1,899 matches
-
fac obiectul scoaterii din fondul forestier național, fără plată și fără compensare. ... 6. Totodată, în legătură cu dispozițiile articolului unic pct. 1 din legea criticată, cu referire la art. 1 alin. (8) din Legea nr. 23/2020, se susține că acestea derogă de la procedura instituită de Codul silvic în materia asigurării integrității fondului forestier național, în ceea ce privește zona de sit și zona de protecție a Cetăților dacice din Munții Orăștiei. În acest sens, se arată că, potrivit art. 40
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
40 din Codul silvic, totuși, având în vedere că reducerea fondului suprafeței fondului forestier național, prin scoaterea definitivă a unor terenuri, prevăzută în art. 36 - 39, se face în condițiile art. 40 din același cod, rezultă că dispozițiile legale criticate derogă de la procedura instituită în art. 40 din Codul silvic. În temeiul acestor din urmă dispoziții legale, solicitările de scoatere definitivă sau de ocupare temporară de terenuri din fondul forestier național, avizate favorabil de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, de
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta și dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni. (2) Persoana eliberată sau destituită din funcție potrivit prevederilor alin. (1) sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este
DECIZIA nr. 13 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284055]
-
este valabil pentru orice lege, indiferent de domeniul său de reglementare. Singura excepție pe care o îngăduie norma constituțională privește legea penală sau contravențională mai favorabilă. Ca atare, textul constituțional instituie o regulă imperativă de la care nu se poate deroga în materie civilă, indiferent dacă este vorba despre legi materiale sau legi procesuale. Consecințele consacrării principiului neretroactivității în Constituție sunt foarte severe și ridicarea la rang de principiu constituțional garantează securitatea juridică și încrederea cetățenilor în sistemul de drept, constituind
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
și în forma lor în vigoare în prezent) constituie norme penale cu caracter special în raport cu prevederile art. 369 din Codul penal, care este norma penală generală în materia analizată. Or, potrivit principiului specialia generalibus derogant, norma specială poate deroga de la cea generală, urmând să fie aplicată cu prioritate. În acest sens, prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014, paragraful 47, Curtea Constituțională a
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, „în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. ... 40. Potrivit principiului specialia generalibus derogant (legile speciale derogă de la cele generale), dispozițiile expuse se aplică cu prioritate în raport cu dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, urmând a se completa cu prevederile acestui cod, art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 stabilind
DECIZIA nr. 223 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301205]
-
De asemenea, s-a arătat expres că noua soluție legislativă se raportează la „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept“. În măsura în care prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu s-a derogat de la dispozițiile art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă în ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept, acestea rămân așadar aplicabile, ca drept comun în materia sesizării pentru dezlegarea în prealabil a unei chestiuni de
DECIZIA nr. 111 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294189]
-
de vedere formal, încheierea de sesizare a instanței supreme în vederea dezlegării, în prealabil, a unei chestiuni de drept trebuie să respecte dispozițiile art. 520 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, de la care norma specială nu derogă. Așadar, încheierea de sesizare trebuie să cuprindă motivele care susțin admisibilitatea sesizării, această obligație rezultând de altfel și din prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care impun completului de judecată să verifice și
DECIZIA nr. 111 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294189]
-
activității instanțelor judecătorești, „în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. Pe de altă parte, în măsura în care prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu s-a derogat de la dispozițiile art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă, acestea rămân aplicabile, ca drept comun în materia sesizării pentru dezlegarea în prealabil a unei chestiuni de drept. ... 55. În acest sens, cu referire la primul aspect, în
DECIZIA nr. 96 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293670]
-
nici personalul auxiliar de specialitate și nici funcționarii publici din cadrul instanțelor și parchetelor, concediile acestor categorii de personal plătit din fonduri publice fiind reglementate în mod expres prin statutele acelor categorii profesionale, acestea având caracterul unor norme speciale ce derogă de la cele de drept comun (paragraful 113). În această categorie se încadrează și reclamanții din dosarul înregistrat pe rolul Tribunalului Giurgiu - Secția civilă, instanță care a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile
DECIZIA nr. 106 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293788]
-
silite desfășurate, exclusiv, între creditorul și debitorul față de care a fost pronunțat titlul executoriu, prin aplicarea dispozițiilor art. 72 și următoarele din Codul de procedură civilă. ... 92. Faptul că de la un astfel de regim juridic s-ar putea deroga, în contextul în care instanța de executare a încuviințat în principiu o cerere de chemare în garanție, specifică fazei judecății și nu celei de executare silită, obligând instituția chemată în garanție la plata penalităților, fără ca aceasta să dețină calitatea
DECIZIA nr. 93 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293762]
-
5) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că, în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 75 alin. (1) coroborate cu cele stipulate de art. 75 alin. (2) lit. a) teza întâi din Legea nr. 85/2014, dispozițiile Codului insolvenței nu derogă de la prevederile de drept comun ale Codului de procedură civilă, care obligă instanța de control judiciar învestită cu căi de atac în reformare promovate atât de debitor, cât și de creditor, în condițiile deschiderii procedurii insolvenței față de debitorul
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
alin. (2) lit. a) teza întâi din Codul insolvenței, ar putea fi limitată doar la calea de atac promovată de debitor, deși împotriva aceleiași hotărâri a declarat cale de atac și partea adversă, atunci ar trebui ca norma specială să deroge explicit de la dreptul comun, respectiv de la norme și principii fundamentale ale Codului de procedură civilă. ... 111. Relația dintre Legea nr. 85/2014 și Codul de procedură civilă este definită de prevederile art. 342 alin. (1) din Legea nr. 85/2014
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
cu cea generală, deoarece, de regulă, norma specială reglementează numai sub unele aspecte, pentru cele omise aplicându-se, în continuare, norma de drept comun. ... 112. Din această perspectivă se constată, sub un prim aspect, că legea specială a insolvenței nu derogă expres de la normele procesual civile ce reglementează procedura și efectele suspendării judecății sau regulile generale de judecată a căilor de atac. Practic, nu reglementează ipoteza declarării căilor de atac atât de către debitor, cât și de către creditor împotriva
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
fac trimitere explicită la ele. Este o exigență firească, menită a garanta pronunțarea unei soluții unitare cu privire la toate căile de atac declarate în cauză. Chiar dacă s-ar presupune, prin reducere la absurd, că legea specială a insolvenței derogă de la principiul fundamental al procesului civil, potrivit căruia procesul civil este un tot unitar și se pronunță o singură soluție pentru toate părțile din proces, ar fi indispensabil ca, în această ipoteză, creditorul să regăsească un remediu efectiv în
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
căilor de atac declarate deopotrivă de creditor, respectiv de debitor. ... 130. Față de cele mai sus arătate, prevederile art. 75 alin. (1) coroborate cu cele stipulate de art. 75 alin. (2) lit. a) teza întâi din Legea nr. 85/2014 nu derogă de la prevederile de drept comun ale Codului de procedură civilă, care obligă instanța de control judiciar, învestită cu căi de atac în reformare promovate atât de debitor, cât și de creditor, în condițiile deschiderii procedurii insolvenței față de debitorul
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
Înaltei Curți de Casație si Justiție și, în consecință, stabilește că: În interpretarea și aplicarea art. 75 alin. (1) coroborat cu cele stipulate de art. 75 alin. (2) lit. a) teza întâi din Legea nr. 85/2014, dispozițiile Codului insolvenței nu derogă de la prevederile de drept comun ale Codului de procedură civilă, care obligă instanța de control judiciar, învestită cu căi de atac în reformare promovate atât de debitor, cât și de creditor, în condițiile deschiderii procedurii insolvenței față de debitorul
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
mai severe. Instanța judecătorească mai reține că dispozițiile legale menționate reprezintă dreptul comun în materie de sancționare disciplinară a funcționarilor publici, existența unor norme speciale neputând avea niciun fel de efect asupra cadrului normativ general, după principiul conform căruia specialul derogă de la general. ... 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de
DECIZIA nr. 466 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294631]
-
cu executare uno ictu. ... 53. Totodată, prevederile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 sunt foarte clare în ceea ce privește momentul de la care curge termenul de decădere, respectiv de la data emiterii actului. Nicio dispoziție legală nu derogă de la această normă în ceea ce privește certificatele de luptător care a contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989. ... 54. De altfel, în privința unei eventuale derogări ar trebui avute în vedere dispozițiile art. 63 teza a II
DECIZIA nr. 88 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294111]
-
solicită, și nu de la data constatării, de către autoritatea emitentă, a nerespectării prevederilor legale pentru emiterea actului respectiv, redactarea dispozițiilor art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 fiind clară și neechivocă în această privință. Nicio dispoziție legală nu derogă de la această normă în ceea ce privește certificatele de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989. ... 62. Totodată, art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 nu prevede o modalitate diferită de calcul pentru termenul de sesizare a instanței
DECIZIA nr. 88 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294111]
-
art. 49 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004. Aceste dispoziții sunt norme de punere în aplicare a Legii nr. 341/2004, iar nu a Legii nr. 554/2004, iar o hotărâre de guvern, act administrativ, nu poate deroga de la o lege organică, respectiv de la Legea nr. 554/2004. ... 69. În situația prevăzută de art. 49 alin. (2) mai sus invocat, însăși comisia dispune anularea certificatului, ceea ce nu este cazul în speță. Astfel, rezultă faptul că Secretariatul
DECIZIA nr. 88 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294111]
-
unor dispoziții contrare, acțiunea în anularea noului certificat formulată de către organul emitent este supusă în totalitate dispozițiilor art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004. În plus, este cel puțin discutabil ca, prin hotărâre de guvern, să se poată deroga de la prevederile unei legi organice (Legea nr. 554/2004), chiar dacă Guvernul ar fi primit o delegare (generală) în acest sens, cum s-a întâmplat prin prevederile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 341/2004. Cu atât mai puțin este
DECIZIA nr. 88 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294111]
-
cu chestiunea verificării legalității hotărârii primei instanțe care a considerat că reclamantului Secretariatul de stat nu i se opune termenul de 1 an de la data emiterii actului administrativ, prevăzut de art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, legiuitorul derogând de la norma de drept comun, prin art. 8 alin. (5)-(7) din Legea nr. 341/2004, dispoziții care ar permite anularea noilor certificate, eliberate persoanelor care nu îndeplineau condițiile prevăzute de lege la data eliberării lor. ... 108. În opinie majoritară
DECIZIA nr. 88 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294111]
-
6) din Legea nr. 554/2004 fiind indiferent motivul de nulitate a actului administrativ, precum și buna sau reaua-credință a beneficiarului. ... 129. În al doilea rând, dispozițiile speciale ale Legii nr. 341/2004 și ale normelor de aplicare a acestei legi nu derogă, în mod expres, de la art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, în cuprinsul acestora negăsindu-se nicio prevedere cu privire la termenul în care Secretariatul de stat, în calitate de emitent al „noului certificat“, poate formula o acțiune
DECIZIA nr. 88 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294111]
-
raport cu reglementarea-cadru în materie, aceasta din urmă păstrându-și caracterul său general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri“, iar „Pentru instituirea unei norme derogatorii se va folosi formula «prin derogare de la …», urmată de menționarea reglementării de la care se derogă. Derogarea se poate face numai printr-un act normativ de nivel cel puțin egal cu cel al reglementării de bază“. ... 134. Deci, pe de o parte, Legea nr. 341/2004, ca lege specială derogatorie de la norma generală cuprinsă în Legea
DECIZIA nr. 88 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294111]