580 matches
-
îl reprezintă faptul că substantivul are trei clase de gen ale substantivelor (masculin, feminin, neutru), dar termenii care se acordă marchează doar două genuri (masculin, feminin). La substantiv, genul neutru are marcare morfologică specifică la plural, prin desinența -uri. Cealaltă desinență de neutru plural, -e, se întâlnește și la substantivele feminine (mese - f., scaune - n.). Determinanții, adjectivele și pronumele nu au forme distincte pentru genul neutru, fiind folosite forma de masculin pentru acordul cu un substantiv de genul neutru la singular
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
unei valori distincte "neutru" este motivată de existența morfemului de plural -uri, care se folosește numai la neutru, cu câteva excepții, reprezentate de substantive feminine ca: leafă-lefuri, lipsă-lipsuri, marfă-mărfuri, treabă-treburi, vreme-vremuri ș.a. Unele dintre acestea au și un plural cu desinențe specifice de feminin plural, -e sau -i (trebi, vremi). Pluralul în -uri al unor substantive feminine masive ca brânză-brânzeturi și verdeață-verdețuri ar putea reprezenta un alt cuvânt, derivat de la singular cu sufixul -uri. O indicație în acest sens ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
1) a. Copiii sunt cuminți. m.pl. pl. m.pl. b. Îi văd pe copii. m.pl. m.pl. c. Le- am spus copiilor. m.pl. m.pl. Se poate considera că acest clitic de dublare reprezintă o marcă a acordului verbului cu complementul (intern), așa cum desinențele de număr și persoană reprezintă mărcile acordului verbului cu subiectul (complementul extern). Pornind de la unele fenomene de acord din grupul verbal cum ar fi acordul participiului în unele limbi, ca italiana, franceza etc. (vezi Belletti, 2003), s-a propus existența
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
poziție preverbală, postverbală, între verb și morfemul de conjunctiv să: (24) îl dau; o voi da; am dat-o; dă-o; o să îl dau Prin contrast, mărcile de acord ocupă poziții fixe în română. Pe larg spus, la timpurile necompuse, desinențele de persoană și număr (adesea, fuzionate) sunt atașate la finalul verbului, după sufixul de timp. La timpurile compuse cu auxiliar, aceste desinențe se atașează auxiliarului (vezi GALR, I). Criteriile morfologice ne pot ajuta să distingem între clitic și afix, dar
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
îl dau Prin contrast, mărcile de acord ocupă poziții fixe în română. Pe larg spus, la timpurile necompuse, desinențele de persoană și număr (adesea, fuzionate) sunt atașate la finalul verbului, după sufixul de timp. La timpurile compuse cu auxiliar, aceste desinențe se atașează auxiliarului (vezi GALR, I). Criteriile morfologice ne pot ajuta să distingem între clitic și afix, dar nu reprezintă neapărat criterii pe baza cărora să putem decide dacă dublarea clitică este un fenomen de acord. Chiar dacă, din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
materială avută în vedere (casa despre care se discută, referința). În mod similar, adjectivul pronominal mea sau articolul hotărît -a realizează același tip de precizare și sînt, prin urmare, actualizatori (determinanți) de aceeași specie (casa; casa mea). Morfemele de plural, desinențele, pot fi la rîndul lor actualizatori, dacă sînt privite ca adaptări ale formelor limbii pentru a se raporta la realitate. Astfel, -uri, din enunțul se văd focuri pe deal, actualizează ideea de multiplu în raport cu singularul (se vede foc pe deal
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cuvînt", una dintre acestea fiind stabilitatea interioară, adică faptul că nu poate fi întrerupt prin pauză în conversația obișnuită și nici nu permite o reorganizare internă a părților constituente (fonemelor) sau atașarea altor elemente decît a morfemelor legate (afixe și desinențe, îndeosebi). Pornind de aici, se poate face precizarea că un cuvînt este alcătuit din anumite foneme, că aceste foneme se succed într-o ordine fixă și că orice adaos este restricționat din perspectiva unei reguli flexionare sau de compoziție. O
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
independente, căci, din punctul de vedere al referinței, o formă de plural, de exemplu, se aplică atunci cînd se denumește ceva care este mai mult decît unul, fără a se pleca de la forma pentru singular la care să se adauge desinențe. De altfel, este un fenomen ușor de observat faptul că unele forme flexionare se pot lexicaliza, intrînd în clase morfologice deosebite de cea inițială, precum auz și văz, cu originea în prezentul indicativ singular de persoana întîi al verbelor auzi
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
semnificație și relațiile de desemnare. În terminologia lingvistică tradițională, morfemele se opun lexemelor; acestea sînt formele care au semnificat lexical, în timp ce morfemele au doar semnificat instrumental, funcționînd ca modificatori și determinatori gramaticali sau lexicali. Prin urmare, în cuvinte sînt "morfeme": desinențele, prefixele, infixele, sufixele, alternanțele fonetice, eventual și accentul, chiar și absența unei determinări materiale ("morfemul zero"), dacă aceasta indică o anumită funcție. Lexemele funcționează numai împreună cu morfemele gramaticale de orice tip (desinențe, sufixe, articole etc.), iar cuvintele nu pot consta
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau lexicali. Prin urmare, în cuvinte sînt "morfeme": desinențele, prefixele, infixele, sufixele, alternanțele fonetice, eventual și accentul, chiar și absența unei determinări materiale ("morfemul zero"), dacă aceasta indică o anumită funcție. Lexemele funcționează numai împreună cu morfemele gramaticale de orice tip (desinențe, sufixe, articole etc.), iar cuvintele nu pot consta decît în asocieri de lexeme cu morfeme gramaticale în forme flexionare. Cele două dimensiuni semantice fundamentale ale limbii, lexicală și gramaticală, sînt, ca atare, coocurente și cofuncționale. Lexemele, spre deosebire de morfeme, aparțin unor
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
următoarele morfeme au+încep+-ut+zi+-le+-le+frumos+-e+al+-e+primăvar+-i+-i, de unde se poate constata că morfemele au un statut diferit în enunț și se pot repartiza unor clase morfologice și lexicale diferite (cuvinte, radicali, afixe, desinențe etc.). Există în unele limbi morfeme care nu au o structură segmentală proprie, precum du (de+le) din franceză sau zur (zu+der) din germană, cînd un segment cuprinde deci mai multe morfeme. Uneori, se face distincția dintre morfem și
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nou introduse. Acestea se pot grupa: a) după gradul de adaptare, în: − împrumuturi recente, neadaptate: brie, call girl, cover-girl, fondue, self-made-man - la acestea fie nu se indică forma de genitiv sau cea de plural, fie pluralul nu se face cu desinențele românești (self-made-men, call-girl); − împrumuturi recente parțial adaptate: babysitter (s.f.), brandy, CD-player, CD-writer - la acestea se indică o formă de plural cu desinențe românești (babysittere, brandy-uri, CD-playere, CD-writere); − împrumuturi recente adaptate: agoră, barjă, batată, brizură - la acestea este adaptată și
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
acestea fie nu se indică forma de genitiv sau cea de plural, fie pluralul nu se face cu desinențele românești (self-made-men, call-girl); − împrumuturi recente parțial adaptate: babysitter (s.f.), brandy, CD-player, CD-writer - la acestea se indică o formă de plural cu desinențe românești (babysittere, brandy-uri, CD-playere, CD-writere); − împrumuturi recente adaptate: agoră, barjă, batată, brizură - la acestea este adaptată și forma de N-Ac sg., conform sistemului flexionar românesc. Majoritatea sunt substantive feminine care au fost încadrate la tipul flexionar ă-e (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
La tipul flexionare ea-le nu am înregistrat niciun substantiv (am considerat că sărățea, pl. sărățele, nou introdus în DOOM2, este preexistent primei ediții a dicționarului). La tipul flexionar a-le s-ar încadra substantivul plurale tantum cosmeticale, dar aici desinența -le nu are atât rol morfologic (de a forma pluralul), cât derivativ (de a crea o formă cu conotații stilistice)7 - iată de ce nu l-am introdus în statistica tipurilor flexionare. Nu am înregistrat nici substantive cu două forme de
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
putut încadra aici, ambele având la bază adjective, dar am considerat că sunt preexistente DOOM1: semigreu și diliu). 3.3. Substantivele neutre 3.3.1. Tipul Ø-uri: am înregistrat aici 202 substantive. Clasa substantivelor de genul neutru care utilizează desinența -uri este foarte eterogenă. Aici se încadrează toate siglele încadrate la genul neutru 9 (ASLO, BD, BMW, CD, CD-ROM, CEC, CV, E, EEG, EKG, IDR, IQ, ISBN, LP, ONG, OZN, TAB, TVA, VIP). Unele substantive de genul neutru primesc desinența
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
desinența -uri este foarte eterogenă. Aici se încadrează toate siglele încadrate la genul neutru 9 (ASLO, BD, BMW, CD, CD-ROM, CEC, CV, E, EEG, EKG, IDR, IQ, ISBN, LP, ONG, OZN, TAB, TVA, VIP). Unele substantive de genul neutru primesc desinența -uri pentru că nu se pot combina cu desinența -e din motive fonetice. În această situație sunt siglele terminate în vocală, fiind incluse în această subclasă toate siglele care se pronunță pe litere 10, deoarece se termină în vocală 11, la
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
toate siglele încadrate la genul neutru 9 (ASLO, BD, BMW, CD, CD-ROM, CEC, CV, E, EEG, EKG, IDR, IQ, ISBN, LP, ONG, OZN, TAB, TVA, VIP). Unele substantive de genul neutru primesc desinența -uri pentru că nu se pot combina cu desinența -e din motive fonetice. În această situație sunt siglele terminate în vocală, fiind incluse în această subclasă toate siglele care se pronunță pe litere 10, deoarece se termină în vocală 11, la care se adaugă xenismele și alte împrumuturi recente
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
pentru a avea și referenți masculini: megastaruri, VIP-uri, superstaruri. Xenismele preferă -uri, cu anumite excepții condiționate fonetic (vezi infra, 4.1). Este vorba de 105 de substantive din 191 de xenisme de genul neutru (față de numai 19 care primesc desinența -e). Substantivele care sunt omonime cu adjectivele cu patru forme preferă -uri ca să distingă substantivul de adjectiv: abrupt 2 (din lista de substantive nou introduse, doar acesta se conformează acestei reguli). 3.3.2. Tipul Ø-e: am înregistrat aici 169
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
patru forme preferă -uri ca să distingă substantivul de adjectiv: abrupt 2 (din lista de substantive nou introduse, doar acesta se conformează acestei reguli). 3.3.2. Tipul Ø-e: am înregistrat aici 169 de substantive. În rândul substantivelor neutre care primesc desinența -e la plural sunt multe substantive formate de la adjective, prin conversie: activ, adunător, antialergic, antiapoplectic, antibronșitic, antidepresiv, antidiabetic, antigripal, antiinflamator, antiradar, antitusiv, antiviral, apocromat, autocolant, blindat, celular, coleretic, contraceptiv, demachiant, denominal, denotat, deodorant, depilane, energizant, executiv, hipocoristic, monopter, periodic, triunghiular
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
la plural sunt multe substantive formate de la adjective, prin conversie: activ, adunător, antialergic, antiapoplectic, antibronșitic, antidepresiv, antidiabetic, antigripal, antiinflamator, antiradar, antitusiv, antiviral, apocromat, autocolant, blindat, celular, coleretic, contraceptiv, demachiant, denominal, denotat, deodorant, depilane, energizant, executiv, hipocoristic, monopter, periodic, triunghiular. Primesc desinența -e toate substantivele neutre terminate în -tor (adunător, aerogenerator, copiator, defibrilator, desfășurător, deșteptător, dezaburitor, diaproiector, director, fotocopiator, prăjitor, premergător, retroproiector, storcător) și -ism (anglo-americanism, idiomatism, machism, marinism, puștism,), -nim (acronim, antroponim, heteronim, matronim, oiconim, patronim). 3.3.3. Tipul iu-ii
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
hacker, hamburger, hotdog, inch, pampers, provider, pound, ranger, rocker, roller, setter, steward, stripper, yesman, (incluzând și varianta jeanși). Situația lui yesman este puțin mai specială, în sensul că pluralul este marcat de două ori în varianta scrisă a cuvântului: prin desinența -i și prin forma men (în care se recunoaște forma de plural din engleză). În forma fonetică, această dublă marcare se pierde, deoarece yesman se pronunță ca în engleză, [iesmen]. Au pluralul omonim cu singularul 7 substantive masculine: sg.: boy
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
ca în engleză, [iesmen]. Au pluralul omonim cu singularul 7 substantive masculine: sg.: boy (art. boy-i), playboy (art. playboy-i), disc-jockey (art. disc-jockey-i), DJ (DJ-ii), gay (art. gay-i), homeless, skinhead. Se observă faptul că 5 dintre acestea nu își pot atașa desinența -i din motive fonetice: ele se termină la singular în [i] sau [į]17. În seria masculinelor sunt și 3 substantive care păstrează pluralul din limba de origine: self-made-man, self-made-men și cornflakes și jeans (în variație liberă cu o formă
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
i] sau [į]17. În seria masculinelor sunt și 3 substantive care păstrează pluralul din limba de origine: self-made-man, self-made-men și cornflakes și jeans (în variație liberă cu o formă de plural după model românesc, jeanși). Dintre substantivele neutre, au desinența -e doar cele terminate în -er: banner, CD-player, CD-writer, cutter, flipper, marker, pacemaker, pager, player, plotter, poster, recorder, server, sound blaster, thriller, toner (16 substantive). Trei substantive neutre au pluralul omonim cu singularul: drive-in, horror, joint-venture. Un singur substantiv se
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
cu adjectivul omonim. Substantivele masculine se încadrează în tiparul Ø-i: mudejar, mudejari (m.); mallorquin, mallorquini sau Ø-Ø (singularul omonim cu pluralul): avocado (m.), macho (m.), mariachi (m.), picaro (m.). Cele două substantive neutre au pluralul invariabil (avocado), respectiv cu desinența -uri (cha-cha-cha, cha-cha-cha-uri). 4.1.5. Germanismele Germanismele sunt fie de genul masculin, fie de genul neutru. Cele de genul masculin se încadrează în tipul flexionar Ø-i: ausländer, ausländeri; führer, führeri. Cele de genul neutru formează pluralul cu desinența
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
desinența -uri (cha-cha-cha, cha-cha-cha-uri). 4.1.5. Germanismele Germanismele sunt fie de genul masculin, fie de genul neutru. Cele de genul masculin se încadrează în tipul flexionar Ø-i: ausländer, ausländeri; führer, führeri. Cele de genul neutru formează pluralul cu desinența -e: hochparter, hochpartere; pickhammer/picamăr, pickhammere/picamăre. Substantivele lohn și müsli nu pot fi încadrate, deoarece au doar o formă. 4.1.6. Latinismele Latinismele de genul feminin nu pot fi încadrate deoarece au doar o formă: angor, angor pectoris
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]