252 matches
-
motiv „pentru ca acestea să fie pe înțelesul tuturora, în sensul pentru a nu umbla cu fofârlica”, și ca adepții panromânismului să înțeleagă că limba moldovenească există și este vorbită „de mai bine de 640 de ani” (așadar exact din momentul descălecatului lui Bogdan când, odată cu Țara Moldovei a fost întemeiată și națiunea moldovenească și limba moldovenească n.n.). Evident că revine asupra împărțirii „românilor” (a căror existență nu o recunoaște în continuare) în cele trei națiuni componente, moldoveni, valahi și ardeleni
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
statului moldovenesc de astăzi. Întrucât Republica Moldova este proclamată stat succesor al principatului Moldovei din Evul Mediu, data tradițională a întemeierii statului de la est de Carpați, sub Bogdan I, a căpătat semnificații deosebite pentru ei. Împlinirea a 650 de ani de la descălecatului lui Bogdan constituie, așadar, un nou prilej de sărbătoare, de mistificări grosolane ale istoriei și de propagandă vădit antiromânească. În urma unui decret semnat de președintele Vladimir Voronin încă de la sfârșitul anului 2007, conducerea Republicii Moldova a decis ca anul 2009 să
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
lăcuitorii țării noastre Moldovei și Țării Muntenești și românii din țările ungurești, cum s-au pomenit mai sus, că toți un neam și o dată descălecați sântu, de unde sântu veniți strămoșii lor pre aceste locuri, supt ce nume au fostu întâi descălecatul lor și de cându s-au osebit și au luat numele cest de acum, moldovean și muntean”. Demonstrarea romanității, unității de neam și de limbă a românilor este un laitmotiv la Miron Costin în De neamul moldovenilor: „Iar acest împărat
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
neliniștea!" În volumul "Legile pământului" (1973) aduce istoria așa cum o cunoaștem din cronici: " Printre felii de argint/ Iată eu mă trec citind/ cu un ochi înmărmurind/ la ce-a fost călătorind." La Marin Tarangul formula este folclorică, când vorbește despre descălecatul țării, dar când invocă "Rugăciunea lui Brâncoveanu" și odihna ciobanului revine la versificația cultă, fără să ne mai convingă. Poetul rămâne undeva în exterior, contemplând fapte, date și oameni. Ciclul "Învățăturile lui Neagoe către fiii țării sale" încearcă inefabilul despre
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
din țara unde înflorește spiritul limbii, poeme haiku și tanka, Editura Timpul, Iași, 1996; Femei, Editura Junimea, Iași, 1997; Alt fel de sinucidere, Editura Junimea, Iași, 1998; Chiriașul timpului, Editura Timpul, Iași, 1999; Amanții iluziei, Editura Timpul, Iași, 1999; La descălecatul prezentului, Editura Sakura, Iași, 2000; Sayōnara, haiku, ediție bilingvă (română-engleză), Editura Sakura, Iași, 2000; When the present settles down, poezii în limba engleză, Editura Timpul, Iași, 2006; Simfonia-a singurmiljei/ Simfonijata na osamenosta, ediție bilingvă: aromână macedoneană, Vlasi od Makedonijam
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pentru care și poemele de o mai largă respirație iau de cele mai multe ori forma decisă a unei fabule identitare. O serie de texte din volumele Alt fel de sinucidere (Editura Junimea, Iași, 1998), Chiriașul timpului (Editura Timpul, Iași, 1999), La descălecatul prezentului (Editura Sakura, Iași, 2000) sau despre iluzie și discrepanță. about illusion and discrepancy. sobre ilusión y discrepancia (Editura Fundației Culturale Poezia, Iași, 2009) se grefează, concret, pe dramatica aventură a ființei ce își conștientizează mereu limitele și precaritatea, dar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din aceste cărți sunt scrise sub formă de exerciții autoscopice, în care tentația revelării de sine în amestecul obișnuit de contrarii se conjugă cu meditația asupra rosturilor adânci ale firii. În Alt fel de anabasis, Poarta, La marginea din La descălecatul prezentului sau învățăturile străinului către fiul său pe care l-a vândut, regula după care poți uita, absurd, de pe când lumea avea față de sticlă din despre iluzie și discrepanță..., atitudinea ontologică e aceeași: o melancolie densă, cu reflexe livrești și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
păstra inefabilul, esența universului: "sufletul meu și cu mine am stat cale de-o noapte/ alături de timp/ privind prin ochii tatălui meu mort/ realitatea ce se ascunde dincolo. Acest gen de rostire de sine, practicat în mod special în La descălecatul prezentului și despre iluzie și discrepanță... convinge cu mult mai mult decât discursul nutrit din percepția hipertrofiată a unui cotidian detabuizat, decât desenul gros al mizeriei imediatului (pe care îl realizează, spre exemplu, în întreaga baladă cotidiană și în debutul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din plin. DATE ISTORICE 1. SCURT PERIPLU ÎN MEMORIA VASLUIULUI Orașul Vaslui, topos de legendă și istorie, se înscrie în triunghiul de cultură și civilizație (Vaslui, Huși, Bârlad), cu un rol deosebit în istoria zbuciumată a Moldovei. Mai vechi decât descălecatul lui Bogdan Vodă, timp de doi ani capitală a Moldovei, este interesant rolul pe care-l joacă Vasluiul în epoca cea mai veche din istoria Moldovei, scria Vasile Pîrvan. Sunt foarte multe documente date din Vaslui de diferiți voievozi. Dacă
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
succesiunea lor ating Elba, Holstein, Meissen și Austria, Macklenburg, Pomerania, Brandenburg, ajungând apoi din Boemia până în Ungaria. Ostsieldung a constituit mai ales o mare mutație demografică, economică și socială, și nu expansiunea statului german. De astfel, și în spațiul românesc "descălecatul" nu are sensul unei cuceriri, ci aceeași dimensiune pe care o relevă în acea perioadă mișcarea germană. Una din cauze a fost densitatea demografică scăzută a spațiilor central și est-europene, nu un pustiu în care s-au stabilit diferite populații
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
purtat de regele ungur, se referă la ținuturile de la poalele Carpaților, locuite de acest neam care s-au supus lui și nu toată țara pînă la Dunăre și Marea Neagră. Documentul a fost tradus de B. P. Hașdeu și infirmă povestea descălecatului celor două țări române așa cum susțin le-gendele cronicarilor. Cum Căliman a murit la vîrsta de 12 ani, este exclus ca el să fi cucerit aceste ținuturi iar tatăl lui Ioan Asan a fost un rege plin de energie care stăpînea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
seriozitatea și caracterul inovator pe care unele publicații le imprimă mișcării literare românești. În panoplia de reviste, Jebeleanu acordă atenție deosebită Junimii literare și "juventuții care sburdă în paginile publicației", reținând numele tinerilor autori pe care îi așteaptă "la un descălecat, în Capitală"56. Revistele provinciei nord-moldovenești, dar și cele bucovinene, beneficiază de cronici elogioase din partea lui Nicolae Iorga - un susținător fervent al localismului creator - în a sa Istorie a literaturii românești contemporane. Atitudinea sa nu surprinde, atâta timp cât majoritatea revistelor se
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Zice Isus Sirah: Vai de acea cetate unde este domnul tînăr!"; "...Zice moldoveanul: Nu sunt în toate zilele Paștile"; "nasc și în Moldova oameni". Nicolae Costin († 1712), fiul lui Miron, suferă de pedanterie, și predoslovia la a sa Carte pentru descălecatul dentîi începe în stilul molierescului Diafoirus: "Nime mai bine și mai pe scurt toată desfătarea istoriei n-au cuprins, iubite cetitorule, decât acela domnul voroavei râmlenești, Cicero, carele o au numit ocârmuitoarea vieții" etc. Așadar Nicolae e un erudit. Însă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cugetători ai veacului al XVII-lea și începutul celui de al XVIII-lea (afară de Cantemir, care, cum am spus, e un produs al spiritului multilateral european). Acum vom avea scriitori care scriu în românește, care cugetă, discută, care dezgroapă trecutul descălecatului întîi și al celui de al doilea, care aduc idei noi, care provoacă o mișcare în spirite, care încearcă și alte genuri, noi, fie măcar spre a arăta că limba română e capabilă de ele (Introducerea lui M. Costin la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
își alegeau subiectele cu predilecție din perioada "începuturilor". Așa s-a făcut că letopisețele (dar nu numai ele), înglobând în firul expunerii surse diverse, au transcris - pentru primele "momente" de care românitatea "își aducea aminte" - niște splendide povestiri (tradiții ale descălecatului li s-a spus, fie ale "celui dintâi", cel din Italia, fie ale "celui de-al doilea")... (Mazilu, Recitind literatura română veche I 131-32) Întemeietorul de țară Gândirea medievală redată în "literatura" vremii, precum, printre altele, istoriografia și cărțile populare
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
slavo-române 158-59). Această "descoperire a propriei Antichități" (Mazilu, Recitind literatura română veche I 131) va fi abandonată chiar prin exercițiul istoriografic al lui Ureche, care utilizează critic mai multe izvoare și formulează, destul de sigur pe afirmațiile sale, prima teză a "descălecatului" roman (deși nenumindu-l pe Traian). De fapt, canonul letopisețului nu permitea introducerea în corpusul istoriografic, care se voia obiectiv și corect, a elementelor neverificabile ce țineau de imaginarul popular. De aceea, scrierile polone ale lui Miron Costin și Sama
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
prin prestigiul originii latine. Asumarea descendenței, în scrierile polone ale lui Miron Costin, consonante cu fragmentul din Analele slavone cuprinse în Letopisețul Cantacuzinesc și cu cronica lui Ureche, configurează în palierul culturii scrise perimetrul sacru al mitului etnogenezei, dat de "descălecatul" lui Traian (numit sau nu), cu totul diferit de vaga întemeiere datorată fraților eponimi. Acest din urmă motiv narativ al originii așeza imaginarul popular românesc în rândul tradițiilor din spațiul european care aveau ca model imaginea fondatorilor mitici ai civilizației
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
popular românesc în rândul tradițiilor din spațiul european care aveau ca model imaginea fondatorilor mitici ai civilizației Romei: Romulus și Remus.26 Istoria trece în mit prin sacrificiu, iar civilizația supraviețuiește prin urmele ei materiale și prin jertfă. De aceea, descălecatul lui Traian are la bază nu doar structurile unui ritual civilizator (înfruntarea dintre două forțe, victoria celei mai puternice, apoi contopirea lor), ci și topos-ul construcției unei lumi noi, având ca necesară piatră de temelie jertfa de sine a
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
crăpat, pre carea o au chiemat-o Molda, iară apei de pre numele cățelii Moldei, i-au zis Molda, sau cumu-i zic unii, Moldova. Ajijderea și țării, dipre numele apei i-au pus numele Moldova. (Ureche 8) Iată așadar nucleul mitului descălecatului asumat de o comunitate arhaică, reflex al imaginarului popular, acolo unde acest tip de (re)întemeiere totemică este coroborat cu vechea etnogeneză daco-romană. Față de completarea lui Ureche din capitolul "Dinceputul domniilor vă leatul 6867": Într-acei păstori ce au nemeritu
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ale lui Dan al II-lea; în fine, tot un exercițiu cinegetic centrează legenda întemeierii Țării Românești (legată de povestea nașterii lui Iancu de Hunedoara) introdusă de Paisie Ligaridis (sau de Milescu) în Hresmologhionul său. Este foarte probabil ca legenda "descălecatului", în forma ce o adăpostește Cronica moldo-rusă, să fi căpătat contururile esențiale din timpul lui Ștefan cel Mare, voievodul care a făcut din cultul strămoșilor domnești, cu care-și punea în relație directă propria stăpânire, o chestiune fundamentală. (Mazilu, Literatura
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Literatura română în epoca Renașterii 261) Realitatea istorică a începuturilor, memorată prin arhetipuri sacre și prin simbolistica topografică și heraldică, a impus motivul jertfei - implicit, înfruntarea morții și a destinului potrivnic - drept cea mai importantă coordonată a imaginarului românesc. Corelarea descălecatului Moldovei cu cel al Munteniei conduce către semnalarea celuilalt mit, al lui Negru-vodă, identificat, în urma unor vaste discuții științifice, cu Radu-Basarab, domn al Țării Românești în secolul XIV (Mazilu, Recitind literatura română veche I 136-39). Legenda, în care figura personajului
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
purificarea locului respectiv printr-un sacrificiu animalier (ca în faza pre-instituționalizării statelor feudale - o rămășiță păgână, atestată la romani chiar și în timpul Principatului); act necesar și suficient pentru îmblânzirea forțelor telurice și celeste, invocate drept protectori ai noii "stări" (legenda descălecatului Moldovei și a întemeierii Bourenilor). Sărutul, al doilea gest obligatoriu pentru pecetluirea jurământului, are o semnificație diferită de sărutul liturgic creștin sau de sărutul de pace. Pentru că simbolizează intrarea într-o nouă comunitate, el este mai apropiat, într-o "hermeneutică
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
începând cu numărul al doilea. În mare, sunt prezente următoarele rubrici sau secțiuni: „Politică minoritară”, „Istorie locală”, „Alte comunități românești”, „Școala”, „Viața creștinească”, „Tradiții”, „Limba”, „Literatura”, „Revista cărții”, „Turism”. În primul număr, se publică articole precum: Coloritul românesc al Seghedinului, Descălecatul Ungariei și „problema românească” (Mihai Cosma), Elev român - școală ungurească (Vasile Marc), un grupaj de articole despre aromâni, între care și un interviu cu Vasile Barba de la Freiburg, Câteva idei despre reforma învățământului românesc din Ungaria (Florica Santău). Ștefan Cârsta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286401_a_287730]
-
istorice vorbesc despre jupan Dimitrie C) cavalerii teutoni se pot așeza în Țara Bârsei a) ABC b) BCA c) CAB d) ACB 26) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) regalitatea maghiară desființează autonomia Făgărașului B) descălecatul lui Dragoș C) descălecatul lui Bogdan a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 27) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) sfârșește domnia lui Petru Mușat B) sfârșește domnia lui Vladislav Vlaicu C) sfârșește domnia
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Dimitrie C) cavalerii teutoni se pot așeza în Țara Bârsei a) ABC b) BCA c) CAB d) ACB 26) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) regalitatea maghiară desființează autonomia Făgărașului B) descălecatul lui Dragoș C) descălecatul lui Bogdan a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 27) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) sfârșește domnia lui Petru Mușat B) sfârșește domnia lui Vladislav Vlaicu C) sfârșește domnia lui N. Alexandru a
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]