565 matches
-
binefacere îndreptată către cele trei surori orfane de mama, pe care tatăl acestora dorea să le dea spre viața de necinste, din cauza sărăciei, la care Sfanțul Nicolae le dăruiește o sumă însemnată de bani și le ferește de căderea în desfrânare. Virtutea milostivirii este cea mai înaltă dintre toate virtuțile. Cine plinește porunca lui Hristos - porunca dragostei și milostivirii - acela plinește toată Legea creștină: „Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui" (Matei 5, 7). „Cel ce seamănă cu zgârcenie, cu
SFÂNTUL NICOLAE ÎN TRADIȚIA CREȘTINĂ ȘI ÎN MITOLOGIA POPULARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368707_a_370036]
-
că toate atârnă de mila și de iubirea Domnului? Fiți cu luare aminte la viețile Părinților, care au fost niște bărbați atât de puternici, de curajoși, de statornici, de hotărâți, de verticali... Avva Pamvo a fost cumplit încercat de duhul desfrânării timp de 12 ani, până la deznădejdea cea mai cumplită, auzind la sfârșit glas din cer: "Pamvo, pentru aceasta te-am lăsat să fii în aceste ispite, ca să nu te înalți cu firea, socotindu-te în gândul tău că ești mare
ORTODOXIA ADEVĂRATĂ ESTE CEA ÎN STARE SĂ ÎNVIEZE OMUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349072_a_350401]
-
faptului că omul creștin slujește Ziditorului, în timp ce durerea se regăsește deplin la toți cei care slujesc Zidirii (Creației). Pentru creștinul autentic „durerea” este o cale de a ajunge virtuos, desăvârșit. Durerea își are izvorul în patimile poftei (lăcomia, egoismul, îmbuibarea, desfrânarea, avariția...), în patimile mâniei (înfumurarea, trufia, orgoliul, ura, violența, hula, denigrarea, calomnia,...) și în patimile rațiunii (necredința, mândria, fățărnicia, minciuna, amăgirea, rătăcirea, viclenia, închipuirea, pizma, grăirea de rău, iscodirea, disprețuirea, iubirea de sine, cugetarea de sine, osândirea, înșelarea, apostazia,etc.
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
cu ea în inima lui” (Matei 5, 26-27). În fața disputei dintre fasrisei și ucenici cu privire la spălările rituale, Iisus Hristos afirmă cu claritate că consimțirea cu gândul păcatului îl spurcă pe om: „Căci dinăuntru, din inima omului, ies cugetele cele rele, desfrânările, hoțiile, uciderile, adulterul, lăcomiile, vicleniile, înșelăciunea, nerușinarea, ochiul pizmaș, hula, trufia, ușurătatea. Toate aceste rele ies dinăuntru și spurcă pe om (Marcu 7, 21-23). Părinții duhovnicești dezvoltă tema săvârșirii păcatului arătând că în zămislirea acestuia se parcurg mai multe etape
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
la limita simțului lor moral, însă au tendința de a coborî mereu ștacheta și de a accepta și chiar de a căuta imagini cu o încărcătură negativă tot mai mare, fără să țină seama de faptul că, mai ales în ceea ce privește desfrânarea, „pentru corp este necesar să fie înlăturate chipul și materia care ispitește, pentru ca pofta să nu se dezlănțuie, iar pentru suflet la fel, ca să nu ia naștere în el gânduri necurate”.[48] Părinții filocalici ne învață că o condiție fundamentală
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
de trăiri reale. Este o lume a fantasmelor, a nălucirilor, cu atât mai seducătoare cu cât promite împlinirea visului dintotdeauna al omului căzut și anume trăirea plăcerii în absența durerii. Identificându-ne empatic cu personajele de pe ecran ne îndulcim de desfrânare, gustăm plăcerea de a fi bogat, de a stăpâni, dând frâu liber patimilor care zac în noi. Evadarea din real într-o lume a fantasmelor creată cu ajutorul imaginației și conformă cu dorințele și patimile sale, adică reveria ori visarea fără
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
Acasă > Impact > Pamflet > PARADISUL DESFRÂNĂRII - SUNTEM IAR EPIGONI Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2043 din 04 august 2016 Toate Articolele Autorului Dispare pasiunea din femeie, Totul devine consumatorism, Iubiții stau ciorchine pe-o glămeie Și practica de zor amatorism. Apare pe la câte
SUNTEM IAR EPIGONI de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350013_a_351342]
-
este casa. Însă, cu toate-acestea, mă-nfior, Când văd cum îmi răsare-o bahahuie, Ce-mi lasă spiritul inert și-aproape chior, Cerșind, umil, prostiei, o statuie. 26 mai 2016, Constantă Sursă foto: Internet #poezie #literatura #poezii #ArsMuriendi Referință Bibliografica: Paradisul desfrânării - suntem iar epigoni / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2043, Anul VI, 04 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lorena Georgiana Crăia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SUNTEM IAR EPIGONI de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350013_a_351342]
-
cu ajutor de la Roma. Așadar, starea de concubinaj în care se aflau Irod Antipa și Irodiada era interzisă de legea iudaică. Mai mult, Ioan predica curăția și înfrânarea sub toate aspectele ei sufletești și trupești și de câte ori vorbea despre păcatul desfrânării, proorocul amintea de Irodiada. Acest lucru ajunsese din ce în ce mai des la urechile ei și de aceea ea nu mai dorea nimic altceva decât nimicirea cu orice preț a Botezătorului. Iar lumea vorbea și vorbea, și amintea mereu de spusele Botezătorului iar
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
Articolele Autorului după ce m-am săturat mă apucă parc-o jale că, abia ce l-o fătat, s-a dus mielu' pe canale!... ca să țin voile Tale toate celea le cinstesc, dar te-ntreb eu, pe matale, asta nu e desfrânare? dacă am scăpat de post mi-ai dat sfânta dezlegare, să mă umflu ca un prost?! sfântî dizlegari dupî și m-am săturat mă apucî parc-o jali cî aghe șe l-o fătat s-o dus nelu pi canali
SFÂNTA DEZLEGARE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 856 din 05 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348024_a_349353]
-
dupî și m-am săturat mă apucî parc-o jali cî aghe șe l-o fătat s-o dus nelu pi canali... ca sî țîn voili Tali tăti șelea li șinstesc, dar ti-ntreb io, pi matali, asta nu îi desfrânari? dacî am scăpat di post, mi-ai dai sfântî dizlegari, sî mă umflu ca un prost?! Referință Bibliografică: sfânta dezlegare / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 856, Anul III, 05 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George
SFÂNTA DEZLEGARE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 856 din 05 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348024_a_349353]
-
scriem semănam, balsam sufletelor dăm când cuvintele sunt bune și otravă aruncăm când cuvintele-s ne-bune. Semănam și când muncim, semănam când ne-odihnim,. Când muncim pentru hoție, când odihna-i trândăvie, când mancarea-i îmbuibare, când iubirea-i desfrânare, când vorbim pentru-a bârfi, scriem pentru-a murdări, când virtutea-i răutate semănam numai păcate. Cand prin lume alergăm mereu, mereu semănam semănam sămânță bună din care roade s-aduna, semănam sămânță aleasă când primim străini la masa când
ORICE OM ESTE UN SEMANATOR de DORINA STOICA în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347518_a_348847]
-
aducă focul, focul care să ardă în noi, focul dorinței de a ne ridica, de a ne eleva. "Nu am venit sa împac adevărul cu minciuna, înțelepciunea și prostia, binele și răul, dreptatea și silnicia, bestialitatea și omenia, inocența și desfrânarea, pe Dumnezeu și pe mamona: ci am adus sabie, ca să tai și să le despart, încât să nu se amestece." Rugăciunea limbii, a gurii, a glasului, este prima treaptă a rugăciunii. Rugăciunea minții, a doua treaptă, în care mintea se
FIZICA IUBIRII de DAN BORBEI în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347456_a_348785]
-
toate Din rațiuni necunoscute nouă Ne ia averile,ne ia frumusețea, Memoria mințile Și tot ce-avem mai drag, Dar noi tot nu înțelegem Să ne oprim din adunat. Ale noastre sunt numai Ambițiile,orgoliile, Invidiile, răutățile, Crimele , semețiile, Lăcomiile desfrânările, Împreună cu toate suferințele Născute din ele. Și tot nu înțelegem Să renunțăm la păcate. Niciodată pace, niciodată liman, Blestemați pentru neascultare Suntem urmașii lui IOV Îndură-te , Doamne de Iovii Tăi! Referință Bibliografică: Acatist de Dragoste Eterna / Sabina Măduța : Confluențe
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
care nu depersonalizează, ci înfrumusețează. Urmarea lui Hristos înseamnă pilda smereniei, a autorității și a dragostei cu care El a prăbușit lumea veche și a ridicat o alta nouă, desăvârșind-o. „Conștiința păcatului (continuă Valeriu Gafencu) nu se reduce la desfrânare, lăcomie, agonisire, ucidere ori alte fapte asemănătoare, mai mult nu este nici numai restabilirea orânduirii lăuntrice a omului, ci este lupta împotriva începătoriilor și stăpâniilor întunericului, care țin în beznă și robie neamurile lumii întregi. Cu alte cuvinte, lupta fiecăruia
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
de muncă și prietenă de neînlocuit: ...” Costina-Agnes a primit viața de la Dumnezeu, care a împodobit-o cu frumusețe trupească și darurile Duhului Sfânt, dar de credință, de înțelepciune și puterea de a face binele, pe care n-a dat-o desfrânării. Aceste daruri i-au format caracterul și în prezența ei te simțeai bine. A învățat la Școala nr.1 Rucăr, a fost fruntașă la învățătură și bună purtare. A rămas neschimbată la Liceul de chimie „Dan Barbilian” din C-Lung
AGNES-COSTINA SAU PECETEA IUBIRII ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365826_a_367155]
-
împărăția Cerurilor”( Matei 3:2). Cuprins de remușcări a început să se nefirească din pricina faptelor săvârșite de el. A iesit deci îndată din biserică, le-a chemat pe cele două amante ale sale și le-a spus: - Știți în ce desfrânare și cât de nebunește am trăit cu voi. Știți iarăși că nu-mi era dragă una mai mult decat altă. Iată eu vă dau toată averea mea. Luati-o și impartiti-o între voi, eu, începând de azi, plec, părăsesc
LIVADA DUHOVNICEASCA (11) de ION UNTARU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365094_a_366423]
-
meșteșugul mâinilor lui. La acestă a venit o femeie, rugându-l pe el să-i facă o podoaba pe cap, spre înfrumusețarea trupului ei. Și, făcându-se între dânșii întrebare și vorba, a început femeia a grâi cele necuviincioase, spre desfrânare și tulbură pe argintar cu gânduri asupra ei. Și, întrucat s-a făcut drăceasca robie spre păcat, și-a adus aminte argintarul de cuvântul Evangheliei, mai înainte de a se porni spre păcat, la acel loc ce zice: "De te smintește
MUTAREA MUNTELUI PRIN RUGĂCIUNE de ION UNTARU în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365111_a_366440]
-
necesar de Împărtășanie. Ea este legată de păcatele săvârșite. Obiectul spovedaniei îl formează deci păcatele, îndeosebi cele grave, cum sunt: lepădarea de Hristos, crima (inclusiv avortul sau împiedicarea de a naște copii prin medicamente „anticoncepționale” care provoacă avort timpuriu), adulterul, desfrânarea, trăirea în concubinaj, ura, asuprirea semenilor ... , care ne despart de Iisus Hristos și de Biserică cu care Hristos se identifică. Spovedania este Taina reconcilierii cu Biserica, Taina repunerii în starea de membru deplin al Bisericii, din care am căzut datorită
DESPRE SFANTA EUHARISTIE IN TRADITIA ORTODOXA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364738_a_366067]
-
și moralicește, se propagă, intră, se sălășluiește înăuntrul omului și apoi explodează în faptele lui. Iar noi observăm ravagiile din societate. - Nu reacționăm din cauza slăbiciunilor noastre. Totuși există o acțiune susținută prin legi pentru promovarea concubinajului, a libertinismului sexual, a desfrânărilor, a avorturilor, a plăcerilor consumiste, a prostituției, a homosexualității, precum și de modificare a conținutului educației din școală în sensul dezvoltării premature a acestor patimi. - Cazul fetiței de 11 ani de la Iași care, din urmă cu doi ani, după cum știți din
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
spus că unul dintre șefi a îndemnat-o să fie mai libertină privind principiile de viață, deoarece “noi, intelectualii, ne putem permite orice”. I-am explicat că acel om dorea să o corupă de a începe o viață bazată pe desfrânare. Să o facă să păcătuiască în față lui Dumnezeu, dar și față de principiile și legile societății. Cu siguranță că nu este așa. O spun cu tărie că intelectualii în primul rând nu-și pot permite orice. Și asta deoarece ei
CONŞTIINŢA – OCHIUL LUI DUMNEZEU ÎN OM de MARINA GLODICI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364869_a_366198]
-
care rezistă și se îngăduie iar porunca biblică „Ceea ce a unit Dumnezeu, omul să nu despartă”, a devenit o bagatela. Această în cel mai fericit caz, cănd Dumnezeu mai unește sub jurământ la altar cuplurile, și oamenii nu trăiesc în desfrânare, după cum îi taie capul și poftele, așa cum se întâmplă în 90 la sută din cazurile actuale. 22 martie 2012 CEZARINĂ ADAMESCU Referință Bibliografica: INFERNUL TRAIULUI ÎN COMUN - tabletă spirituală - CEZARINĂ ADAMESCU / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 447
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364921_a_366250]
-
fi bun! În epistola către Galateni capitolul cinci, începând cu versetul șaptesprezece sunt înșiruite faptele firii pământești generate de sinele plin de egoism și răzvrătit împotriva lui Dumnezeu. „Și faptele firii pământești sunt cunoscute și sunt acestea: preacurvia, curvia, necurăția, desfrânarea, închinarea la idoli, certurile, zavistiile, mâniile, neînțelegerile, dezbinările, certurile de partide, pizmele, uciderile, bețiile, îmbuibările și alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de lucruri, nu vor moșteni Împărăția
DESPRE FIREA PĂMÂNTEASCĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365598_a_366927]
-
de drag, iubito, în brațe și în vis Cu alinarea leului răpus de o leoaică Ce puii apărându-și, iubitul și-a ucis Când seara plânge trist o balalaică... Te strâng de drag, în vis și-n gând, iubito, Cu desfrânarea poftei dorului carnal, Cu patima iubirii ce n-ai împărtășit-o Într-un orgasm sfâșietor de madrigal... Referință Bibliografică: Te strâng / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 777, Anul III, 15 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
TE STRÂNG de ROMEO TARHON în ediţia nr. 777 din 15 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351903_a_353232]
-
să nu osândesc pe fratele meu”. Este făcută cu stăruință pe toată durata Postului Mare. Te-ai aștepta ca, atunci când te rogi cu așa mare stăruință să te păzească Dumnezeu de păcate, să fie pomenite păcatele cele mai grave: crimă, desfrânare, pe care noi le socotim a fi mai mari și mai rele, dar Sfântul Efrem nu le pune acolo pe acestea, ci zice: „Dăruiește-mi să văd păcatele mele și să nu osândesc pe aproapele”. Osândirea aproapelui este mare păcat
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/351966_a_353295]