4,161 matches
-
persoana lui, ci pentru situația unui popor și te lase repetent... a unei țări întregi. Și a căzut pe gânduri, amintindu-și de vremurile când era Cu câtă demnitate și patriotism lucid, nu fanfaron, cineva. încerca să ne facă să descifrăm tainele de nepătruns ale La data când povestesc abia ieșise din ani grei de istoriei și mai ales ale celor ce fac istoria. temniță pentru că a avut demnitate și nu a colaborat. Lucru pe care aveam să-l cunoaștem pe
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
îi murise tatăl. Și acum, după douăzeci de ani, simțea imboldul să se întoarcă în târgul lui. Ce avea să facă oare? Ce urmărea? Călătoria la Capitán Olmos, poate ultima A avut niște vise pe care a încercat să le descifreze mult mai târziu. Dar cine poate desluși oare semnificația viselor? „Capitán Olmos”, a auzit, pe jumătate adormit. I s-a părut că era bătrânul don Pancho cel care scotea în șoaptă cuvintele astea din trupul lui mumifiat. S-a uitat
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
S.Hart și Eddie Polo, în chip de cowboy, de membri ai Poliției Regale Călări din Canada. S-a îndreptat apoi spre cimitir. Vechile case de cărămidă, zugrăvite în roz sau albastru celest, împrejmuite cu gărdurariță sau cactuși. La asfințit, descifra inscripțiile, numele care i-au populat copilăria, ale unor familii care au dispărut, fiind înghițite de acel Buenos Aires al anilor ’30, când toate acele sate de la câmpie au fost decimate de criză, lăsându-și morții și mai singuri ca înainte
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
martor necomplezent, de maximă intransigență etică. De altfel, istoria traumatică a eului e încorporată în sfera cuprinzătoare a Istoriei unui secol demonizat și absurd. Semnificative sunt, din această perspectivă, chiar cuvintele lui Norman Manea, care, într-un dialog, încearcă să descifreze propriul demers din perspectiva unei memorii traumatizate de isteria unei Istorii declinante: „Ceea ce am încercat, cu o formulă literară personală, în această «întoarcere» nu doar în biografia mea, ci și în cea a timpului și locului și mediului în care
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
constituie într-un roman al romanului, documentând de pildă, în Părul Berenicei (din 1981), construcția „ficțiunii” și gestația ei, structura lor elaborată și simbolică, în care fiecare detaliu formal este încărcat de semne pe care cititorul este invitat să le descifreze: numai că, din nefericire, în cazul lui Radu Petrescu cititorul a lipsit adesea de la această întâlnire și înțelesurile construcției elaborate a cărților sale scapă, cu rare excepții, majorității recenzenților de atunci. Este punctul de plecare al unei lungi cariere de
Un jurnal care își scrie autorul by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2454_a_3779]
-
de existență asigurate, muncind și trăind în țara lor, asigurau României o ținută de civilizație în incontestabilă ascensiune. Toate aveau frumusețea lor intrinsecă, în stare să ne susțină chiar în competiții ”. Toate cele arătate mai sus sunt suficiente pentru a descifra care este concepția politică a lui D.P. Vom mai cita totuși un pasaj care ne arată cum vede autorul libertatea de astăzi a presei. „Astăzi, dreptul la opinie duce la o luptă feroce, astfel încât în focul denigrării reciproce , descalificante, partidele
Drept la replică privind articolul Evocări din „prima fază” (România literară, din 20.06.2014), de Dumitru Popescu by Prof. dr. Gheorghe Boldur-Lățescu, fost () [Corola-journal/Journalistic/2410_a_3735]
-
com a celei mai vechi piese din lume, actualizată pentru urechile noastre. Înregistrarea se bazează pe cercetările de paleomuzicologie din anii ‘80 ale unei profesoare din California, Anne Draffkorn Kilmer, și ale unui muzicolog belgian, Marcelle Duchesne- Guillemin, care au descifrat notele muzicale de pe o plăcuță descoperită în Siria, în situl Ugarit, în 1955, de arheologii francezi. Cântecul, vechi de 3400 de ani, era un imn către Nikkal, soția zeului lunii, și are atât note, cât și text, însă ritmul melodiei
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2419_a_3744]
-
literatura națională, pamându-se, în schimb, față de tot ce vine din Franța, n-are cum trezi simpatia celor mulți, poate doar, prin rafinamentul artei lui critice, pe a celor puțini. Din prudență, probabil, ca strategie de protecție, Zarifopol nu se lasă descifrat de la prima lectură. Textele sale sunt pline de capcane pentru cititorii naivi.
Dublă aniversare Paul Zarifopol (1874-1934) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2421_a_3746]
-
Frecvent - ca în unele transcrieri fonetice internaționale - litera k apare în loc de c: "okii", "kestii", "kiar". Chiar grafiile cele mai stranii nu deformează de fapt pronunția: "Asja cevfa", "zvgneste", "yinstalatii", "yieu". Jocul rebusist, păstrat în limite perfect suportabile, e ușor de descifrat, mai ales cînd transforma instrumentele gramaticale: "p" (= pe), "d" (= de) , "k" (= că); rebusul apare în mod aleatoriu și în alte cuvinte: "pregătesTT", "d c"; "prea rpd", "desfund QVta". Se recurge și la alte coduri ale scrisului - de pildă, la folosirea
Scriere experimentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18180_a_19505]
-
tot ce înseamnă studii eminesciene s-a întins puștiul. Cercetătorii cei mai de seamă au murit... Pe tineri aceste studii nu-i atrag". Adevăratul cult pe care i-l datorăm lui Eminescu presupune înainte de orice efortul teribil de a-i descifra și publică, în condiții de maximă securitate științifică, operă. Petru Creția are tăria, la capătul unei vieți de editor eminescian, să afirme că n-avem încă ediția: primele șase, din șaisprezece volume ale ediției academice, adică acelea publicate de Perpessicius
Cultul lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18191_a_19516]
-
l-am descoperit aproape în întregime, în care există unul, două, trei vase, este cea mai mare colecție de vase din prima fază a neoliticului din Europa. Acest sanctuar de gropi semnifică pentru ei ceva, noi niciodată nu vom putea descifra ce, în adevăratul sens al cuvântului, semnifică consacrarea acelui loc", a explicat directorul muzeului Brukenthal.
Unde se află cea mai veche așezare neolitică din România by Badea Nicoleta () [Corola-journal/Journalistic/21607_a_22932]
-
de obicei pe seama unei alte vremi; lăsau să se ghicească motivele de pesimism sau de suferință dar nu le rosteau niciodată numele; apelau la fabulă, la parabolă, la tot acel limbaj esopic pe care cenzura îl tolera iar cititorii îl descifrau cu deliciul cu care eroii unei povestiri polițiste a lui Edgar Poe spărgeau codul unei șarade. O problemă este, astăzi, dacă, o dată cu schimbarea literaturii și cu abandonarea modului "cifrat" de lectură, cărțile cu pricina pot fi recuperate de o generație
Cititul printre rînduri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16693_a_18018]
-
ci tot destinul lumii.[...] Se vede, așadar, că acest magic transfer - îmi zic - n-o fi altceva decît extinderea din perimetrul imaginarului a aceleiași deprinderi cu puterea unui reflex care, dintotdeauna, îl așază pe poet în fața unei hîrtii albe ca să descifreze în filigranul ei rotirea unei lumi și să-l înzestreze, oricît de umilit, fie și numai pentru un minut, cu sentimentul că participă la o lucrare divină." Așadar, în loc de pagina albă a poetului, avem pagina calendarului pe care diaristul trebuie
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
F. Taillez), si traduceri din lirica să, a lui Arghezi etc. Există informația - pe care n-am cum s-o verific acum - că revista (zece caiete apărute între 1951-1954), europeană și "comunitară" avant la lettre după un program ușor de descifrat în substanță ei, ar fi fost subvenționata de francezi pentru a crea premisele culturale ale apariției unui pol european de putere într-o lume postbelică, dominată supărător de americani. Important este că aici, in fasc. 4 pe 1953, găsim eseul
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
nu poate muri. Ludicele referințe la Shakespeare, intertextualizarea permanentă, încît uiți care anume cortină se ridică și peste care scenă, a castelului Elsinor sau a Europei, în plin elisabetism sau în plin victorianism, toate acestea nu ne pot opri să descifrăm, ca într-o orație funebră, imensul regret mai degrabă decît palinodia. Revenirea lui Marx înseamnă și revenirea la Marx. A-l citi și reciti, iată esențialul. Derrida nu pare a-și regreta marxismele de odinioară. Din contra, elaborează cea mai
Despre strigoi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16745_a_18070]
-
în lumea largă, ca să afli asta. Pentru o vreme. Iar în al treilea rînd - și mult mai grav, aș zice - pentru că e posibil chiar să aflăm Graalul și să îl și recunoaștem, dar să ne lipsească - sau să nu știm descifra - instrucțiunile de folosire. Ne-o spune Wilde, cel ce a ajuns la marginea sublimului, anticipîndu-și propriul calvar. De care totuși n-a scăpat, fiind, poate, un exemplu viu că, dacă prima tragedie a vieții e să nu obții ceea ce vrei
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
cvasi-anonimă și foarte prost plătită. În revista noastră s-a scris în repetate rînduri că, în cîțiva ani, n-o să mai aibă cine să alcătuiască ediții critice. Care tînăr ar mai fi dispus să-și piardă ani buni din viață descifrînd manuscrise, răsfoind mii de pagini pentru alcătuirea unor note etc.? Iar pe de altă parte, nici edituri capabile să scoată aceste ediții scumpe, laborioase și neprofitabile nu mai sînt. Ați urmărit probabil în presă ce s-a întîmplat cu "Minerva
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
pentru a se pune în slujba țărișoarei! Nu de-un regim al coloneilor are azi România nevoie, ci de oameni care să înțeleagă mersul din ce în ce mai complicat al lumii. Nu de "parul" promis de dl. Meleșcanu, ci de talentul de a descifra limbajul sibilinic al marilor bancheri ai globului. Nu de orgoliile partidelor de buzunar și de cotcodăcelile penibile ale unor nulități cu fumuri, ci de pragmatismul și decizia unor oameni care-au învățat măcar alfabetul tranziției. Una peste alta, ieșirea din
La adio (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16855_a_18180]
-
deși de categoria A, are un aer intimist, e un festival de atmosferă; un decor arhitectural teatral și romantic, într-o vale îngustă, împădurită, clădiri din alte secole, din epoca de glorie a faimosului Carlsbad, cu fațade scorojite, pe care descifrezi inscripții în franceză (... "fournisseur de la Cour"), dar și clădiri din anii '50, cu inscripții în rusește. Azi, în Karlovy Vary predomină turiștii nemți și ruși, și, oricît ai căuta, nu găsești la nici un chioșc și la nici o librărie vreun ghid
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
înainte tot așa o ține. Apoi e pensionar al Casei Scriitorilor și, în cele din urmă, al Uniunii Scriitorilor. Era mereu bolnav, vegetînd ca bolnav al familiei, mereu, ni se spune, "slab, obosit, deznădăjduit". Fuma mult, mînca puțin, nimeni neputînd descifra cu ce se ocupa în camera (iatacul) sa (său). Interesant și instructiv prezentat e episodul Ateneului Cultural băcăuan (1925-1928) de care s-a ocupat mai mult Gr. Tăbăcaru, celălalt conducător decît poetul nostru și a venit apoi, în 1918, căsătoria
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
decît în prea mică măsură. Și ce ar fi mai natural, mai simplu și mai eficient cînd vrei să trezești sentimentul patriotic la copii din clasele primare decît să te folosești de limba textelor pe care ei încep să le descifreze?
Ce fel de patriotism cultivă școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16976_a_18301]
-
cele mai importante în sfera lor de activitate. Știu de la inegalabilul "cher ami", marele editor care a fost Se pare că regele urmărea polemicile literare din epocă și citind operele puse în dezbatere, plus bine consiliat, știa bine să le descifreze sensul. Oricît îl prețuia (ca pe fostul său profesor) pe marele Iorga, suveranul nu agrea campania desfășurată de cărturar împotriva unor mari valori ca Arghezi, Blaga, Rebreanu. Nu putea, desigur, interveni în polemică. Dar a căutat un prilej favorabil pentru
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
de natură să înființeze spațiul public, nici desfigurarea celei din urmă șa "insulei" publice, n.m., RRȚ nu readuce în stare privată spațiul furat publicului", p. 161 (Augustin Ioan - No Tresspassing! Locuirea ca arhipelag). Insula ca proiecție a alterității feminine este descifrată în reprezentațiile oferite de Ludovic al XIV-lea la Versailles în care imaginarul baroc al insulei deliciilor și a primejdiilor este convertit politic în alteritatea supusă și distrusă de acțiunea hotărîtă a regelui (Dolores Toma - Ludovic al XIV-lea și
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
o discuție despre imaginarul insular deviind neapărat către problematica limitelor și a originii, a matricei, a situării noastre față de ea (Virgil Ciomoș - Înspațiere și insularitate. Figuri analogice ale individuației). "Mesajul" unui asemenea demers (de conștientizare a figurilor imaginarului) ne este descifrat în finalul Cuvîntului înainte: "trăim într-o lume în care s-au destrămat solidaritățile tradiționale. O lume în care totul se perindă într-o rețea tot mai uniformă și mai constrîngătoare. Salvarea identității, a identităților multiple, presupune imaginarea de insule
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
frumusețe, plutind deasupra restului lumii. Este o carte care vorbește și despre despărțirea modernilor de viziunea "completă", plină de sens a clasicilor; o viziune care mărturisește despre un posibil "supliment ontologic", despre un adaos de noblețe și plenitudine a ființei. Descifrînd tainele unei poetici a ficțiunii în secolul XVII francez, Toma Pavel observă că la originea jocului simbolic în estetica clasică se află asimetria simbolică. Argumentele aduse sunt luate din arta arhitecturii pentru a se ajunge în cele din urmă la
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]