267 matches
-
lui Baba Saltîk, după cum relatează [[arhiepiscop]]ul bulgar Petru Bogdan Bacsici, în acest oraș, turcii țin la mare cinste un mormânt lung, într-o moschee, înconjurat de candele și sfeșnice în care ard lumânări de ceară. Se află acolo mulți derviși, călugări de-ai lor care se canonesc, mulți umblă desculți, aproape goi și duc o viață austeră. Din iubire pentru mormânt, sunt primitori cu străinii. Lângă acest mormânt se află Ulu Geamia, azi dispărută, care devenise cu timpul loc de
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
pot fi colorate diferit în funcție de tipul guvernării sub care se află și condiției participării la pelerinaj: Pentru musulmani, negru mai reprezintă culoarea osândei, dar și a renunțării la deșertăciunea lumii. Negru înseamnă pentru musulmani suma culorilor, simbolul luminii divine. La “dervișii rotitori”, această culoare are o semnificație esoterică. Îmbrăcarea mantiei negre este dovada acceptării credinței în Islam. Mewlana Djalal Al Din Rumi asemăna etapele mersului lăuntric spre beatitudine al sufistului cu o scară cromatică. În esoterismul islamic, cele 7 culori ale
Culori în islam () [Corola-website/Science/331105_a_332434]
-
etapele mersului lăuntric spre beatitudine al sufistului cu o scară cromatică. În esoterismul islamic, cele 7 culori ale curcubeului reprezintă imaginea atributelor divine, reflectate în univers. Scara cromatică merge de la alb (simbolul Cărții, al Legii Coranice), punctul de plecare al dervișului pe calea desăvârșirii și ajunge, trecând prin roșu, la negru. Rumi consideră că negru este culoarea absolută, misticul fiind obligat să parcurgă acest drum pe calea desăvârșirii, în mod treptat, pentru a atinge stadiul suprem al extazului, moment în care
Culori în islam () [Corola-website/Science/331105_a_332434]
-
absolută, misticul fiind obligat să parcurgă acest drum pe calea desăvârșirii, în mod treptat, pentru a atinge stadiul suprem al extazului, moment în care Allah i se va arăta în toată strălucirea sa. Pentru inițiații mistici, mantia neagră a sectei “dervișilor rotitori” (“Mawlawi”) reprezintă piatra de mormânt. Lepădarea mantiei negre pentru a dezveli mantia albă purtată dedesubtul cele dintâi și începerea rotației în jurul axei sale proprii semnifică renașterea mistică întru Dumnezeire, întru Adevărul Suprem. Albul est culoarea esențială a înțelepciunii, venită
Culori în islam () [Corola-website/Science/331105_a_332434]
-
îi afectează intens înțelegerea ("tafakkur") și imaginația ("taḫayyul"). Următoarea treaptă este aceia a apropierii de Dumnezeu ("sakīna"), totul culminând cu întâlnirea cu slava divină ("ʼšrăq"). După cucerirea mongolă în secolul XIII, pe ruinele fostelor școli filosofice au apărut case de derviși. Yves Thoraval semnalează continuitatea fundamentelor suhrawardiene, care ,exercită și acum o influență profundă asupra gândirii mistice din cadrul șiismului iranianʼʼ. Mai târziu, așa cum Henry Corbin relatează în ,Omul și îngerul săuʼʼ la începutul perioade safavide (secolul XVI) gândirea suhrawardiană s-a
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
acest rang superior al grupării nu a rezistat mult timp, invazia mongolă din 1258 punându-i capăt odată cu califatul abasid. În schimb, în Anatolia, în perioada imediat următoare cuceririi mongole, au apărut din ce în ce mai strânse relații între grupurile de futuwwa și dervișii sufiți și, implicit, cu breslele de meșteșugari. Procesul se răspândește în întreaga lume islamică, astfel că, în curând, termenii de futuwwa și breaslă devin sinonime. Această fuziune pornește în secolul al treisprezecelea în Anatolia și implică un al treilea tip
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
În ceea ce privește meseria, se pare că aceste grupuri erau formate din oameni de diferite meserii ce cooperau ca o unitate. Viața în comun era caracterizată de un număr mare de elemente de ordin spiritual, aducând aminte de modul de viață al dervișilor dintr-un lăcaș sufit. Ibn Battuta povestește cum, seara, după masa în comun, membrii Frăției se adunau pentru a cânta imnuri, recita fragmente din Coran, dansa și asculta predici. Unii puteau chiar intra, prin dans sau recitare, în transa extatică
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
povestește cum, seara, după masa în comun, membrii Frăției se adunau pentru a cânta imnuri, recita fragmente din Coran, dansa și asculta predici. Unii puteau chiar intra, prin dans sau recitare, în transa extatică ce este o practică esențială a dervișilor sufiți. Cel mai probabil este ca viața ezoterică a grupului să fi fost accentuată de dervișii umblători ce vizitau lăcașurile an de an, găsind aici găzduire și un public primitor. În Asia Mică, Akhiyat al-Fityan a reprezentat cea mai importantă
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
fragmente din Coran, dansa și asculta predici. Unii puteau chiar intra, prin dans sau recitare, în transa extatică ce este o practică esențială a dervișilor sufiți. Cel mai probabil este ca viața ezoterică a grupului să fi fost accentuată de dervișii umblători ce vizitau lăcașurile an de an, găsind aici găzduire și un public primitor. În Asia Mică, Akhiyat al-Fityan a reprezentat cea mai importantă împlinire a idealogiei "futuwwa" și a reprezentat o mare putere până la sfârșitul secolului al XIV-lea
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
Bektashiyya, Mawlawiyya sau Khalwatiyya. De cealaltă parte, membrii simpli, cei care priveau Frăția ca pe o cooperativă muncitorească, au ales o viață de meșteșugar, formându-și organizații care au păstrat o legătură puternică atât cu tradiția futuwwa, cât și cu dervișii sufiți, care le-au oferit ghidare spirituală. Din Anatolia, această fuziune a breslelor cu futuwwa și frăția akhilor s-a răspândit rapid, ajungând până în secolul al XV-lea în toate teritoriile principale dominate de islam. Legătura strânsă pe care breslele
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
fost aplicată membrilor breslelor, într-un mod asemănător cu "ahl al-hak" (“oamenii dreptului”) sau "ahl al-tarik" (“oamenii căii”) . De asemenea, ritualul ceremoniei de inițiere avea foarte multe în comun cu cel al frăției "akhilor" și arată o relație strânsă cu dervișii sufiți. O astfel de relație cu dervișii Bektași apare la ceremonia de inițiere a breslei ("esnaf") fierarilor din Burdur, în Anatolia, unde noul membru era inițiat în “societatea sheriatului, hakikatului, tarikatului și marifatului”. Acestea sunt “cele patru porți” ale Bektașismului
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
asemănător cu "ahl al-hak" (“oamenii dreptului”) sau "ahl al-tarik" (“oamenii căii”) . De asemenea, ritualul ceremoniei de inițiere avea foarte multe în comun cu cel al frăției "akhilor" și arată o relație strânsă cu dervișii sufiți. O astfel de relație cu dervișii Bektași apare la ceremonia de inițiere a breslei ("esnaf") fierarilor din Burdur, în Anatolia, unde noul membru era inițiat în “societatea sheriatului, hakikatului, tarikatului și marifatului”. Acestea sunt “cele patru porți” ale Bektașismului și reprezintă “legea religioasă”,“experiența imediată a
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
legea religioasă”,“experiența imediată a esenței realității”,“învățăturile și ritualurile ordinului religios secret” și “cunoașterea mistică a lui Dumnezeu”. Alte aspecte externe ale ritualului, cum ar fi postura, mișcările sau gesturile, făceau de asemenea parte din modul de inițiere al dervișilor Bektași. Tot în această breaslă, un rol important în timpul ritualului îl avea un membru numit akhi baba, care avea datoria de a le prezenta noilor maeștri ultimele atenționări, anume - respect, dragoste, compasiune și sinceritate și abținerea de la mâncarea interzisă. În
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
important îl joacă anumite obiecte vestimentare precum "sirwal" - pantalonii de ceremonie, "shadd" - centura sau "pishtimal" - șorțul, obiecte care fac aluzie la influența "futuwwa" asupra breslelor . Din fapte precum acestea, se poate deduce legătura fundamentală dintre breslele islamice și ordinele de derviși sufiți, precum și influența pe care tradiția "futuwwa" a avut-o asupra vieții comune a meșteșugarilor. Rolul social și cultural pe care aceste bresle l-au jucat în rândul orășenilor a fost unul deosebit de important, care a lăsat puternice amprente asupra
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
kirghize. Cu toate acestea, numărul moscheelor funcționale și al imamilor desemnați de către Consiliul Spiritual din Tashkent, reprezintă un avantaj de care se bucură credincioșii din țară. Ca o consecință a acestui fapt, islamul paralel, reprezentat de maeștrii sufiți și de dervișii călători, nu a avut rolul compensator pe care îl deține în celelalte republici turkmene, unde numărul moscheelor funcționale și cel al imamilor este insuficient. În Uzbekistan, moscheea și "imam-khatibii" sunt centrul real al vieții spirituale și religioase a credincioșilor. Totuși
Sufismul în Uzbekistan () [Corola-website/Science/331229_a_332558]
-
pe de rost Coranul și începe să postească și să se roage intens. Și-a căutat un sfătuitor, dar fără succes. A auzit apoi despre "ahl al-marifa", ”oamenii gnozei”, și obține o carte de Ahmad ibn Asim al-Antaki, discipol al dervișului irakian (m. 857), care i-a dat informații despre "riyadat al-nafs" (disciplinarea de sine). At-Tirmidhi și-a impus un program de autodisciplină. S-a retras în izolare ("") la casa sa și și-a format un obicei în a rătăci printre
Muhammad ibn `Ali al-Ḥakīm at-Tirmidhi () [Corola-website/Science/334100_a_335429]
-
stăpânitori, mamelucii, au acționat cu energie in direcția restrângerii prezenței creștine în Ierusalim , și au confiscat loculul în folosul islamului. Cronicarii musulmani relatează cum sultanul Baybars I (1260-1277) a înființat în perimetrul fostei mănăstiri o moschee și un cămin pentru derviși, punând-o sub conducerea unui cleric musulman „persan” Sheih Khaidar. Acesta i-a izgonit și închis pe călugări, ceea ce l-a făcut pe starețul Luca Muhisvili Abașidze să i se adreseze și să-i ceară eliberarea confraților săi. Deoarece Luca
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
cei înstăriți - efendi sau ayan - pe cai, în timp ce soțiile și familiile lor erau de obicei transportate la destinație mai devreme. Petrecerile începeau deja în această etapă, în diversele popasuri, mai ales lângă mormintele unor personaje venerate, cu cântece, dansuri de derviși, adepți ai sufismului, acompaniate de tobe și fluiere. Ajunși la Ierusalim se adunau cu toții grupuri-grupuri, după locul lor de obârșie. Numărul pelerinilor ajungea la câteva mii. Vineri dimineața mulțimea se reunea pe esplanada Muntelui Templului - Haram ash-Sharif, pentru rugăciunile de
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
Mitrovica, Prizren și Gjakova. Îndrumata de mișcarea pentru autonomie, Liga a respins autoritatea turcă și a cerut separarea totală de Imperiul Otoman. Acesta la rândul sau încerca să suprime Liga și a trimis o armată în frunte cu comandantul turc Derviș Pasă, care, în aprilie 1881 capturase Prizrenul și zdrobise rezistență de la Ulcinj. Liderii Ligii și familiile lor au fost uciși sau arestați și deportați. În august 1878, Congresul de la Berlin a cerut o comisie care să traseze frontieră între Imperiul
Liga de la Prizren () [Corola-website/Science/335803_a_337132]
-
fost cedate Greciei în 1881. În acel an, Marile Puteri au decis transferul Tesaliei și districtului Artă la Grecia. Confruntat cu presiunea internațională crescândă de a-i „pacifica” pe albanezii refractari, sultanul a trimis o armată mare sub comanda lui Derviș Turgut Pasă pentru a suprima Liga de la Prizren și a transfera orașul Ulcinj Muntenegrului. Albanezii care erau loiali Imperiului au susținut intervenția militară a Sublimei Porți. În aprilie 1881, cei 10.000 de oameni ai lui Derviș Pasă au capturat
Liga de la Prizren () [Corola-website/Science/335803_a_337132]
-
sub comanda lui Derviș Turgut Pasă pentru a suprima Liga de la Prizren și a transfera orașul Ulcinj Muntenegrului. Albanezii care erau loiali Imperiului au susținut intervenția militară a Sublimei Porți. În aprilie 1881, cei 10.000 de oameni ai lui Derviș Pasă au capturat Prizrenul și apoi au zdrobit și rezistența din Ulcinj. Liderii Ligii de la Prizren și familiile lor au fost arestați și deportați. Frashëri, care fusese la început condamnat la moarte, a fost închis până în 1885 și apoi exilat
Liga de la Prizren () [Corola-website/Science/335803_a_337132]
-
cele ale tatălui și cunoscuților săi cei mai apropiați, o colecție de instrumente muzicale tradiționale turcești, mai multe copi vechi ale Coranului și cărți de poezie islamică ale lui Mevlana, o colecție de covoare de rugăciune și spectaculosul dans al dervișilor rotitori, dar cel mai important exponat este o cutie decorată cu sidef ce conține câteva fire din barba Profetului Mahomed. De asemenea mausoleul este un simbol al Turciei și apare pe bancnota de 5000 de lire din anii 1981-1994.
Mausoleul Mevlana () [Corola-website/Science/332552_a_333881]
-
Muhammad Balkhī (جلالالدین محمد بلخى),Mawlănă (مولانا, "învățătorul nostru"), Mevlânâ, Mevlevî (مولوی "Mawlawī", "învățătorul meu"), sau doar, simplu, Rūmī (1207 - 17 decembrie 1273), poet persan, jurist, om de știință islamic, teolog și mistic sufi. Sunt cunoscuți și ca derviși rotitori, datorită faimoasei lor tehnici de rotire ca formă a "dhikr" (rememorare, pomenire a Divinului). Derviș este denumirea unui inițiat pe calea sufi; rotirea este o parte a unei ceremonii formale numită sama/sema, unde participanții sunt cunoscuți ca "semazen
Ordinul Mevlevi () [Corola-website/Science/333579_a_334908]
-
meu"), sau doar, simplu, Rūmī (1207 - 17 decembrie 1273), poet persan, jurist, om de știință islamic, teolog și mistic sufi. Sunt cunoscuți și ca derviși rotitori, datorită faimoasei lor tehnici de rotire ca formă a "dhikr" (rememorare, pomenire a Divinului). Derviș este denumirea unui inițiat pe calea sufi; rotirea este o parte a unei ceremonii formale numită sama/sema, unde participanții sunt cunoscuți ca "semazen". prezintă similarități cu alte ordine sufi precum (fondată în 1165), (fondată în 1182) și . "Ceremonia Mevlevi
Ordinul Mevlevi () [Corola-website/Science/333579_a_334908]
-
succesorul său, Ulu Arif Çelebi. Membrii Mevlevi cred în realizarea "dhikr" într-o formă aparentă de dans acompaniat de muzică religioasă, cunoscută sub numele de "sama/sema", ce implică rotirea participanților supravegheați de maestru, de unde și supranumele ordinului cunoscut drept „dervișii rotitori”. Sema reprezintă o călătorie mistică, o ascensiune spirituală dizolvând mintea prin iubire, către „Cel Perfect”. Îndreptându-se către adevărul divin, adeptul crește spiritual prin iubire, își anulează ego-ul, găsește adevărul, și ajunge la "Cel Perfect". Se reîntoarce din călătoria
Ordinul Mevlevi () [Corola-website/Science/333579_a_334908]