1,076 matches
-
rămân neschimbate, adaptându-se doar ortografic, la nevoie. Derivatele se vor forma de la rădăcină pe baza regulilor gramaticii esperanto. 16. Literele a din articolul hotărât, și o de la sfârșitul substantivelor în singular nominativ pot fi înlocuite prin apostrof. În esperanto, derivarea ocupă un loc foarte important în formarea vocabularului. Limba esperanto este dotată cu mai multe afixe (sufixe și prefixe), care fac crearea de cuvinte noi foarte ușoară. Multe cuvinte care în majoritatea limbilor sunt nederivate, sunt derivate în esperanto. De
Esperanto () [Corola-website/Science/296519_a_297848]
-
te voi vedea”. Partea de bază a lexicului aromânei este formată în majoritate din cuvinte moștenite din latină și limba s-a îmbogățit cu cuvinte împrumutate din limbile vecine, precum și prin formare de cuvinte pe teren propriu, mai ales prin derivare. Lexicul de bază este preponderent moștenit din latină. Este semnificativ faptul că lista Swadesh a limbii aromâne de 207 cuvinte este compusă în proporție de peste 92% din cuvinte de această origine. Aromâna păstrează cuvinte și sensuri latinești care nu există
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
nu mai este ignorat în modelarea sistemelor. Pentru a explica cum operează decoerența, este prezentat un model "intuitiv". Înțelegerea modelului necesită cunoștințe de bază asupra teoriei cuantice. Se efectuează analogii de vizualizare între spațiul de fază și spațiul Hilbert. O derivare mai riguroasă în cadrul notației Dirac arată cum decoerența distruge efectele de interferență și "natura cuantică" a sistemelor. Apoi, este prezentat modelul matricei densităților pentru o mai bună înțelegere. Un sistem de "N" particule poate fi reprezentat în mecanica cuantică ne-
Decoerență cuantică () [Corola-website/Science/315489_a_316818]
-
Volaterrae; Volterra), "Velzna" (Volsinii; Bolsena) și "Velch" (Volcii; Vulci), precum și orașele actuale Mantua și Bologna sau pierdutele "Atria" și "Spina". Însăși Romă are la origine o așezare etrusca. Potrivit unora dintre cercetători, toponimul capitalei italiene (inițial Ruma) ar putea fi derivare din numele unei stirpe etrusce, Rumina. Cea mai mare colecție de artefacte etrusce se gaseste la Museo Nazionale di Villa Giulia din Romă, înființat de Papă Iulius al III-lea. Există numeroase vestigii arheologice în orașele fondate de etrusci și
Etrusci () [Corola-website/Science/298568_a_299897]
-
influențat de limba română, prin termeni de specialitate din agricultură, creșterea vitelor, administrație, justiție, industrie, comerț, tehnici, dar și prin adverbe, conjuncții și interjecții. Multe împrumuturi au intrat în lexicul de bază și îmbogățesc mai departe vocabularul prin compunere și derivare. i de nord alcătuiesc o comunitate relativ mică în apropierea municipiului Roman (în maghiară "Románvásár", "Târgul Românilor"), în satele Săbăoani ("Szabófalva"), Pildești ("Kelgyest"), Tămășeni ("Tamásfalva"), Adjudeni ("Dzsidafalva"), Iugani, Traian ("Újfalu") și în alte sate mai mici, unde astăzi abia de
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
din punct de vedere al domeniilor mărimilor fizice măsurate. Din cele șapte unități de măsură fundamentale se pot deriva un număr nelimitat de "unități derivate", care pot acoperi tot domeniul fenomenelor fizice cunoscute. Unitățile SI derivate sunt "coerente", adică la derivarea lor nu trebuie folosit niciun factor de scară. Unitățile SI pot fi folosite și împreună cu unități ale altor sisteme, însă se pierde principalul avantaj, coerența. Sistemul internațional este sistemul de unități de măsură legal în România. În cazuri justificate este
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
să fie mutawătir, adică să fie cunoscute și practicate de către atât de mulți oameni pentru că nu poate fi decât o tradiție profetica. Școala Maliki diferă de celelalte școli sunnite de drept în special din sursele pe care le utilizează pentru derivarea de hotărâri. Toate școlile folosesc Coranul că sursa primară, urmat de tradiția profetica a profetului Muhammad, transmis că hadis. În școala Maliki, tradiția declarată include nu numai ceea ce a fost înregistrat în hadisuri,ci și hotărârile juridice ale celor patru
Maliki () [Corola-website/Science/331853_a_333182]
-
interesante și mai importante decât “trunchiurile” însele. Și-a dat seama de isonomia moleculară între ei și compușii organo-metalici; el a văzut profilul lor molecular adevărat în oxigen , sulfuri sau compuși cu clorul a acelor metale; de la care a respectat derivarea prin substituție a unui grup organic pentru oxigen , sulf, etc. În acest fel ei i-au dat posibilitatea de răsturna teoria compușilor conjugați. În plus a publicat în 1852 concepția că atomii fiecărui substanțe elementare au o capacitate de saturare
Edward Frankland () [Corola-website/Science/307806_a_309135]
-
valoare de trecut „am fost iubit” ia valoare de pasiv prezent, de unde fr. mod. "je suis aimé" „sunt iubit”. Unele sintagme devin locuțiuni adverbiale care vor evolua în adverbe propriu-zise, de exemplu fr. mod. "encore" „încă”. Totodată apare procedeul de derivare a adverbelor din adjective, cu cuvântul (ablativul lui „minte”) devenit sufix: „în mod individual, izolat” > fr. mod. "seulement" „numai”. Din cauza reducerii numărului de cazuri la două, nominativ și acuzativ, ba chiar a confuziei dintre acestea prin dispariția din vorbire a
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
kaputa" „A rămas fără palton”), între prefixele terminate în d și cuvintele începând cu s ("predsednik" ['pretsednik] „președinte”), în cuvinte străine derivate relativ recent cu prefixe sârbe ("podtekst" ['pottekst] „subtext”), în împrumuturi relativ recente: "dragstor" ['drakstor] „drugstore”. Când, cu ocazia derivării, a compunerii sau a flexiunii, se întâlnesc două consoane identice, în general rămâne numai una din ele. Deseori identitatea se creează prin asimilare. Exemple: Sunt și căderi de consoane nemarcate în scris, în general în derivate relativ recente: Unele consoane
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
schimbat sensul. Astfel sunt "voleți" „a iubi” (< „a preferă”), "jak" „puternic” (< „ce fel de?”), "posao" „treaba” (< „persoană trimisă”), "čuvati" „a păstra” (< „a percepe”), "vrlo" „foarte” (< „în mod virtuos”). În limba sârbă, procedeul cel mai frecvent de formare a cuvintelor este derivarea sufixală, mai putin frecvente sunt derivarea prefixala și compunerea, iar cea mai puțin frecvență este conversiunea. Că în română, de la un cuvânt de bază, prin adăugarea unui sufix sau/și prefix, ori suprimarea unui sufix, se formează cuvinte din aceeași
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
iubi” (< „a preferă”), "jak" „puternic” (< „ce fel de?”), "posao" „treaba” (< „persoană trimisă”), "čuvati" „a păstra” (< „a percepe”), "vrlo" „foarte” (< „în mod virtuos”). În limba sârbă, procedeul cel mai frecvent de formare a cuvintelor este derivarea sufixală, mai putin frecvente sunt derivarea prefixala și compunerea, iar cea mai puțin frecvență este conversiunea. Că în română, de la un cuvânt de bază, prin adăugarea unui sufix sau/și prefix, ori suprimarea unui sufix, se formează cuvinte din aceeași familie lexicala că și cuvântul de
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
adăugarea sau schimbarea unui sufix, se formează (sufixele sunt marcate cu caractere aldine): Exemplu de familie lexicala formată prin sufixare, inclusiv un cuvant format de la un cuvant deja sufixat: Este caracteristică pentru limba sârbă formarea de substantive de la verbe prin derivare regresiva, adică suprimarea sufixului de infinitiv. Exemple: "odmoriti se" „a se odihni” > "odmor" „odihnă”, "plakati" „a plânge” > "plač" „plâns, plânset”, "prepisati" „a transcrie, a copia” > "prepis" „copie”, "răsti" „a crește” > "rast" „creștere”. În cazul verbului, prefixarea poate fi un procedeu
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
lexicala, inclusiv în sensul că nu face din cuvânt altă parte de vorbire. Majoritatea prefixelor sunt prepoziții la origine și pot avea variante fonetice determinate de sunetul cu care începe cuvântul prefixat. Prin adăugarea unui prefix, se pot obține: Prin derivare parasintetica se formează cuvinte adăugându-se unui cuvânt de bază un sufix și un prefix în același timp. Exemple: În limba sârbă compunerea este mai productivă decât în română. Cel mai adesea între elementele componente există o vocală de legătură
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
cuvinte compuse și derivate cu sufix în același timp, adică fără sufix cuvintele lor baza nu formează un cuvant compus. Cuvintele baza pot fi: Acestui mod de formare îi aparțin și cuvinte compuse + sufix zero, adică cuvântul a suferit o derivare regresiva. Exemple: Prin conversiune se obțin, de exemplu, substantive din adjective, majoritatea lor declinându-se tot că adjectivele. Substantivele comune care provin din adjective și denumesc persoane, își păstrează formele de masculin și feminin, de exemplu "dragi, -a" „iubitul, iubita
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
la limba sârbă cu sufixele "-îra-", "-ova-" sau "-isa-" înaintea celui de infinitiv "-ți": "erodirati" „a erodă”, "paralizovati" „a paraliza”, "eliminisati" „a elimina”. Aproape toate aceste verbe au aceeași formă la diferitele aspecte, dar sunt și unele care formează prin derivare perechi imperfectiv-perfectiv: "provocirati" - "isprovocirati" „a provoca”, "komentirati" - "prokomentirati" „a comenta”. Sunt și verbe cu "-ați", unele perfective ("startati" „a lua startul”), altele imperfective ("bildati" „a face body-building”), si cu "-nuți", perfective: "blefnuti" „a blufa”.
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
în absența unor axiome, la fel nici sistemul de mărimi fizice nu poate opera în absența unor mărimi fizice de bază, mărimi ce se numesc mărimi fizice fundamentale. Mărimile fizice fundamentale sunt: Toate celelalte mărimi fizice se pot construi prin derivare (utilizând, mai ales, înmulțirea, împărțirea și ridicarea la putere) cu ajutorul acestor mărimi fizice fundamentale. De aceea, fiind obținute prin derivare din cele fundamentale, ele se numesc mărimi fizice derivate.
Mărime fizică () [Corola-website/Science/310775_a_312104]
-
bază, mărimi ce se numesc mărimi fizice fundamentale. Mărimile fizice fundamentale sunt: Toate celelalte mărimi fizice se pot construi prin derivare (utilizând, mai ales, înmulțirea, împărțirea și ridicarea la putere) cu ajutorul acestor mărimi fizice fundamentale. De aceea, fiind obținute prin derivare din cele fundamentale, ele se numesc mărimi fizice derivate.
Mărime fizică () [Corola-website/Science/310775_a_312104]
-
sa. Nicolae Constantinescu, etnolog al Universității din București, a afirmat că nu există atestări documentare ale acestei sărbători decât în secolul al XIX-lea, „ceea ce nu înseamnă mare lucru pe scara timpului”. Profesorul a propus ca etimologic, el provine din derivarea cuvântului „drag-dragul”(cu temă slavă), adăugând că „nu putem ști sigur, pentru că în domeniul etimologiei ești tot timpul pe nisipuri mișcătoare”. Lingvistul Lazăr Șăineanu a propus analogia cu „dragu-bete”, sufixul „-bete” fiind folosit în zonele din Oltenia, semnificând „adunare, mulțime
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
În lingvistică, derivarea este un procedeu de formare a cuvintelor prin adăugarea, uneori suprimarea unui afix la/de la un cuvânt-bază, astfel alcătuindu-se un cuvânt nou, cu sens mai mult sau mai puțin schimbat, din aceeași clasă lexico-gramaticală sau din alta. Nu există
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
unui afix la/de la un cuvânt-bază, astfel alcătuindu-se un cuvânt nou, cu sens mai mult sau mai puțin schimbat, din aceeași clasă lexico-gramaticală sau din alta. Nu există unitate de vederi printre lingviști în ceea ce privește ramura lingvisticii de care ține derivarea. Unii o includ în lexicologie, alții în morfologie ca parte a gramaticii, alții consideră formarea de cuvinte o ramură aparte a gramaticii sau a lingvisticii. În lingvistica limbii române este privită în mod tradițional ca un procedeu de îmbogățire internă
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
cuvinte o ramură aparte a gramaticii sau a lingvisticii. În lingvistica limbii române este privită în mod tradițional ca un procedeu de îmbogățire internă a lexicului, deci ca ținând de lexicologie În literatura de specialitate anglofonă se întâlnește ideea că derivarea este unul din procedeele principale de formare a cuvintelor, celălalt fiind flexiuneea, acestea făcând parte din morfologie în sens larg. După Crystal 2008, spre deosebire de derivare, prin flexiune nu rezultă un cuvânt nou, ci aceasta schimbă forma gramaticală a aceluiași cuvânt
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
lexicului, deci ca ținând de lexicologie În literatura de specialitate anglofonă se întâlnește ideea că derivarea este unul din procedeele principale de formare a cuvintelor, celălalt fiind flexiuneea, acestea făcând parte din morfologie în sens larg. După Crystal 2008, spre deosebire de derivare, prin flexiune nu rezultă un cuvânt nou, ci aceasta schimbă forma gramaticală a aceluiași cuvânt, dar precizează că între derivare și flexiune nu există o limită clară, ilustrând dificultatea analizării unor afixe prin cazul lui "-ly" din limba engleză, care
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
principale de formare a cuvintelor, celălalt fiind flexiuneea, acestea făcând parte din morfologie în sens larg. După Crystal 2008, spre deosebire de derivare, prin flexiune nu rezultă un cuvânt nou, ci aceasta schimbă forma gramaticală a aceluiași cuvânt, dar precizează că între derivare și flexiune nu există o limită clară, ilustrând dificultatea analizării unor afixe prin cazul lui "-ly" din limba engleză, care formează adverbe din adjective, de exemplu "quickly" „repede”, "approximately" „(în mod) aproximativ”. În lingvistica limbii franceze se poate găsi de
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
nu există o limită clară, ilustrând dificultatea analizării unor afixe prin cazul lui "-ly" din limba engleză, care formează adverbe din adjective, de exemplu "quickly" „repede”, "approximately" „(în mod) aproximativ”. În lingvistica limbii franceze se poate găsi de asemenea, în legătură cu derivarea, ideea opoziției dintre o „morfologie lexicală” și o „morfologie gramaticală”. În lingvistica limbilor din diasistemul slav de centru-sud, formarea cuvintelor este inclusă în gramatică, făcând obiectul unei părți de rang egal cu morfologia în sens gramatical și cu sintaxa. În
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]