469 matches
-
poate fi ultima! Este un avertisment aici vis-à-vis de felul în care trăim, de felul cum folosim sau irosim timpul, de ce facem cu viața noastră pentru că nu știm niciodată când va fi ,, ultima sută de metri “. Este vorba aici de ,,desagă“; cu ce fel de bile plecăm dincolo ? Și mai putem apleca urechea și la ce spune Edg ar Cayce: dacă reușim să producem schimbarea cuvenită în via ța noastră, atunci atenționarea (accidentul) nu mai este necesar. Dacă omenirea va reuși
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
găsirăm scuzabilă - și ne continuarăm apoi drumul. Am plecat călare, Însoțiți fiind de un agu (ghid) care, la cererea noastră, primise ordin să ne conducă prin deșert. Am Început așadar călătoria În jurul orei două după miezul nopții, Încredințând ghidului nostru desagile În care Împachetaserăm mâncarea: carne prăjită și pâine. Părăsiți de ghid, În deșerttc "Părăsiți de ghid, În deșert" Tot În grija acestuia am lăsat și nutrețul cailor noștri. Am părăsit acele locuri cu speranța să ajungem În jurul orei nouă sau
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
proaspătă și pilaf de orez. Tot servitorii au fost cei care s-au ocupat și de caii noștri, iar eu, după ce am luat masa, m-am dus la culcare. Un colț mai ferit al cortului Îmi servea drept pat, iar desaga am folosit-o pe post de pernă. Înainte de răsăritul soarelui, tătarul mă trezi spunându-mi: „Trebuie să plecăm”. M-am ridicat somnoros și tot atunci servitorul Îmi arătă că hoții Îmi tăiaseră desaga la unul din capete și scoseseră din
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
al cortului Îmi servea drept pat, iar desaga am folosit-o pe post de pernă. Înainte de răsăritul soarelui, tătarul mă trezi spunându-mi: „Trebuie să plecăm”. M-am ridicat somnoros și tot atunci servitorul Îmi arătă că hoții Îmi tăiaseră desaga la unul din capete și scoseseră din ea bocceaua cu cele mai bune haine pe care le aveam. Îmi amintesc că peste noapte auzisem niște capre behăind În apropierea cortului: probabil că hoțul le-a adus acolo pentru a-și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
răscumpărare pentru ceasloavele care nu lor le erau de folos, ei fiind deja creștinați. Așa se face că o carte de la mănăstirea Secu putea umbla chiar de mai multe ori peste Prut și Nistru; încolo, în torba ucraineanului, încoace, în desagă, în spinarea nădușită a călugărului moldovean, pe cărări obositoare, căutînd vadul mai lesnicios... Da; nu-i mare lucru ca "Sus, părinte, că se udă cărțile!" să nu fie doar o vorbă proastă de Păcală. Se fură cărți, se fură din
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
pădure, dând într-o poiană înconjurată de munți înalți acoperiți cu păduri de conifere. Făcu câțiva pași când apăru din senin o bătrână, dreaptă ca lumânarea, îmbrăcată cu haine negre curate, având fața zâmbitoare și luminoasă, în spate avea o desagă, iar în mână un minunat toiag, care părea de fildeș. -Bun găsit fata mea. Te-ai rătăcit, așa-i? Fetița tremurând de frică mormăi: -M-am, m-am rătăcit. -Ți-o fi foame. Spunând acestea dădu jos desaga din care scoase pâine
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
în spate avea o desagă, iar în mână un minunat toiag, care părea de fildeș. -Bun găsit fata mea. Te-ai rătăcit, așa-i? Fetița tremurând de frică mormăi: -M-am, m-am rătăcit. -Ți-o fi foame. Spunând acestea dădu jos desaga din care scoase pâine, măsline, o bucată de pește prăjit și o carafă cu vin roșu. Așezându-se jos pe o buturugă, îndemnă copila: -Vino să ne ospătăm, copila mea, nu-ți fie frică. Fetița care își mai reveni, încurajată
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
fiori și numai putea stăpâni calul care era teribil de speriat. Dar iată, în față îi apăru de parcă ar fi fost căzută din cer o bătrână înaltă, dreaptă ca lumânarea, cu trăsături fine și frumoase, îmbrăcată în negru, purtând o desagă în spate și toiag de fildeș în mână. -Ai rătăcit prințule. Pe cine cauți? -Caut palatul din poiană. De ce oare m-am rătăcit? -Îl cauți pe vicontele Henri?întrebă bătrâna, mișcând toiagul de fildeș. Stâncile și locul acela înfiorător dispăruseră
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 90, 91, 123; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 80, 81, 210. „Am început să lucrăm. Zilele se scurtau aprig. Seară de seară, oșeanul își lăsa uioșul și desaga lângă ușă și asculta nemișcat ca de icoană. Prin el, Oașul întreg și istoric s-a ființat în încăpere aducându-și miresmele de otavă, de codru, de obiceiuri, de oameni și adevăruri. Se minuna ca un prunc la tot ce
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
abjură, este de fapt o surdină, poate pudică, dar care reușește acea performanță exemplară de a amplifica ceea ce vrea să tăinuiască. Frumusețea poemului ține de felul În care erotismul este doar sugerat prin jocul atitudinilor și prin cuvintele aluzive. Golind desaga golind desagaMoș Crăciun la fel de știrb ca și bunicul Valeria Tamaș Văd Înscenarea În doua versiuni, ambele Însă au nevoie de kireji, cele două părți ale poemului fiind diferite prin atitudinea celui care ia parte la ritual alături de moș și, În
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
kireji, cele două părți ale poemului fiind diferite prin atitudinea celui care ia parte la ritual alături de moș și, În consecință, prin viziunea lui distinctă În cele două momente. Prima parte este aceea În care copilul este hipnotizat de conținutul desagii și ahtiat de darurile care se pot ivi din ea. Și este dispus la orice compromis atîta timp cît conținutul ei nu este epuizat. Odată isprăvită seducția, copilul este dispus să l deconspire pe moș, recunoscîndu-l ghiduș pe bunic. A
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și băutură servite la cină, precum și înșiruirea modalităților de distracție și amuzarea oaspeților. Structura respectă logica internă a gradației: portretizarea amfitrionului și descrierea casei sale se petrec o dată cu servirea felului întâi ("un măgăruș făcut din bronz de Corint, cu o desagă dublă, care avea într-o parte măsline albe și-n cealaltă măsline negre") și se prelungesc până la desert, mai exact până la "sturzii frământați cu din aluat de făină și umpluți cu struguri uscați la soare și nuci". Parodia se preschimbă
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
strașnici" ai cucoanei Marghioala, de întâmplările stranii: lipsesc icoanele, dar protagonistul își face cruce și cotoiul scoate "un răcnet"; hangița se uită în căciula flăcăului și cotoiul scoate un vaiet; ieșind pe poarta hanului, întâlnește o căpriță, o pune în desagă și calul se cutremură "ca de frigurile morții"; furtuna se dezlănțuie din senin; are halucinații, rătăcește drumul, ajunge din nou la han și găsește în prag căprița pe care o pusese în desagă; hangița îl așteapta pentru alte secvențe erotice
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
hanului, întâlnește o căpriță, o pune în desagă și calul se cutremură "ca de frigurile morții"; furtuna se dezlănțuie din senin; are halucinații, rătăcește drumul, ajunge din nou la han și găsește în prag căprița pe care o pusese în desagă; hangița îl așteapta pentru alte secvențe erotice; vraja se rupe la intervenția socrului, care-l duce la schit ca să scape de magie după "patruzeci de zile, post, mătănii și molitve". Întâmplarea este relatată la persoana I, într-un stil caracterizat
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
închipui că îl apucase Mânjoloaia cu ușa. Din nou, personajul-narator intră într-un cadru fabulos: rătăcește fără țintă, are fierbințeli, își scoate căciula care-l strângea ca o menghină, întâlnește o căpriță neagră (un ied) pe care-o pune în desaga din dreapta. În credințele populare, diavolul ia înfățișarea de capră neagră. Deodată calul pornește năuc, sare peste gropi, cade în genunchi, iar drumețul speriat își face cruce și observă că pierduse, pe drum, iedul, iar calul îl trântește la pământ. După
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
copleșea pe străin la vederea lor. Câini schilozi mâncau din traista unui prostănac care se puse a-i da sfaturi străinului cum să-și vândă marfa. Sub privirea lui, javrele turbate îl sfâșiau pe nătângul care îndrăznise să-și recupereze desaga. În piață, călătorul era acostat de cămătari și vânat de negustori cu ocaua măsluită. Locul viermuia a marafeturi și mișmașuri... Peste tot, mustea a viclenie și mârșăvie. Tocmeala răspândea un iz acru de șarlatanie. Păcălit, străinul își căuta dreptatea în fața
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
slobozi, lăsându-i să pască oleacă. Se apucă, apoi, să scoată apă dintr-o cumpănă din apropiere și adăpă vitele. Nădușise, simțind cum cămașa asudată i se lipi de piele. Era leoarcă așa că o scoase și o azvârli îndărăt. Din desagă luă plosca din care trase vârtos o dușcă. Își turnă ceva apă și peste grumazul ars. Băgă apoi mâna adânc și găsi un boț de mămăligă, niște slănină, niscai brânză și o ceapă pe care o crăpă numaidecât. Le puse
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
erau totuna’’. În realitate textul nu cuprinde destule elemente care să dea răspuns misterului: ,,căprița s-a apropiat de mâna mea; e un ied negru foarte drăguț, care se lasă blând să-l ridic de jos. L-am pus în desaga din dreapta peste niște haine. În vremea asta, calul se cutremură și dârdâie din toate încheieturile ca de frigurile morții’’. Tânărul erou se află pe poziția celui încredințat că n-a fost vorba decât de o ciudățenie firească, explicabilă întru totul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ceea ce căuta acolo era chiar în interiorul său! Cu o bogată experiență în domeniul arheologiei acumulată din colaborarea cu renumiții cercetători Dan Gh. Teodor, Victor Spinei, Mircea Babeș, Ioan Mitrea, Rica Popescu și Alexandru Andronic învățătorul COSTACHE BURAGA și-a umplut desaga speranței și a luat la pas întreaga zonă a Dăneștilor, născocind prin cele mai ascunse și mai întortocheate văi. Așa a descoperit frumusețea trecutului acestor mirifice plaiuri, iubind profund și intens istoria cea care l-a ajutat să scoată din
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
i-ar fi spus fratele mai mare, Petru. Mă duc, bade, mă duc, i-a răspuns cu supunere Mitruț, că pentru asta am Învățat și eu la școlile Blajului. Și s-a dus la Gălăuțaș. Și-a pus Într-o desagă câteva cărți, ceva merinde de drum, câteva schimburi, apoi a Încălecat pe un cal al tatălui său și a luat-o peste dealuri, pe la Pădurea Dobrenilor, descinzând după mai bine de o oră de drum la Gura Pârâului Gălăuțașului, unde
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fac ițari noi, mai adăugă tânăra nevastă și se pierdu pe cărarea de șerpuia prin crâng. Ionuț, amu trebuie să semănăm până odihnesc boii. Tu să mergi Înainte pe brazde până unde arunc eu grâul! zise gospodarul și Își luă desaga cu grâu, Începând să meargă agale În timp ce arunca cu dreapta grâul, Înaintând pe arătură Încet, având grijă ca bobul de grâu să cadă În brazdă fără să rămână goluri. Apoi, după ce puse o greutate pe grapă, Înjugă boii și Începu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
dădea prilejul să ne împărtășim stări sufletești și năzuințe spre vârful Crucii, către care voiam să ne înălțăm fără să cârtim. Apetitul pe care-l avea pentru actul cunoașterii duhovnicești îmi dădea prilejul, ca și la Târgșor, să scot din desagă darurile sfinte pe care Patericul, Filocalia și toate celelalte lucrări ale Sfinților Părinți mi-o umpluseră, și să pun pe masa sufletului său însetat. Două sau trei luni s-au scurs repede. Despărțirea aducea, în plan divin, câștiguri duhovnicești mai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Vă mulțămesc f. frumos pentru bunele urări de sf. sărb. și Anul 335 Din păcate, Învățătorul Gh. N. Rădășanu a dat prea puțin la „Galeria oamenilor de seamă”. S-a urcat Într-o zi În trenul de Iași, cu o desagă de documente, În special scrisori de la mari personalități (Simion Mehedinți, Al. Vasiliu-Tătăruși ș.a.), pe care le-a predat Arhivelor Statului din capitala Moldovei. 336 Îl rugasem pe Învățător să aștearnă pe câteva pagini, amintiri mai puțin cunoscute, dar nu l-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de militarii care o aduseseră. Puhoi de lume. Dar peronul era gol. Ordine și groază. Ordine și spaimă. Ordine și teroare. Am fost opriți cam la 20 de metri distanță de punctul de control. Ne-am dat jos de pe umeri desagile improvizate, punându-le înaintea noastră. În sfârșit, respiram mai ușor, mai puțin sacadat, eram liberi în mișcări. Pe măsură ce oamenii din fața noastră înaintau, ridicam bagajele și mai făceam un pas. Și tot așa, cu înaintări și opriri succesive, am ajuns în fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
crescut și ajuns oameni mari pe care suntem datori să-i pomenim. Veronica Sahlean (de loc din Voroneț), o mână de femeie, a crescut unsprezece copii, din care trei i au „școlit” la Cernăuți, pleca de vineri dis-de dimineață, cu desaga cu de-ale gurii din care nu lipsea povidla făcută de cu toamnă din prune pe jos sau mai cu căruța ca sâmbătă să ajungă la „gimnaziu”, ca nu cumva copchiii ei să rabde de foame. Petruț, cel mai mare
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]