1,111 matches
-
neexperimentați. Cunosc gustul amar al acestei experiențe în care conducerea își face vrerea folosind formele nobile ale democrației. Acum, Blaga a ajuns la nivelul superior. Birocrația de partid se folosește de organizații ca să lovească un pedist experimentat. Membrii simpli sunt derutați și, în locul voinței libere, ascultă ordinul venit de sus, de la birocrații din secta lui Vasile Blaga. Dragă Ghiță, nu simți tancul cum se apropie de tine pentru a te strivi? Predoiu nu e concurentul tău, e șenila de partid. Știu
Cristian Preda, apel prietenesc către Ghiță. Vezi care Ghiță by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/34387_a_35712]
-
de zi s-o văd. Face după cât am văzut ieri. Pensiunea aproape s-a golit. Madame Vollrat zice că nicicând nu i-a mers rău ca acum. Sper să nu mai am nevoie să vin iar la București, asta mă derutează enorm. Deși mi-e nespus de drag să vă văd. Nu-mi place că ai slăbit. Ca eleganță ești brio. Te urmăream, la gară, cum te depărtezi de peron și-mi ziceam: așa o nevastă îmi place. Îmi venea să
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
demult, „...spune mai departe tu, care nu voiai să vorbești deloc dar, te rog, nu mai rosti cuvîntul pîine, scutește-mă să mai aud de el.” Nu e surprinzător faptul că și această narațiune are un pronunțat caracter autobiografic, ceea ce derutează e că personajul în care autorul se lasă cel mai bine descoperit, se prezintă la începutul povestirii cu numele de Stromer, dar își construiește, la rîndul lui, un subpersonaj (purtînd aceeași marcă autobiografică) cu numele de Strauffer. Am impresia că
Domnul Hermannstadt și fișierele memoriei by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3603_a_4928]
-
de ani, n-a pierdut nimic din inspirația, din alura, din condiția fizică și din dorința de a învinge a anilor trecuți. Sunt meciuri în care aleargă la fel de mult ca la debut și, tot ca atunci, e capabil să-și deruteze adversarii printr-o „magie” creată spontan, în mijlocul unei situații fără speranță. Pasele incredibile, generozitatea de a-și pune în valoare coechipierii, clarviziunea în teren sunt însușiri unice. Formal, Francesco Totti e căpitanul echipei. De facto, e un general aflat pe
Totti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3755_a_5080]
-
până când a fost arestat. Era tânăr, în plină putere creatoare, abia împlinise 25 de ani. Ovidiu Cotruș a peregrinat pe la prieteni și cunoscuți, exilat și hăituit în propria- i țară, în speranța că va evita represiunile regimului dictatorial. I-a derutat pe urmăritori, care considerau, la un moment dat, că a plecat în străinătate. Deci, organele de urmărire și represiune îl credeau fugit în Franța, numindu-l „trădător de patrie”, după cum se consemnează într-o „Hotărâre pentru deschiderea dosarului de urmărire
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
inculpării noastre. Este foarte greu de înțeles pentru că nu este nevoie să fii jurist, deși eu am avut satisfacția să absolv o facultate de drept, dar trebuie să vă spun că unele dintre hotărârile acestea m-au dezorientat, m-au derutat pentru că eu știu, totuși că sunt aici niște principii foarte clare și foarte precise în legătură cu vinovăția, inculparea și condamnarea cuiva". A fost eliberat condiționat în 18 iunie 1993 și s-a retras undeva la țară.
Singurul interviu cu Emil Bobu, ”am fost un dobitoc” by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/36337_a_37662]
-
n.1935- m.1956) conțin, încă, unele necunoscute care se cer a fi elucidate spre a întregi imaginea unui tânar, foarte tânar scriitor, în jurul căruia s-a creat o sumă de legende, mai durabile decât realitatea, ce au menirea să deruteze demersul investigațiilor biografice și chiar evaluarea estetică a operei. Cercetările de natură pozitivistă întreprinse, în timp, de Gheorghe Tomozei 1, Nicolae Cârlan 2 și, mai de curând, de Mircea Coloșenco 3, au contribuit, esențial, la întregirea profilului biografic și, desigur
O poezie necunoscută a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6434_a_7759]
-
iulie, deci cu o săptămână înaintea Congresului extraordinar de la Alba Iulia, în care scop, acum sunt în plină desfășurare conferințele județene extraordinare care aleg delegați în mod statutar, îi rugăm pe toți membrii de partid, inclusiv pe cei care sunt derutați, să nu se lase manipulați și să nu dea curs unei asemenea acțiuni prin care Corneliu Vadim Tudor continuă să se acopere de ridicol. Îl avertizăm pe europarlamentarul PRM Corneliu Vadim Tudor că, în ipoteza în care pune la cale
Vadim, amenințat cu excluderea din PRM. "Se umple de ridicol" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/36491_a_37816]
-
Rădăcina de bucsau(2010), unul dintre cele mai bune romane postrevoluționare. Reeditarea lui Mortido(pe care a comentat-o în numărul trecut și Cosmin Ciotloș) aduce un plus prozei lui Nimigean, recuperată, acum, ca un întreg. Dar ce anume a derutat critica la romanul de față? Mai întâi subiectul: crimele lui Abăza, zis Teodorescu, ce se recomandă Corneliu Nicodim Trujillo. Vreme de șase ore și jumătate, el ucide organizat și aiurea, după un raționament ce ne rămâne străin. În al doilea
Un roman patafizic by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3652_a_4977]
-
aur” au fost uzate și abuzate de prozatorii anilor 2000, transformîndu-se cu timpul în rețetă stereotipă. Volumul de față păstrează din realitatea anilor ’80 moravurile și recuzita, valorificîndu-le masiv în vederea unui portret al epocii realizat în registru „suprarealist”. Cam totul derutează aici. Departe de a fi un erou de primplan, „gentleman-ul bolșevic” din titlu - securistul Ion Scutelnicu, un hibrid rural-urban necioplit, crescut la orfelinat - rămîne relativ discret pînă către final, cînd preia inițiativa și se desparte de trecut rînjind. (Motivul
Elucubrații din blocul comunist by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3651_a_4976]
-
gherlean trăiește atunci epoca sa cea mai glorioasă, prin grija și râvna acestui vrednic îndrumător de școală românească; îndeamnă pe elevi la scris și cercetare științifică, punându-le la dispoziție paginile unei bune reviste școlare, cu un titlu ce ar deruta pe un cercetător al presei școlare de astăzi: „Scânteia”. Nu se știa atunci de titlul publicației comuniștilor români, calchiat după „Iskra” leninistă. După Dictatul de la Viena, Anton Precup părăsește Gherla și este pentru un an, 1940-1941, profesor la Blaj, iar
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
aceea, înspăimîntat de cunoașterea sa, se sfiește să continue povestirea. Dar are datoria să nu tacă. El s-a camuflat în personaje, a ales căi lăturalnice și înșelătoare pentru a vorbi, și-a pus pe față măști pentru a-i deruta pe cititori, dar acum s-a decis să spună că nu e nici Horia Stanciu, nici Florea Pirgu, Victor Pașadia sau Alexandru Pantazi, ci o instanță care are darul de a vedea în simultaneitate desfășurarea evenimentelor. De aceea, din poziția
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]
-
Daniel Cristea-Enache Sora mea de dincolo vine cu un efect de trompe-l’oeil ce l-a derutat chiar și pe un critic de finețea lui Ovid S. Crohmălniceanu, care, utilizînd un plural generic, explica volumul Ilenei Mălăncioiu astfel: sîntem „chemați să veghem o agonie într-o ambianță spitalicească”. Aceasta ar fi presupus un direct al „relatării” lirice
Sora noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3139_a_4464]
-
scandalul Bercea-Băsescu. "S-a întâmplat ceva foarte bizar! Mircea Băsescu a rămas în arest. Eu sunt fan, dar sunt cumva uluit, eram pregătit să cred treaba cu Aversa și, când colo, rămâne în arest. Nu știu ce să mai cred, sunt puțin derutat", a declarat Mircea Badea. Mircea Badea a adăugat: Până și Căpățână urla cretinismul ăsta cu Voiculescu! Vă dați seama că el face parte din propaganda băsistă? Din pârnaie a zis: stai mă, că mă sprijină colegul Robert! Când s-a
Mircea Badea: Sunt uluit. Sunt puțin derutat, nu mai știu ce să mai cred by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28829_a_30154]
-
compania unui Dan Sociu, de pildă, afinitatea nu trebuie privită decât așa, ca afinitate, și nu ca descendență sau dependență). Inteligent și dotat cu o bună intuiție tactică, Dósa se delecta, în plus, cu mici artificii prin care să- și deruteze cititorul. Cel mai frapant dintre toate era reprezentat de ultimul poem al volumului (care, de altfel, îi și împrumuta parțial titlul) în care regimul cotidian și direct al discursului lăsa locul unuia amplu, incantatoriu, melanj de furori apocaliptice și de
Americanii (Tablă de materii) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3220_a_4545]
-
este pielea leoarcă,/ blana mea de urs/ este puf de joacă” (p. 21). Nu-i ușor lucru să estimezi procentul de spontaneitate din versurile lui Daniel Pișcu. De multe ori, el își înscenează limbajul în virtutea unui crez în care a deruta, a demobiliza, a vexa se numără printre reacțiile scontate. De aici preferința pentru ambalarea sofismului (larg utilizat de poeții de ieri și de azi) în pelicule contradictorii (fie că e vorba de intervenții prozodice, de jocuri lingvistice sau de citate
Saturnalii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3050_a_4375]
-
timidă a spicelor” și își adresează întrebări reticent-compensatoare: „Cine îmi spune/ cît de tare strălucește un astru/ cînd între mine și el/ sporește/ liniștea inimii?” (Frezii). Sau o reverie a însingurării consolator feerice: „N-aș spune că-i tîrziu - mă derutează/ freziile pictate într-un tablou reușit./ Porumbeii sălbatici bat încă din aripi,/ mai pot să-mi înalț privirile./ Nu anunț nimic.// Culoarea verii au revenirile mele - /albe poveri de polen. (...) Sub crucea poemului alb/ din pulbere se ridică ghicitorile” (ibidem
Un neoromantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3273_a_4598]
-
nu-ți dă atenție? À propos: nou telefon de la scriitorul de primă linie (l’écrivaine, cum se spune acum), cu renume de personaj redutabil. Cu mine, naturalețe și fundamentală inocență. Vorbindu-mi însă de parcă eu aș fi Scriitorul. Iar eu, derutat în situații dintr-astea, ascult fără să reacționez, de parcă mi s-ar cuveni. Citesc câte un interviu, totdeauna grav, totdeauna serios, totdeauna cu idei. Am dat și eu unul, nu de mult, destul timp totuși cât să fi uitat ce
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3274_a_4599]
-
de viață interioară. Literatura nu mai este, atunci, de genul masculin și de genul feminin, ci, ,neutră" sub acest aspect, e pur și simplu literatură bună sau literatură slabă. Aceasta e și concluzia cercetătoarei, deși titlul cărții sale ar putea deruta. Elena Zaharia-Filipaș radiografiază în continuare sectoare și paliere de literatură ,feminină" (mai bine spus: scrisă de femei) folosind o grilă predominant estetică de lectură. Judecata de valoare e mereu formulată sau invocată, stând deasupra textelor ca o ștachetă (in)tangibilă
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
cea din '73, de la Minerva, îngrijită de Rodica Rotaru, prefațată de Mircea Anghelescu și cu postfață, note, comentarii de Ștefan S. Gorovei), e un dicționar onomastic cvasi-fictiv în care ți se pare că s-au strecurat, mai mult ca să te deruteze, cîteva nume care-ți spun ceva. Ordinea pe care o urmează Sion e-aceea a alfabetului chirilic, dar și de la ea se mai abate. Să-l luăm, dintre primii, pe Alecsandri: "Două neamuri: cel adevărat este grec moldovenit, au rămas
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
împărțit în șapte capitole, cu acțiunea desfășurându-se în fiecare capitol în lumi diferite, folosind un stil aparent simplu, cu un fir narativ urmărit cu interes, subiectul romanului se construiește ,pe muchie de cuțit", prin dramatismul situațiilor create. Cititorul e derutat, cu siguranță, autorul obligându-l să treacă prin stări de spirit contradictorii: curiozitate, admirație, frustrare, revoltă, scârbă, furie, compasiune, uimire. Pe parcursul lecturii, mi-am pus de multe ori întrebarea: de ce a scris Mario Vargas Llosa o asemenea carte care uneori
Rătăcirile fetei nesăbuite by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10913_a_12238]
-
nici ei n-ar putea fi deplînși pentru o situație proastă. Toți aceștia își dau seama că, într-un fel strîmb, "răul absolut" pe care l-au comis rămîne într-adevăr "nepedepsibil". Iar iertarea nu devine astfel, în conștiințele noastre derutate între o idealizare și o realitate la fel de incompatibile ca și odinioară, un termen nespus de jenant?
In Infernul cu prelungire (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10157_a_11482]
-
s-a strecurat în suflet. Un alt act terorist grav, mii de morți, căderea guvernului nostru, moartea cuiva important, vreun accident grav al președintelui, mă rog, o catastrofă. Priveam în pămînt și doar ascultam. O voce precipitată trăgea de timp. Derutată în cuget și-n simțiri, domnișoara de la Realitatea Tv anunța, ezitant oarecum, că au sosit galacticii. Am înghețat într-o secundă. Un sfert de oră s-a tras de timp, ce lux, totuși! și s-au făcut tumbe și reverențe
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10168_a_11493]
-
realitate foarte convingătoare, în care se petrec evenimente paranormale de-a dreptul tulburătoare.” **Leonetti afirmă**: „Există tărâmuri dincolo de percepția noastră, pe care nu le putem înțelege, și există entități pe care nu le putem cerceta. Mitologia demonilor va fascina și deruta întotdeauna oamenii... în special o păpușă posedată, care e frumoasă și înspăimântătoare în același timp. Ne-am distrat de minune cu asta.” „Se întâmplă aici lucruri pe care nu le pot explica.” ** Mia** John și Mia se pregăteau să devină
etst [Corola-blog/BlogPost/96612_a_97904]
-
instanța oficială se manifestă permisiv și tolerant, apar nostalgii totalitare, cu evocarea modelelor (țepeș-vodă, ,ne-ar trebui o tiranie ca-n Rusia", dictatura militară, Ceaușescu etc.). Toleranța autorității produce reacții infantile de mare iritare, pentru că modifică rolurile tradiționale și îl derutează pe cetățeanul care nu mai știe cum trebuie să se comporte. Se pare că aceste mecanisme psiho-sociale funcționează și în cazul limbii ca instituție de cultură. În momentul în care forurile academice își ies oarecum din rolul consacrat (de apărătoare
Reacții la schimbarea normelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10826_a_12151]