1,946 matches
-
I-oi paște sus pe boltă, lângă stele ... Pe la crepuscul, îi voi priponi De luna nouă, cu argint din ele. Doar pe cel murg l-oi duce să mă piarză Peste grădini cu rouă pe cicoare, Unde regina nopții aiurează Descântecul miresei viitoare. De'o fi și'o fi să mă apuce zorii, Frângându-i trupul, ostoindu-mi dorul, Întârzie venirea aurorii, Sau zăbovește-i, soarelui, nezborul Să-mi împlu'n tihnă noaptea de iubire. Odat' întors cu jar îi voi
NADIR, MIREASĂ ŞI ZENITUL, MIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1455001307.html [Corola-blog/BlogPost/362418_a_363747]
-
nu-i singura în volum, dar îmi place aici a remarca, având domeniile de pricepere lexicologia, folclorul, gramatica și lozincă ARS VIVAT! O asociație cu acest nume este în Ulmeni, Maramureș) se pricepe la durerile secolului și de aceea scrie descântece, precum: Soare, soare, sfinte soare,/ Fii iar aur pe răzoare./ Fii iar bun și generos/ Și nu arde pân' la os./ Dă-ne raze aurii/ Pavăză pentru copii./ Dă-ne holde pe ogor,/ Dă-ne pâine în cuptor! Elisabeta Iosif
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Florin_grigoriu_1400889356.html [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
Celor trei niveluri ale textului poetic, pe care le-am identificat, le corespund trei modalități ale limbajului și am în vedere: înțelegerea rațională („Cum să te uit, Tăcere...”), nivelul simbolic („Vârstă a poeziei, cu toate ierbile din sufletul meu îți descântec trecutul...”), nivelul intuiției poetice („Pe o miriște mută somnul adoarme, prin arbori vântul scheaună-ncet, pustie și tristă ziua desfide letopisețul acestui Poet ... Cele trei modalități ale limbajului, firește, nu apar în stare pură, ci cu întrepătrunderi inerente și evidente
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
mă petrece, îl țin de piept încolăcit, trecută-i vremea de iubit, ninge în portul cu pescari, peste-nfloriri aztece!'' sau „Binecuvânt Alfabetul Tăcerii! Binecuvânt șoapta și urma mistreților, dragostea mea sfâșiată de-a pururi, tremurătoarea cumpănă a gândului, Magul-Poet, descântecul șarpelui ... ” Reprezentarea abstracțiilor în formă concretă are ca efect plăsmuirea unui univers poetic original, cu un imaginar propriu, inedit: „Cum să mușc din acest lătrat de câine ce veșnic scâncește în inima ta?”; „Mut ca un pește în apa păcatului
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
a deschis pentru a-ți revela desăvârșirea, acolo sălăsluiește și poezia într-un pocal de iubire preacurată care vindecă efemeritatea . Dumitru Marian Tomoiagă este de profesie avocat, însă ascunde o sensibilitate aparte și un talent deosebit. Primul său volum, intitulat “Descântece”, a fost publicat la Editura Mirton în anul 2015 și este o colecție de poeme de dor, iubire, renaștere și iertare. Iubirea își caută alinarea în brațele vremelniciei, respirând printr-un dor intens. Renașterea prin vers este o cale de
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1455729249.html [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
chinuie gândul,/ Că nu te-nțelege iertarea,/ Din valuri îți țese veșmântul,/ Un nor, pescărușii și marea.../ Pe glezne să-ți plângă izvorul,/ Să-ți descânte vraciul sihastru,/ Să te-ajungă din urmă doar dorul,/ Călare pe un cal măiastru.” ( Descântec de Iris) De asemenea, și alte simboluri apar în construirea unui decor distinct în care iubirea renaște din focul existenței. Salcâmii, cireșul, luceferii și vulturii sunt elemente care aduc o notă de mister, farmec, dar și putere interioară. Toate acestea
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1455729249.html [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
mai presus de toate, un OM care a învățat ce înseamnă dreptul la poezie. “Sunt și flacără și jar/ Sunt și jertfă și altar/ Sunt și apă și pământ/ Sunt și renegat și sfânt.../ Sunt și lacrimă și ochi/ Sunt descântec și deochi/ Sunt din lemn și sunt din piatră/ Sunt și margine și vatră.../ Sunt și cremene și lut/ Sunt sfârșit și început/ Sunt și aripă și zbor,/ Sunt și jale, sunt și dor.../ Sunt și tată, sunt și fiu
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1455729249.html [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
un concert live. Formația ce în luna acestui an a împlinit 16 ani de la înființare, va cânta live piese vechi, care i-au consacrat în delungul timpului dar și piese noi: “Pielea mea”, “Mai bine viu decât..”, “Violeta”, “Cântece și descântece”, “Șpriț de vară” și ultima piesă intitulată “Mi-a făcut tata casă”, pe care Zoltan Andras, solistul trupei, a ținut să precizeze că o dedică tuturor băieților fitosi din România. Citește tot...
Concert In Iasi by http://www.iasi4u.ro/stire/concert-in-iasi/ [Corola-blog/BlogPost/94776_a_96068]
-
am fost concepută din coastă, Împart viclenie cu falsă pudoare Și chiar dacă am influență nefastă, Sunt Evă și-n mine păcatul e-n floare. Și totuși în mine se naște și-o zee Frumoasă, cuminte, izvor de-mplinire: Mister și descântec, fior și scânteie, Pocal de iubire, divină menire. Referință Bibliografică: Evă / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 426, Anul II, 01 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Curelciuc Bombonica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
EVĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Eva_curelciuc_bombonica_1330617162.html [Corola-blog/BlogPost/365240_a_366569]
-
toți la culcare, Pe cer luna plină-și revendică Geea, E timpul ca omul ascuns după soare Să doarmă adânc contemplând odiseea. Un vis nu-i de-ajuns într-o mistică noapte Când demoni străbat universul, gândirea, Când iele dansează, descântec în șoapte atinge sorocul din pântec...menirea... E timpul tăcerii urmași ai lui Ares... Nemesis renaște sub steaua dreptății, Coboară lumina din munte spre șes, E pacea secundei... un dar judecății. E timpul când frunza nu mișcă în ram Când
LUNĂ PLINĂ de ANA PODARU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1487003124.html [Corola-blog/BlogPost/382878_a_384207]
-
în satele kabile, femeile mai sunt încă preocupate de magie, cele vârstnice deținând “puteri” și tehnici oculte similare româncelor din vechime . Un exemplu: ca să nu se deoache cineva, îi faci un semn pe frunte cu cenușă din vatră și folosești descântece! Femeile kabyle își pictează casele și își brodează veșmintele cu semne arhetipale, similare celor românești, încredințate fiind că le apără de rău.) Această listă se încheie cu următoarele cuvinte: ,,... zeii Lulahhi, Hapiru, zeul Ereshkigal, zei și zeițe din țara Hatti
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1465846534.html [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
mai atinge-m-o clipă scăpărând un amnar, să-ți strâng dorul ce țipă prins sub urme de jar. Mai învață-mă-ncet să culeg păpădii din desișul de aer plin de inimi pustii, mai așteaptă-mă-n iarba cu descântec de miei desfăcând din Rai, salba cu reîntoarceri de stei. Mai întâmplă-te-o clipă la izvorul de cuci să-ți beau dor din aripă să-mbrac timpu-n năluci, să-ți las cheia în gara cu vagoane de fum, să
GEAMANTANE DE SCRUM de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 by http://confluente.ro/doina_bezea_1495875094.html [Corola-blog/BlogPost/371617_a_372946]
-
Selectii > SUNT VIS PE ȚĂRMUL TĂU BOEM Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 532 din 15 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Am să te-nchid în fiecare cântec Zidit cu cerul peste dimineață, Te voi jerfi adesea-ntr-un descântec Din val de dor și lacrimă de ceață. Și va fi ger prin stările polare Și norul tău va plânge-n pumnul meu Iar ploi rănite-n zori pe depărtare Te-or întreba de ce mi-ai spus mereu Că-s
SUNT VIS PE ŢĂRMUL TĂU BOEM de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Sunt_vis_pe_tarmul_tau_boem_gina_zaharia_1339792886.html [Corola-blog/BlogPost/358305_a_359634]
-
Și -n lacul toamnei mă cufund, persist. În mine, toamna cade, prin duminici, Prin venele de aburi, ce mă suflă, Mirarea mea abundă în priveliști, Și în parfumul verde, luminile triumfă. Mai las o frunză, pe obraz să-mi pice Descântecul vernil, ca să mai plâng, E toamnă, de altundeva, iar eu aice, De dor de voi, pădurilor, mă sting... Lilia Manole Referință Bibliografică: E TOAMNĂ / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2080, Anul VI, 10 septembrie 2016. Drepturi de
E TOAMNĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1473534234.html [Corola-blog/BlogPost/371385_a_372714]
-
preț de câteva clipe, încurcat, deoarece i se păruse, pentru o clipă poate, că îl vede aievea pe Ioan Botezătorul, profetul decapitat la porunca sa. Era ferm convins că omul din fața sa îi făcuse o vrăjitorie, ori îi rostise un descântec aducându-i aievea în fața ochilor chipul lui Ioan. Fusese deci o vedenie menită probabil să-l înfricoșeze sau să-l culpabilizeze de moartea Botezătorului, gândi tetrarhul. Se hotărî totuși să nu spună nimănui ceea ce i se păruse că văzuse. Asistența
AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1400826644.html [Corola-blog/BlogPost/346944_a_348273]
-
a. Rugăciunea la începerea temeliei casei; b. Rânduiala binecuvântării casei noi; c. Rugăciunea pentru casa ce este supărată de duhuri rele. d. Însă la rânduiala care se face la casa sau la locul ce sunt supărate de farmece sau de descântece preotul va stropi „casa și locul casei pe dinafară“ cu apă sfințită de la Botezul Domnului. Dacă nu o are la îndemână, preotul face Sfințirea cea mică a apei. 3. Sfințirea cea mică a apei precedă, de regulă, rugăciunile de binecuvântare
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1426599449.html [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
piatră. Ca să nu apuce să mai facă nici un rău nimănui, Mioara îi croi o cămașă lungă, albă, care de cum îi fu trasă peste cap i se strânse pe trup ca o a doua piele, iar pe ea, Mara brodă un descântec cu care fură desfăcute toate farmecele pe care le aruncase acest vrăjitor vreodată în lume. Așa se făcu că toate pietrele din acea galerie de mină se transformară în oameni, iar printre ei, cele două surori își găsiră și mama
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1495643906.html [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
asemenea, adunau toate florile care învinseseră frigul, ridicându-și semețe capetele la soare, surâzându-le: viorele sau tămâioare pe care le strângeau în buchețele și le păstrau pănă la venirea verii. De sărbătoarea Sânzienelelor le aruncau în ape curgătoare, rostind descântece pentru ursit învățate de la femeile în vârstă ale satului. După acest ritual al jocului iubirii, se aprindea un foc mare pe dealurile golașe din preajma satelor. În jurul acestuia fetele și băieții discutau, glumeau și cochetau. Spre prânz, fetele coborau în fugă
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
sau de satul în care conviețuiau, pentru a fi drăgăstoase întreg anul. Fetele mari însă strângeau de cu seara ultimele rămășițe de zăpadă, numită zăpada zânelor, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumusețare și pentru diferite descântece de dragoste. Bărbații nu trebuiau să supere femeile și nici să se certe cu ele, pentru că altfel le mergea rău tot anul. În mitologia română, Dragobetele este asociat personajelor Panteonului greco-roman Cupidon sau Eros. Astăzi, sărbătoarea de Dragobete este considerată
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Metamorfice stări/ Metamorphical states (vol. 2 - bilingv); 6. Liviu Ofileanu (Hunedoara) - Cinderella & alte marșuri funebre; 7. Veronica Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut; 8. Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua; 9. Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele; 11.Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme de azima (versuri vechi și noi); 12. Daniela Voicu (Brűste, Elveția) - Blue in vitro
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ, ÎN COLECŢIA CREDO A EDITURII ARMONII CULTURALE: STELIAN GOMBOŞ – ARMONII SACRE ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ (ESEU ISTORICO-TEOLOGIC) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 627 din 18 sept by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_in_colect_gheorghe_stroia_1347949099.html [Corola-blog/BlogPost/343616_a_344945]
-
numim poem. Oare poezia noua să fie o ,,căutare a pașilor pierduți”? Sau mai degrabă de a pune în funcțiune organele atrofiate, după o epocă în care horațianismul a fost împins în penumbră.Poezia nouă aduce tot mai mult a descântec, ea vindecă de ,,răul secolului”, unge sufletul cu mir, e un fel de băutură magică, apă vie, care ne scoală din morți. Constrângea vesului care încorseta ideile a fost luată de patima inimii care delirează liber. Lirismul în poezia de
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1419592896.html [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5.Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Metamorfice stări/ Metamorphical states (vol. 2 - bilingv); 6.Liviu Ofileanu (Hunedoara) - Cinderella & alte marșuri funebre; 7.Veronica Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut; 8.Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua; 9.Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet; 10.Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele; 11.Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme de azima (versuri vechi și noi); 12.Daniela Voicu (Brűste, Elveția) - Blue in vitro
– „IOVANA” (ROMAN) DE CORNEL BOTEANU (BAIA DE ARAMĂ) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_in_colect_gheorghe_stroia_1353408129.html [Corola-blog/BlogPost/364891_a_366220]
-
pentru a scoate din apa o cruce aruncată de preot și cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-și visa alesul. BOBOTEAZA. La români în unele zone se colinda, se fac și se prind farmecele și descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an. BOBOTEAZA. La Boboteaza se sfințesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulți bărbați se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar
BOBOTEAZA. De ce trebuie să te ferești în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101520_a_102812]
-
de a se unge cu usturoi tocurile ușilor și ferestrelor). ASFÂNTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții. nimalelor li se amestecă în hrană câte un fir de busuioc sau li se pune o picătură de aghiasma în apă. În trecut exista „descântecul sării": un drob de sare descântat era îngropat în fata grajdului. El era dezgropat la primăvară de Sfântul Gheorghe când sarea era amestecată în hrana animalelor ca să le ferească de farmece. SFÂNTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții. În tradiția populară
SFÂNTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții () [Corola-website/Journalistic/104748_a_106040]
-
pentru a scoate din apa o cruce aruncată de preot și cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-și visa alesul. BOBOTEAZA. La români în unele zone se colinda, se fac și se prind farmecele și descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an. BOBOTEAZA. La Boboteaza se sfințesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulți bărbați se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar
BOBOTEAZA. Ce nu este bine să faci în această zi. Tradiții și obiceiuri by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102410_a_103702]