1,930 matches
-
că adesea vedeai cîte o familie ai cărei membri nu semănau deloc unul cu altul. Mai că-ți vine să crezi poveștile cu țiganii care fură copii; însă mai probabil aș crede că e un copil făcut prin vrăji și descîntece etc. Unul dintre bărbații din baraca noastră era vagabondul cel bătrîn și surd pe care l-am întîlnit în fața azilului West Malling - Surdu, i se spunea mereu. În conversație, era un soi de mătușa domnului F.1 și arăta exact
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
preot și cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-și visa alesul. La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se fac și se prind farmecele și descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an. La Bobotează se sfințesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulți bărbați se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel
Bobotează- tradiții și obiceiuri. Certurile în casă sunt interzise și nu se dă nimic de împrumut by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/52376_a_53701]
-
că nici una dintre aceste mijloace nu-și păstrează puritatea canonică, ci se întrepătrund: la o analiză mai atentă, găsești o cale de comunicare între ele. în toate episoadele narative, în toate paginile eseistice, în toate poemele (de fapt, două superbe descântece "culte" de aspidă), descrierile, scenetele etc. care compun cartea, se sugerează, se proiectează în afară sau se consumă în interior aceeași idee: omul și-a pierdut "... naiva dintâi virginitate" (după o frântură de vers arghezian) sufletească. E bântuit acum de
Mit și demitizare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6649_a_7974]
-
știu/ dacă moartea mea e înger sau drac/ dacă în cer s'au ivit stele sau ghimpi,/ Dacă luna e lună sau vultur sau rac?" (Balançoir). Mai mult decît simple vedenii, vădind, în lumea închipuirilor insomniacilor, o nebunie cu metodă. Descîntece distrugătoare, de om care se face că-i mai pasă, leagă duhuri și viețuitoare: "Voi, pescărușilor/ Ungeți cu smoală pragul și clanța ușilor/ Crima cînd o lua-o la sănătoasa/ tîrască după ea lucrurile, casa." (Proverb). Grăbită pornire-n jos
Semnul lunii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6747_a_8072]
-
Oreste Teodorescu susține pe site-ul său, codulluioreste.ro, că există o moștenire pe care dacii o au de la shamani. Evident, că putem vorbi despre shamanismul românesc. Descântecele, incantațiile, dansul ritualic (Calusării făcând parte din panoplia împotriva duhurilor necurate), folosirea plantelor psihoactive precum cânepă sau “ciupercă cu buburuze”, ori Amanita Muscăria, comunicarea cu spiritele străbunilor și a animalelor, etc. Mircea Eliade în De la Zamolxis la Gingis Han, găsește
Care este legătura dintre shamani și daci () [Corola-journal/Journalistic/65328_a_66653]
-
semăna cu coșmarul acela. Urlete, nechezat de cai, rugăciuni, discursuri, dansuri, scene de autoflagelare, episoade desprinse parcă dintr-un spectacol de teatru în care, după cum am auzit mai târziu, capete tăiate vorbesc ca în transă, oșteni care imitau cucuveaua, blesteme, descântece, amenințări, apoi iar și iar trâmbițe și tam-tamuri, și toate acestea urcau de pe câmp spre noi ca un abur otrăvit. Se vede că lumina lunii îi îmbăta și-i întărâta. La picioarele zidurilor noastre se afla Asia cu tot misticismul
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
o distanță sigură, Alecsandri, nu-s mai prejos cu nimic de supraviețuitorii Plevnei. Acel repetat „s-a dus" din Sfârșitul iernii e, în fapt, un ducă-se spus din toată inima, o vrajă prudentă, fără nimic din pripa periculoasă a descântecelor de dezgheț. Revenirea chefului de viață care, într-o erotică meteosensibilă, ascultă de mișcarea anotimpurilor, e clou-ul acestui arhicunoscut pastel: „Un fir de iarbă verde, o rază-ncălzitoare,/ Un gândăcel, un flutur, un clopoțel în floare,/ După o iarnă lungă
Două primăveri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6466_a_7791]
-
Credința populară spune că în această zi animalele vorbesc În noaptea de Ovidenie, când se credea că se deschide cerul și animalele vorbesc, se priveghea la lumina unei lumânări încolăcite pe farfurie. Tot în această noapte se fac farmece și descântece, se află ursita și se fac previziuni meteorologice. E bine ca oamenii certați să-și ceară iertare și să se împace. Se mai spune că de Ovidenie ologii s-ar putea vindeca. Pentru protecția vitelor din gospodărie, dar și împotriva
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. De ce lumina de veci se dă de pomană by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/60888_a_62213]
-
și de câte un detaliu, precum cel din scena în care un cuartet de dansatori îl invocau, ca și cântecul, pe Iisus personal, unul cu un telefon în mână, altul cu un crucifix, altul cu un glob argintiu bun pentru descântece, toate obiectele fiind situate, implicit, în același plan de semificație. Mixtură simptomatică. Dacă Flashback era o coproducție germano-română, în care numai Răzvan Mazilu reprezenta partea românească, de astă dată doar coregraful și scenograful erau veniți din afară, întreaga echipă fiind
Multiplele fațete ale unei personalități by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6439_a_7764]
-
filiera metaforei, fie pe aceea a rimei, Dinescu excelând în ambele) sunt, din nefericire, coruptéle ale unora mai vechi. Că, astăzi, ele le fac un rău acelora de ieri, e indiscutabil. Câteva situații numai. Așa începea, de pildă, un Mic descântec pentru femeia mâncată de ploaie din volumul La dispoziția dumneavoastră (1979): „Cum stai cu sânii-n toamnă te-aș desfrunzi cu plugul/ ca un eretic tânăr care-și devoră rugul.” Și așa se termină, în 2010, poemul Femeie tu, ușoară
Amintiri din poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5792_a_7117]
-
Auzise despre o mănăstire de-acolo, despre oameni virtuoși și simpli, îmbrăcați în veșminte albe ca neaua. Nu mâncau carne, nu beau vin, nu atingeau femeie; se rugau numai lui Dumnezeu și știau ierburile și vindecau bolile trupului; știau tainice descântece și vindecau sufletul de demoni. De câte ori îi vorbise despre această sfântă mănăstire unchiul lui, rabinul, oftând! Unsprezece ani petrecuse acolo singur, slăvind pe Dumnezeu, vindecând oamenii; dar într-o zi, vai! îl călări ispita, atotputernică, știi, este și ea, văzu
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
dăruite de însuși Dumnezeu, din esența Sa inefabilă, universului, „programul unor ucideri în care s-ar folosi înseși instrumentele creațiunii Domnului ar fi o lucrare satanic de perversă”, deținând o „pondere magică, preum o liturghie neagră, potențată și repetată, un descântec rostit invers, un sacrificiu ritual ori un puternic rit astrologic de distrugere”. Este posibilă și influența platonicianul al-Kindi asupra ucigașilor: după el, „sacrificiul este cel mai eficient mod de a influența cursul evenimentelor macrocosmice” (p. 349). Ținta unei asemenea minți
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
ame- țitor comedia și tragedia, realul și fantezia. Nu rezist ispitei de a cita calamburul unei distinse scriitoare și traducătoare, care a îmbrăcat splendid în straie românești pe autorii nobelizați din spațiul de limbă germană: Jan Koneffke a născocit un descântec fabulos despre țara pierdută, ce poate risipi deochiul aruncat de cărțile Hertei Müller.
Descântec fabulos despre o Românie pierdută by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3491_a_4816]
-
de burghezi în general, negustori etc., cu ajutorul suplimentar al lui Caragiale, Br[ătescu]-Voinești etc. Actualul cap[itol] 6 - Părintele Niculai de Pillat să se pună la Portrete tipice. Să se elimine Floarea neuitării de Odobescu. Colind - de unde? de cine? - Descântec de deochi - de unde? - Strigături de horă - de unde? - Doine, descântece - Izvorul! Să se așeze Creangă după Cantemir, pe cât se poate, cred, încă o dată, în necesitatea cronologiei. Nu văd nicăieri pe Păcală! E mare nevoie de el, aici! Bocete - Izvorul? Acest cap
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
lui Caragiale, Br[ătescu]-Voinești etc. Actualul cap[itol] 6 - Părintele Niculai de Pillat să se pună la Portrete tipice. Să se elimine Floarea neuitării de Odobescu. Colind - de unde? de cine? - Descântec de deochi - de unde? - Strigături de horă - de unde? - Doine, descântece - Izvorul! Să se așeze Creangă după Cantemir, pe cât se poate, cred, încă o dată, în necesitatea cronologiei. Nu văd nicăieri pe Păcală! E mare nevoie de el, aici! Bocete - Izvorul? Acest cap[itol], prea amestecat, trebuie scindat, ca și precedentele. Sau
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
îndreaptă", se luminează după această trecere, se purifică, scrie România TV. Tradiții și obiceiuri În vinerea din Săptămâna Patimilor, Vinerea Mare, oamenii trebuie să facă baie înainte de răsărit pentru a nu se îmbolnvă în restul anului. În această zi, femeile spun descântece de boli: "așa cum este Vinerea Seacă, așa să sece și bolile". Se spune că persoana care postește în Vinerea Mare nu va mai suferi de dureri de cap și va sti că va muri cu trei zile înainte. De asemenea, conform
Paște 2014: Ce este interzis să faceți în Vinerea Mare by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36406_a_37731]
-
p. 313- 326. 3. Cinel - Cinel. Culegere de ghicitori. [Ediție îngrijită de Const. Mohanu. Prefață de I.C. Chițimia]. București, Editura pentru Literatură, 1964, XXIX + 526 pagini. (Biblioteca pentru toți, nr. 219). 4. Ion Nijloveanu - Poezii populare românești. Balade, doine, colinde, descântece, ghicitori. Volumul 1-2. București, Editura Minerva, 1989, XXXVIII + 478 p. (1) și 450 p. (2). [Folclor din Oltenia și Muntenia. Texte alese din colecții inedite. București, 1967-1989. Volumul XI-XII]. 5. Ioan Șerb (1932-2006), poet și folclorist. Redactor la Editura pentru
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
locuia într-un bordei..., în cele din urmă, Lerul împărat... s-a smintit, și-a pierdut toată averea, murind nebun”. Analizând mai atent informația, observăm că fetele lui Ler împărat apar și ele frecvent în folclorul românesc, cu precădere în descântece, acolo unde se spune: „Tu, bubă.../ Să te duci la fetele lui Ler împărat”; sau: „Fetele lui Lei împărat!/ Ele te-au scuipat” (Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, Buc. 1900, I, 1, p. 609 et 656)... De regulă, ele au
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
mai eficient sunt vrăjile. Magia e precumpănitor albă, fiind un ritual cu efect apotropaic (de îndepărtare a răului). Cele mai reușite pagini conțin tocmai exemple de practici magice, de la bătutul toacăi și înconjuratul bisericilor pînă la noduri sacre (legări, fascinări, descîntece) și ghemuri magice. De aceea capitolele I („Colinda tip Furarea astrelor. Motive și semnificații mitice“), II („Legenda românească a potopului“) și V („Labirintul. Un monstru arhitectonic“) dau consistență tomului, în vreme ce capitolele VII („Narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean. Utilizarea cu
A călări pe nori by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3009_a_4334]
-
de Anamaria Iuga, Moașa - mediator între nou-născutul "necunoscut" și lumea "cunoscută" de Mihai Dăncuș, Fata Pădurii și Omul Nopții - legende mitologice de Parasca Făt, Miturile și tentația (re)actualizării de Gheorghe Mihai Bârlea, Desvrăjirea și decreștinarea lumii de Nicolae Iuga, Descântecul - corolarul magicului de Emilia Coralia Pop, Câteva considerații privind situația ethnologiei românești de Vasile Avram, Prolegomene privind religia în Balcani - de John Nandriș (trad.: Nicolae Păuna Scheianu), Vremea. Magie meteorologică de Pamfil Bilțiu și Maria Bilțiu. Unele texte cuprind evocări
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
luau rămas bun și plecau. Fetele îi petreceau, pe unii dintre ei, până în tindă sau până în șatră, apoi își reluau lucrul, că așteptau și alți feciori. Dacă nu veneau feciori în șezătoare, o femeie mai în vârstă și pricepută făcea descântece de adus feciori. Și, după descântecul de adus, nu dura mult și se auzeau cum vin feciorii cântând. Pe lângă horit și joc, în șezătoare se mai practicau și alte moduri de a se simți bine. Feciorii luau, unii dintre ei
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
îi petreceau, pe unii dintre ei, până în tindă sau până în șatră, apoi își reluau lucrul, că așteptau și alți feciori. Dacă nu veneau feciori în șezătoare, o femeie mai în vârstă și pricepută făcea descântece de adus feciori. Și, după descântecul de adus, nu dura mult și se auzeau cum vin feciorii cântând. Pe lângă horit și joc, în șezătoare se mai practicau și alte moduri de a se simți bine. Feciorii luau, unii dintre ei, fusele de la anumite fete și acestea
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
unui trib din sudul Indiei pînă în pusta panonică sau în codrii Bihariei părea nu numai fertilă ca pretext epic, ci și substanțială sub raportul posibilităților de valorificare a unui fond mitic, prin legende etiologice, mituri fondatoare, credințe miraculoase și descîntece rituale. Totul a fost însă sacrificat, din proprie inițiativă sau la sfatul cuiva (nu e ușor să fii scriitor debutant la Paris!), pentru această mixtură în care, în definitiv, nu numai prima opțiune putea oferi o soluție, dar probabil și
Povestea lui Prithvi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/15177_a_16502]
-
grei ca mâțele, Umflându-li-se țâțele. Auzi? Cartofii sunt lehuzi. Ascultă, harul a trecut prin ei Virginal, candid și holtei, Dumnezeiește. Cel-de-Sus și din veac binevoiește Să-și coboare sfintele scule Până la tubercule, Și pentru negul cartofilor cald Face descântece, ca pentru smarald. Într-o noapte Li s-au umplut straiele cu lapte Ca să-și hrănească un pui În fiecare vârf de cucui. Poemul e transcris aici corect, sper să nu-mi fi scăpat vreo greșeală. Nu avem până acum
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
celebra orgă de secoli mai răsună încă, umbrele noastre îmbrățișate a mea și a ta printre uimitele tăceri, din alte neuitate amurguri, sfielnic vor vibră, enigme vechi s-or decanta interogând aducerile-aminte. Puțin mister Te invit în cântec vraja și descântec în nemărginire și în nemurire unde e posibil să țesem iluzii ce din viața pier pe Terrae nevoie și de imponderabili, văpaie de astre de mult inefabil și puțin mister Te invit în spații hipersiderale omul meu iubit, fermecați de-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]