304 matches
-
IONESCU AL., 1956; VELICAN V., 1972; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003; BĂLTEANU GH., 1998) (tabelul 20). Desimea de semănat este dependentă de numeroși factori printre care și soiul cultivat. Sunt soiuri care dau cele mai bune rezultate la desimi de 45 pl/m 2 , altele la desimii de 55 pl/m 2 , desimile de peste 60 pl/m 2 nefiind recomandate în nici un caz (SINGH R.C., KUMAR R., 1993). Semănatul la diferite epoci cere anumite desimi de semănat. Astfel, la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
și colab., 1995, 2001, 2003; BĂLTEANU GH., 1998) (tabelul 20). Desimea de semănat este dependentă de numeroși factori printre care și soiul cultivat. Sunt soiuri care dau cele mai bune rezultate la desimi de 45 pl/m 2 , altele la desimii de 55 pl/m 2 , desimile de peste 60 pl/m 2 nefiind recomandate în nici un caz (SINGH R.C., KUMAR R., 1993). Semănatul la diferite epoci cere anumite desimi de semănat. Astfel, la Valul lui Traian producția cea mai mare s-
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
GH., 1998) (tabelul 20). Desimea de semănat este dependentă de numeroși factori printre care și soiul cultivat. Sunt soiuri care dau cele mai bune rezultate la desimi de 45 pl/m 2 , altele la desimii de 55 pl/m 2 , desimile de peste 60 pl/m 2 nefiind recomandate în nici un caz (SINGH R.C., KUMAR R., 1993). Semănatul la diferite epoci cere anumite desimi de semănat. Astfel, la Valul lui Traian producția cea mai mare s-a obținut în epoca I, când
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mai bune rezultate la desimi de 45 pl/m 2 , altele la desimii de 55 pl/m 2 , desimile de peste 60 pl/m 2 nefiind recomandate în nici un caz (SINGH R.C., KUMAR R., 1993). Semănatul la diferite epoci cere anumite desimi de semănat. Astfel, la Valul lui Traian producția cea mai mare s-a obținut în epoca I, când s-au semănat 65 b.g./m2, iar în epoca II când s-au semănat 50 b.g./m2 . La Stațiunea experimentală
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
când s-au semănat 65 b.g./m2, iar în epoca II când s-au semănat 50 b.g./m2 . La Stațiunea experimentală Mărculești, unde clima este mai aridă în epoca I s-a obținut producția cea mai mare la desimea de 50 b.g./m2 și în epoca II, la desimea de 35 b.g./m 2 . MIROȚNICENKA I. (1953) a arătat că mărind densitatea seminței de la 50 la 90 boabe germinabile pe metru pătrat, producția cea mai mare s-
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
II când s-au semănat 50 b.g./m2 . La Stațiunea experimentală Mărculești, unde clima este mai aridă în epoca I s-a obținut producția cea mai mare la desimea de 50 b.g./m2 și în epoca II, la desimea de 35 b.g./m 2 . MIROȚNICENKA I. (1953) a arătat că mărind densitatea seminței de la 50 la 90 boabe germinabile pe metru pătrat, producția cea mai mare s-a obținut la varianta cu 50 b.g./m2. Cantitatea de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
rânduri, cu 5-6% decât semănatul la 30 cm și cu 17-18% mai mari decât semănatul la 15 cm între rânduri (IONESCU AL., 1956; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003). Distanța între rânduri este influențată de epoca de semănat și desimea aleasă pentru cultivare. Adâncimea de semănat este de 5-6 cm, în cele mai multe cazuri. Se seamănă mai adânc cu 1-2 cm pe solurile mai ușoare și nu prea revene când se folosesc soiuri cu bob mai mare și când semănatul se
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
biologic producția care se realizează pe unitatea de suprafață este condiționată de numărul de plante la unitatea de suprafață și de producția fiecărei plante în parte. Numărul de plante contribuie la ridicarea producției dar numai până la o anumită limită, deoarece desimea prea mare a plantelor stânjenește dezvoltarea lor și le mărește procentul de sterilitate. Producția fiecărei plante în parte depinde de înșirile ereditare ale soiului, legate de capacitatea de fructificare și de condițiile concrete în care se dezvoltă. Dintre însușirile morfologice
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
la năut, și nu în ultimul rând ierarhizarea după performanță a principalelor leguminoase pentru boabe sub aspectul producției de semințe, în condițiile ecologice din Câmpia Jijiei inferioare și a Bahluiului. Experiența în câmp Pentru stabilirea parametrilor tehnologici epocă de semănat, desime de semănat și distanță între rânduri la Ferma Ezăreni-Iași, în perioada 19982000 s-a efectuat experiența trifactorială de tipul 3 x 3 x 3: Factorul A - Epoca însămânțării cu 3 gradări :A1 - 30 martie - 7 aprilie (Martor) (2-30C), - A2 - 9-14
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Ezăreni-Iași, în perioada 19982000 s-a efectuat experiența trifactorială de tipul 3 x 3 x 3: Factorul A - Epoca însămânțării cu 3 gradări :A1 - 30 martie - 7 aprilie (Martor) (2-30C), - A2 - 9-14 aprilie (4-50C), - A3 - 20-24 aprilie (7-80C). Factorul B - Desimea de semănat (b.g./m2) cu 3 graduări: - B1 - 30 boabe germinabile /m2, - B2 - 45 boabe germinabile /m2 (Martor), - B3 - 60 boabe germinabile /m2. 59 Factorul C - Distanța între rânduri (cm) cu 3 graduări: - C1- 15 cm, - C2 -45 cm
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
în străinătate. IV.2.2. METODICA OBSERVAȚIILOR ȘI MĂSURĂTORILOR După însămânțare, la 1-2 săptămâni s-au făcut observații fenologice în care s-a urmărit: data răsăritului considerată când 75% din plante au ieșit la suprafața solului și rândurile erau vizibile; desimea plantelor s-a stabilit prin numărarea plantelor pe doi metri de rând în trei puncte aleatorii ale fiecărei parcele la aceiași distanță de margine, la toate variantele; data înfloritului s-a considerat ziua când la 75% din plante au început
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
electomecanice. Pentru fiecare variantă fertilizată s-au format probe medii de semințe pentru analize chimice. IV.2.3. TEHNOLOGIA FOLOSITĂ îN EXPERIENȚE Experiențele de la ferma Ezăren-Iași au fost așezate în parcele subdivizate cu 3 repetiții (experiența privind epoca de semănat, desimea de semănat și distanța între rânduri), 4 repetiții (experiența cu ingrășăminte foliare și bacterizare), respectiv 3 repetiții (experiența cu leguminoase pentru boabe) cu o suprafață de 20m2 pentru fiecare variantă. în jurul experiențelor s-a lăsat un spațiu de protecție lat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
3m, între repetiții un spațiu de 2m, iar între variante cărări de 0,5m. 64 planta premergătoare: - în toți anii porumb; fertilizarea: 64 kg/ha fosfor s.a. și 40 kg/ha potasiu s.a. (numai la experiența privind epoca de semănat, desimea de semănat și distanța între rânduri); lucrările solului: arătură la 25 cm (PP4-30M+GS-1,2M) nivelată și menținută curată de buruieni până la venirea ierni; în primăvară după zvântarea solului s-a discuit cu GD-4,2 în agregat cu 6GCR-1,6
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
menținută curată de buruieni până la venirea ierni; în primăvară după zvântarea solului s-a discuit cu GD-4,2 în agregat cu 6GCR-1,6 ,iar patul germinativ s-a pregătit cu combinatorul. însămânțarea: cu semănăoarea HASSIA (Germania) care asigură obținerea unor desimi de semănat și distanțe între rânduri dorite prin reglaje; adâncimea de încorporare a seminței a fost de 4-5 cm; lucrările de îngrijire: 3 prașile manuale și o erbicidare în perioada de vegetație cu erbicidul Pivot (0,5 l/ha); la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
varianței rezultatelor experimentale cu năut scoate în relief prin proba F că producția de semințe a fost semnificativ influențată atât de fertilizarea plantelor (îngrășăminte chimice, îngrășăminte foliare și bacterizare cu Nitragin) cât și de tehnologia de cultivare (epoca de semănat, desimea de semănat, distanța între rânduri precum și interacțiunea dintre acești factori). CAPITOLUL V POSIBILITĂȚI DE îMBUNĂTĂȚIRE A CARACTERISTICILOR MORFOLOGICE ȘI A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE LA NĂUT PRIN APLICAREA UNOR TRATAMENTE CHIMICE ȘI BIOLOGICE V.1. CERCETĂRI PRIVIND UTILIZAREA îNGRĂȘĂMINTELOR CHIMICE LA
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
I (31.III - 7.IV) la o temperatură a solului de 2-30C și mai mare cu 24% decât atunci când sa semănat în epoca a III-a (2024.IV) la o temperatură a solului de 7-80C. V.5. REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA DESIMII DE SEMĂNAT ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.5.1. INFLUENȚA DESIMII DE SEMĂNAT ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFO- BIOLOGICE ȘI A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE LA NĂUT Comparativ cu epoca de semănat, desimea semănatului nu a determinat modificarea proporțională
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mare cu 24% decât atunci când sa semănat în epoca a III-a (2024.IV) la o temperatură a solului de 7-80C. V.5. REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA DESIMII DE SEMĂNAT ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.5.1. INFLUENȚA DESIMII DE SEMĂNAT ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFO- BIOLOGICE ȘI A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE LA NĂUT Comparativ cu epoca de semănat, desimea semănatului nu a determinat modificarea proporțională la toate caracterele morfologice și componentele producției. Talia plantelor a crescut, așa cum era și
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
7-80C. V.5. REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA DESIMII DE SEMĂNAT ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.5.1. INFLUENȚA DESIMII DE SEMĂNAT ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFO- BIOLOGICE ȘI A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE LA NĂUT Comparativ cu epoca de semănat, desimea semănatului nu a determinat modificarea proporțională la toate caracterele morfologice și componentele producției. Talia plantelor a crescut, așa cum era și de așteptat, odată cu creșterea desimii de la 30 la 60 b.g/m 2 cu 1,1-2,6 cm, însă valoarea
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
îNSUȘIRI MORFO- BIOLOGICE ȘI A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE LA NĂUT Comparativ cu epoca de semănat, desimea semănatului nu a determinat modificarea proporțională la toate caracterele morfologice și componentele producției. Talia plantelor a crescut, așa cum era și de așteptat, odată cu creșterea desimii de la 30 la 60 b.g/m 2 cu 1,1-2,6 cm, însă valoarea maximă de 48 cm (anul 1998), 35,9 cm (anul 1999) și 34,7 cm (în anul 2000) obținută la desimea de 60 b.g.
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de așteptat, odată cu creșterea desimii de la 30 la 60 b.g/m 2 cu 1,1-2,6 cm, însă valoarea maximă de 48 cm (anul 1998), 35,9 cm (anul 1999) și 34,7 cm (în anul 2000) obținută la desimea de 60 b.g./m 2 nu a determinat, în toate cazurile, randamente maxime ale producției de masă verde sau seminte la plante. Valorile cele mai mici ale taliei plantelor s-au întâlnit în anul 2000 când desimea a fost
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
obținută la desimea de 60 b.g./m 2 nu a determinat, în toate cazurile, randamente maxime ale producției de masă verde sau seminte la plante. Valorile cele mai mici ale taliei plantelor s-au întâlnit în anul 2000 când desimea a fost de 30 b.g./m 2 (33.4 cm). în medie, pe anii 1998-2000 observ că talia plantelor de 37,9 cm obținută când desimea de semănat a fost 30 bg/m2, a avut cu 1 cm mai
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cele mai mici ale taliei plantelor s-au întâlnit în anul 2000 când desimea a fost de 30 b.g./m 2 (33.4 cm). în medie, pe anii 1998-2000 observ că talia plantelor de 37,9 cm obținută când desimea de semănat a fost 30 bg/m2, a avut cu 1 cm mai puțin decât la năutul semănat la desimea de 45 bg/m 2 și cu 1,7 cm mai mici decât la năutul semănat la desimea de 60
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
m 2 (33.4 cm). în medie, pe anii 1998-2000 observ că talia plantelor de 37,9 cm obținută când desimea de semănat a fost 30 bg/m2, a avut cu 1 cm mai puțin decât la năutul semănat la desimea de 45 bg/m 2 și cu 1,7 cm mai mici decât la năutul semănat la desimea de 60 bg/m 2. Numărul de păstăi pe o plantă a scăzut odată cu creșterea desimii semănatului de la 30 b.g./m2
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
obținută când desimea de semănat a fost 30 bg/m2, a avut cu 1 cm mai puțin decât la năutul semănat la desimea de 45 bg/m 2 și cu 1,7 cm mai mici decât la năutul semănat la desimea de 60 bg/m 2. Numărul de păstăi pe o plantă a scăzut odată cu creșterea desimii semănatului de la 30 b.g./m2 la 60 b.g./m2. Prin însămânțarea a 30 b.g/m2 s-a obținut cel mai mare
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
puțin decât la năutul semănat la desimea de 45 bg/m 2 și cu 1,7 cm mai mici decât la năutul semănat la desimea de 60 bg/m 2. Numărul de păstăi pe o plantă a scăzut odată cu creșterea desimii semănatului de la 30 b.g./m2 la 60 b.g./m2. Prin însămânțarea a 30 b.g/m2 s-a obținut cel mai mare număr mediu de fructe pe o plantă cu 43,9 păstăi pe plantă în anul 1998
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]