7,705 matches
-
1961/e498bb57b56427 Suflet bun, făcut scrum Care-ți e soarta, acum? Din ce parte vântul bate Să mi te ducă departe? Suflet drag, răvășit Dacă-ai ști, cât te-am iubit, Cât te-am plâns când ți-a pierit Umbra deasă-n asfințit! Ce știi tu, îmi spuneai! Eu am strâns mucegai, Boli, durere și mult plâns Lumea asta mi-a adus!,, Referință Bibliografică: Suflet bun, făcut scrum / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 481, Anul II, 25
SUFLET BUN, FĂCUT SCRUM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Suflet_bun_facut_scrum_ioana_voicila_dobre_1335341617.html [Corola-blog/BlogPost/359204_a_360533]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > NOAPTE DE TOAMNĂ Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Toamna a jerfit altarul Pomilor cu frunză deasă Într-o lacrimă de ploaie A promis că o să iasă Urcă dealul pân' la strungă Și doinește iar cu foc, Dintr-un fluier curge seara Și un fir de busuioc. Vântul trece fără milă Când e liniștea mai plină Și
NOAPTE DE TOAMNĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1447271280.html [Corola-blog/BlogPost/384708_a_386037]
-
m-am simțit susținută și îndrăgită datorită prietenilor mei adevărați și dragi care mi-au fost alături inca de când locuiam în România și care nu m-au uitat odată cu venirea mea aici și cu care am întreținut o corespondență destul de deasă. Aici la Londra mi-a fost tare greu. Dar în fiecare zi lestul corabiei sufletului se ușura, iar viața mea începea să fie din ce în ce mai normală, mai plăcută. Am făcut eforturi mari de adaptare... Consider că am avut și noroc! Așa că
JURNAL LONDONEZ (14) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 by http://confluente.ro/Lavinia_iancu_jurnal_londonez_14_lavinia_iancu_1345901463.html [Corola-blog/BlogPost/362435_a_363764]
-
de faptul că locuința vrăjitoarelor se ridica întunecată chiar în mijlocul apei, pe niște picioare lungi de piatră acoperite cu straturi groase de mătasea broaștei. La o vreme, felinarele din dreptul ferestrelor înalte fură stinse și casa fu acoperită de bezna deasă a stufului care o înconjura. Regele pădurilor văzu cu surprindere cum flăcăul își scoase tichia pe care o purta pe cap și valuri aurii de păr ondulat i se revărsară pe spate, mângâiate ușor de vântul ce scărmăna păpurișul de pe
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1476253571.html [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
Acasă > Stihuri > Nuanțe > STRÄBUNII Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 786 din 24 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Sträbunii De la Decebal încoace, mostenit'am Plaiuri mandre Lanuri pline de recoltä, päduri dese de foioase, Un pämânt plini de comori! Ani trecut'au mulți pe muchie.. Ce-i cu jalea ce se-ntinde? Ce-a rämas acum din toate? Pe cine-ntreb Nu stie-o buchie.. Lanul plânge în câmpie Iar pämântul este
STRÄBUNII de DOINA THEISS în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Strbunii_doina_theiss_1361731215.html [Corola-blog/BlogPost/359330_a_360659]
-
conținând șase piese pe versuri de Mihai Eminescu: 1. Ce te legeni, codrule? (Muzică: Gheorghe Scheletti, Solo: Soprana Alexandra Tarniceru); 2. Somnoroase pasarele (Muzică: Tudor Flondor, Solo: Tenor Narcis Brebeanu); 3. Rugăciune (Muzică: Ionel Teodorescu); 4. La mijloc de codru des (Muzică: Paul Constantinescu, Pian: prof. Florin Seusan); 5. Sară pe deal (Muzică: Vasile Popovici). 6. Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie (Muzică: Cornel Trailescu, Solo: mezzosoprana Emanuela Păscu); La manifestare au participat figuri emblematice ale culturii noastre de astăzi
ÎNTÂLNIRE LA PALAT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intalnire_la_palat_elena_armenescu_1358355260.html [Corola-blog/BlogPost/359377_a_360706]
-
conținând șase piese pe versuri de Mihai Eminescu: 1. Ce te legeni, codrule? (Muzică: Gheorghe Scheletti, Solo: Soprana Alexandra Tarniceru); 2. Somnoroase pasarele (Muzică: Tudor Flondor, Solo: Tenor Narcis Brebeanu); 3. Rugăciune (Muzică: Ionel Teodorescu); 4. La mijloc de codru des (Muzică: Paul Constantinescu, Pian: prof. Florin Seusan); 5. Sară pe deal (Muzică: Vasile Popovici). 6. Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie (Muzică: Cornel Trailescu, Solo: mezzosoprana Emanuela Păscu); La manifestare au participat figuri emblematice ale culturii noastre de astăzi
ÎNTÂLNIRE LA PALAT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intalnire_la_palat_elena_armenescu_1358355260.html [Corola-blog/BlogPost/359377_a_360706]
-
Cauciucului și Maselor Plastice în diferite funcții în general de conducere deși, de fiecare dată, începeam ca pălmaș. Activitățile pragmatice retribuite au avut caracter de școlarizare. Învățam prin muncă asiduă de cercetare a locului și condițiilor de muncă. pe care dese ori le îmbunătățeam în calitate de inovator recompensat material. In loc de a mă plafona în rutină căutam și găseam un nou loc de muncă. Practic am parcurs în cursul vieții toate activitățile aferente meseriei de constructor, în speță executant, proiectant respectiv
EMIL WAGNER de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1418141296.html [Corola-blog/BlogPost/384563_a_385892]
-
umbră ca o pânză șifonată-n ezitări te acoperă, o vârstă coaptă și palpitantă cu niște protuberanțe îndrăznețe în forme violente alunecă pe terenul nisipos. Te duce la liman, în rest e o abureală de zile mari și astea sunt dese. Referință Bibliografică: Un ceva în care nu trebuie să te regăsești / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1282, Anul IV, 05 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
UN CEVA ÎN CARE NU TREBUIE SĂ TE REGĂSEŞTI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 by http://confluente.ro/Llelu_nicolae_valareanu_1404514126.html [Corola-blog/BlogPost/374434_a_375763]
-
străduță din spatele Maternității, urcând spre o zonă păduroasă. Omătul acoperise complet crengile copacilor și datorită frigului, înghețaseră, dând un aspect feeric locului. Așa, cu frunzele încremenite în gheață, peisajul părea mirific, încât părea că, oricând, ar putea apărea din tufișurile dese, Zâna zăpezii. Mergeau toți pe poteca mărginită de copaci și arbuști. Se făcuse parcă din ce în ce mai frig. Deodată se auziră niște țipete de fată, disperate. - Am ajuns, exclamă băiatul victorios, arătând intrarea îngustă a unei peșteri. Erau catacombele din munte, rămase
“CRĂCIUN AL COPIILOR STRĂZII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1451151404.html [Corola-blog/BlogPost/370118_a_371447]
-
William Shakespeare (trad. adapt. Mihaela Tălpău) Clipiri dese din gene și renașterea privirii chem surprizele zilei să pot înghiții fără spaimă; când pleoapele noaptea nu vor s-o vadă și se-nghem lumină viselor în mintea-mi cântă-a faima Te văd apoi cum vii că umbră umbrelor lumină
SONET 43 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1467960457.html [Corola-blog/BlogPost/341055_a_342384]
-
părerile dumneavoastră, intenția de înscriere și alte propuneri, pe adresele: star ligya@yahoo.com sun andrada@yahoo.com free3ymher@yahoo.ca sau la telefon: +40: 0723 371 626 --------------------------------------------------------- Director general. Ligya DIACONESCU Membru al Clubului de Presă Transatlantic Membru fondator al "Association des mass-medias et journalistes d'expression roumaine sans frontière" Canada REVISTA INTERNAȚIONALĂ STARPRESS www.valcea-turism.ro Referință Bibliografică: Ligya DIACONESCU - ANTOLOGIA SCRIITORILOR CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME „STARPRESS 2013” / Ligya Diaconescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 497, Anul II, 11 mai
ANTOLOGIA SCRIITORILOR CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME „STARPRESS 2013” de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 by http://confluente.ro/Ligya_diaconescu_antologia_scriitorilo_ligya_diaconescu_1336731167.html [Corola-blog/BlogPost/354369_a_355698]
-
turiști ne-au ajutat să ridicăm bărcile și să le întoarcem cu chila[v]în sus, pentru înnoptare. A doua zi doream să o luăm de la capăt, dacă eram sănătoși și timpul ne permitea. Zilele de ceață nu erau așa dese, ca să ne sperie. Ne-am învățat cu ele, doar eram de-ai casei, cum s-ar zice. Înainte, aveam o busolă foarte utilă pe ceață, însă am pierdut-o pe fundul mării, alături de mai multe scule căzute în apă, din
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1406360828.html [Corola-blog/BlogPost/362239_a_363568]
-
Moldovei și s-a făcut mare sihastru în Munții Sihlei, din județul Neamț. Cum a ajuns aici și în ce loc se nevoia, nimeni nu a aflat vreodată. Spun bătrânii locului că avea un bordei tăinuit în pământ, în pădurea deasă dintre Schitul Sihla și Râpa lui Coroi, în adâncul muntelui, unde s-au nevoit de-a lungul secolelor nenumărați sihaștri sfinți, printre care cea mai vestită era Sfânta Teodora de la Sihla. Mai spun bătrânii de aici că un pădurar din
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_ioan_episcopul_cel_minunat.html [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
atunci arată-te la față ! Vestește abundența de verdeață, Păstrându-ți rostul tău de vestitor, Răzbit prin al omătului covor. - Îți mulțumesc, plăpândă adiere! mi-a spus. - Să te întorci cu-o mângâiere! Pe toți să ne cuprinzi din iarba deasă Născuții din zăpezi ce azi ni-s casă. *** Referință Bibliografică: Ghiocelul și vântul / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1891, Anul VI, 05 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
GHIOCELUL ŞI VÂNTUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1457170152.html [Corola-blog/BlogPost/384216_a_385545]
-
dragostei. Nimeni nu știa cât de sinceră sau reală este, însă acum era liberă și descătușată din inhibițiile Anei de până acum. Costi începu să o sărute din nou pe sâni apoi coborî spre ombilic cu mici sărutări scurte și dese în timp ce mâna lui continua să se furișeze cu viclenia unui șarpe veninos printre picioarele fetei din ce în ce mai strânse. Ana îi mângâia părul scoțând sunete onomatopeice de plăcere. Era în extaz. Nu mai trăise așa ceva niciodată și nu avusese nici cum să
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Fiori_cu_zmeura.html [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]
-
terasă învecinată o văd pe Monika. Minionă, cochetă, atât de plăcută de alții, e, totuși o damă a cărei companie o evit cât pot. Nu știu de ce. E prietenă cu sora mea, deci ocaziile de a ne întâlni sunt destul de dese. Și ea a făcut Liceul Pedagogic, apoi Facultatea de Psihologie. A crescut într-o famile cu multe nevoi. Mama ei era dactilografă la tribunal. Pe vremea aceea toate textele se băteau la mașina de scris. Cât poate câștiga o dactilografă
IUBIRI CARE DOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Iubiri_care_dor.html [Corola-blog/BlogPost/366807_a_368136]
-
de acțiune și influență, formată din moșie-patrimoniul funciar- vechimea și c.v.-ul meritocratic al familiei, relațiile matrimoniale, abilitatea și practicile noi de tip comercial, militar, ș.a. Astfel, boierimea din Oltenia devine o clasă mai rezistentă la schimbările politice de la București( desele înlocuiri de domnie, inserția unor elemente străine grecești) precum și la crizele și evenimentele politico-militare care nu ocolesc nici Oltenia. Chiar și în aceste condiții boierimea din Oltenia, rezistă și-și conservă rolul de elită și lider în societate, în administrarea
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
pentru sugestiile ei cu privire la unele dintre poeziile incluse aici. Acest talent provine, fără îndoială, de la bunicul meu Ioan Ogrean, un talent recunoscut doar de familie, deși nepublicat, în privința poeziei. De cealaltă parte a familiei, am crescut de mic copil cu dese recitări de poezie din partea tatălui meu, Constantin, ca și a mătușii mele Lenuța și a unchiului meu Marin - poezii, în special, de factură spiritual-religioasă. În final trebuie să mulțumesc doamnei profesor Judith Beveridge, de la catedra postuniversitară, secția Literatură de Creație
DARUL POEZIEI ROMÂNEŞTI CĂTRE UNIVERSALITATE de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_darul_poeziei_romane_daniel_ionita_1357033961.html [Corola-blog/BlogPost/348797_a_350126]
-
mare, loviturile tot mai dureroase. M-am învelit, ghemuit, în pelerina de folie. Scâncind, cățelandrul mi s-a strecurat la picioare. - Ei, mânce-o hiriș! Răpăiala a ținut mai puțin de un sfert de ceas, în rafale cu gheață când deasă și măruntă, când rară și mare. Pelerina mi s-a găurit ciur. Când am ieșit de sub ea, un covor de mărgele înghețate strălucea frumos în bătaia soarelui. Pelerina neagră, din prelată cauciucată, a lui nea Ion, făcuse față cu brio
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
nu fie plecată din localitate. La dispensarul din comună era un doctor în etate, prieten cu rudele sale și cu părinții lui, știut fiind mai ales că la unchiul Stoica și tușa Ioana, doctorul, prieten cu aceștia, făcea vizite mai dese, să savureze un pahar cu vin bun, scos de la răcoarea beciului adânc, când se întorcea de la dispensar spre casă, că doar stătea la două case depărtare și-i erau în drumul spre casă. Victor cum era ocupat cu treburile zilnice
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
să fie mulțumită, adică să-și primească porțiile cuvenite de brânză. Algebra asta a kilogramelor de brânză era mult complicată de numeroasele obligații pe care le avea baciul: cote către stat, atenții peste atenții către pădurari, ca să-i ierte pentru desele escapade ale ciobanilor prin plantații. Baciul avea de rezolvat ecuații și mai complicate, de gradul doi, sau chiar de gradul trei, ca să satisfacă poftele de o lăcomie fără obraz, a fel de fel de domni, a unor inspectori, și a
LA STÂNA LUI MORALCIUC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1401074444.html [Corola-blog/BlogPost/341572_a_342901]
-
I Autor: Mihai Știrbu Publicat în: Ediția nr. 209 din 28 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Mihai Știrbu În memoria tatălui meu. ÎNSTRĂINAREA I. Soarele amiezii, darnic în Basarabia anului 1936, lumina clar casele din piatră, grădinile oamenilor și viile dese din depărtare. Tânărul de statură potrivită, slăbuț dar bine făcut, cu părul rar mai mult șaten decât blond, trase-n piept aerul tare de acasă. De acasă! Inima-i bătea grăbită, fiindcă lipsise vreo șapte ani, deși pe acele meleaguri
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
negustorilor evrei, oameni de treabă care dădeau pe datorie, erau văruite în alb, cu aceiași clopoței deasupra ușii. Ritmul bătăilor inimii i se acceleră fără voie. Se apropia de ulița care ducea la casa părintească. Salcâmii și stejarii cu frunze dese, gardurile, unele din piatră, scânduri sau nuiele împletite, de mirare, erau la fel ca înainte, numai că parcă mai mici. *** Firesc, primele lui amintiri erau legate de casa părintească. De fapt, în ogradă erau două clădiri. Într-una locuia el
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
colțul buzelor afundate spre stânga . Mintea-i este înămolităîn vise mușcătoare despre vânătoarea ursului, un urs care se ascunde în tufișuri uriașe. Visează?...despre ursul, un urs al nopții, de tip arlechin pe care nu-l poate vedea printre tufișurile dese. Parcă vine și se duce...într-un vis despre cum să vânezi ursul după manualul inginerului silvic. Visează un vis despre un vulpoi prevestitor de rele? Sau este un vis despre sfârșit? Doamna Ghervescu nu mai radiază autoritate. Privirea-i
ZI DE VARĂ, PROZĂ DE MARIANA ZAVATI GARNER de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zi_de_vara_proza_de_mariana_zavati_ga_al_florin_tene_1347599313.html [Corola-blog/BlogPost/343631_a_344960]