutate” (cum altfel, decât în spiritul exigențelor fără cusur ale atâtor probe și teste, susțin amploiații, sau prin „fandare” și „jocuri de glezne” dau ghes părerii, detractorii !?) cei deprinși cu „unsul” rotițelor unui mecanism pretins aseptic, dichisit, asamblat cu minuție, dotați cu o răbdare de invidiat, inși titrați cu multe diplome de masterat și doctorat, cu aplomb și aparentă rectitudine morală (demnă de toată lauda, altfel!) care le vor
CINE PE CINE VERIFICĂ !? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_cine_pe_cine_verifica_.html [Corola-blog/BlogPost/360105_a_361434]
-
Dumnezeu. El ne cheamă să ieșim din circularitatea fadă, stearpă și uscată a cotidianului, să fim pricină, pentru cei din jurul nostru, de întoarcere a inimii către Dumnezeu, și să-i învățăm cele bune, învățându-ne pe noi înșine, spre a deprinde laolaltă toate cele de folos izbăvirii și mântuirii noastre din "Egiptul păcatului". Omul, vulnerabil, circumspect și înfricoșat, călătorește către centrul tainic al ființei lui și își dă pe față neputințele. Astfel, introspecția sa devine prilej de cunoaștere a puterii Celui
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_miscarea_rugul_aprins_.html [Corola-blog/BlogPost/366816_a_368145]
-
mică și rară, acest preot, Duhovnicul Mitropolitului Nicolae al Rostovului, era un rugător și trăitor autentic al Rugăciunii lui Iisus și un foarte bun cunoscător al Sfinților Părinți, un fel de Părinte Ilie Cleopa de la noi. Rugăciunea lui Iisus o deprinsese la Mănăstirea Optina, din nordul Moscovei, la începutul Revoluției din anul 1917, după ce bătrânii de la Optina au fost lichidați, tineretul, între care și fratele Ioan de atunci, au fost arestați și duși pe la munci socialiste forțate, iar mai târziu întemnițați
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_miscarea_rugul_aprins_.html [Corola-blog/BlogPost/366816_a_368145]
-
adăuga și niscai imputații foarte întemeiate venite din partea unui post de televiziune de mare audiență și a unui prestigios cotidian pe care același scrupulos analist le radiase fără drept de apel din antologie. Presimt că urmează întrebarea finală: de unde a deprins aceste urâte obiceiuri domnul profesor Marian Petcu, aparținător , prin formație și experiență, noului val în știința și cultura românească? Foarte simplu, domnia sa este coordonatorul unui volum despre ,,Cenzura în spațiul cultural român’’. Lucrare în care sunt analizate amănunțit diversele forme
URÂTELE NĂRAVURI ALE UNUI CENZOR DE LUME NOUĂ by http://uzp.org.ro/uratele-naravuri-ale-unui-cenzor-de-lume-noua/ [Corola-blog/BlogPost/93429_a_94721]
-
care, altfel, ginta ei de-naripate le asuprea... A hrănit-o cu carne crudă și a adăpat-o cu lapte de capră până s-a întremat și s-a împodobit cu pene dantelate în gri, brun și roșcat. De mică a deprins-o la zbor și la vânat! Nu cățărate pe-o creastă de munte, adăpostite doar de azurul cerului, făceau pereche fericită și harnică?! O purtase cu sine chiar și când colindase cu caprele printre stânci în căutarea ochiurilor de iarbă
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1465106821.html [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
ajungea grație unui complicat sistem de ridicare fiind o realizare inginerească remarcabilă. O armată de slujitori erau în slujba acestei vile aflată la dispoziția împăratului. Cu tot acest lux cu care se înconjura, Tiberius ducea totuși o viață destul de simplă deprinsă în lungile campanii din Europa unde împăratul triumfase în fruntea legiunilor sale. Uneori Tiberius medita la trecutul propriu și își făcea o analiză a vieții sale. Așa făcuse la timpul său și Augustus spre finalul vieții sale, făcându-și o
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_8_.html [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
s-a născut în satul Crăi �ni �ceni, comuna Horodiște (județul Botoșani) la 23 iulie anul 1913, într-o familie de țărani evlavioși, Maxim și Ecaterina Iacob. Rămas de mic orfan, a fost crescut de bunica sa, care l-a deprins cu rugăciunea și l-a povățuit pe calea slu �jirii lui Dumnezeu. La 11 ani bunica sa a mu �rit, iar el a rămas în grija unchiului său. După terminarea școlii în satul natal, a urmat gimnaziul “Mihail Kogălniceanu” din
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/Tara_sfanta_locul_cel_sfant_spre_stelian_gombos_1343393885.html [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
pentru științe, ce-l va cuceri până la moarte. Încă din timpul studenției i se spunea "Sfântul". Hirotonit diacon în 1935, iar în 1938 termină Belle Arte. Anul următor este trimis de mitropolitul Nicolae Bălan în Sfântul Munte Athos, pentru a deprinde viața călugărească. În 1942 este ridicat la treapta preoțească și numit stareț al Mânăstirii Brâncoveanu pe care o renovează schimbându-i înfățișarea. Este arestat, pentru prima dată, sub suspiciunea de legături cu legionarii, în 1945. Dar este eliberat în absența
Minunea lui Arsenie Boca despre care puțini români știu - EXCLUSIV by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101799_a_103091]
-
sunt cele mai importante lucruri pe care le-ați învățat de la tatăl dumneavoastră? Andrei Tinu: Dumitru Tinu nu era un părinte insistent, cicălitor, agasant... Îți atrăgea atenția că ai greșit, că nu ești pe drumul cel bun cu blândețe. Am deprins de la el dragostea față de carte, i-am moștenit calmul, tenacitatea și, pe de altă parte, ambiția. Tata a fost un om ambițios, care și-a propus și a reușit să își depășească limitele, să devină un om respectat. DC News
"Moartea ziaristului", o carte care va zgudui societatea. Andrei Tinu, interviu: Mă voi ține de cuvânt by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104505_a_105797]
-
du-pă terminarea liceului. „Când se în-toar-se în Moldova avea 23-24 ani. De statură mijlocie, cu înfățișare plăcută, trăsături regulate, ochi albaștri și păr castaniu buclat, Alexandru Cuza plă-cea tuturor de la prima vedere”, nu pier-de din vedere Lucia Borș. „După obiceiul deprins de la Paris (...), Ale-xan-dru Cuza își petrecea multe nopți cu prieteni ușuratici, care-i speculau firea expansivă.(...) Pătimaș de jocul de cărți, își pierdu mai târziu multe proprietăți moș-te-nite de la părinți. Îndată după venirea în țară (...) întâlni pe Elena Ro-setti, care
Elena Cuza, soția lui Alexandru Ioan Cuza: „Minunata Principesă” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102198_a_103490]
-
că nu și-a dezvăluit încă toate secretele. Scandalurile au însoțit-o pe Mata Hari, pe numele ei adevărat Margaretha Geertrude Zelle, încă din primii ani ai vieții. Înscrisă de la vârsta de 14 ani la școala unei mănăstiri, pentru a deprinde bunele maniere și arta gospodăriei, așa cum o cereau obiceiurile vremii, tânăra olandeză avea să fie exmatriculată doi ani mai târziu pentru seducerea directorului instituției. Peste alți doi ani, Geertrude avea să își încheie adolescența cu o căsătorie scandaloasă cu Campbell
Mata Hari, prima femeie fatală, mister și senzualitate - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102280_a_103572]