587 matches
-
ipoteză care este reluată și argumentată de Hise în 1892, după care despicăturile se datoresc unei opriri în dezvoltare într-un anumit stadiu embrionar al mugurilor maxilo-faciali ai arcului I branchial, care nu se unesc, fapt ce duce la persistența despicăturii labio-maxilo-palatine de mai târziu. Această ipoteză a fost dezvoltată de o serie de autori, ca Fleischmann, Hochstetter, Veau, Polizer, Steininger, Tondury. Concepțiile actuale au considerat despicăturile congenitale ca o maladie fisurată ce intervine în dezvoltarea mugurilor embrionari din care se
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
maxilo-faciali ai arcului I branchial, care nu se unesc, fapt ce duce la persistența despicăturii labio-maxilo-palatine de mai târziu. Această ipoteză a fost dezvoltată de o serie de autori, ca Fleischmann, Hochstetter, Veau, Polizer, Steininger, Tondury. Concepțiile actuale au considerat despicăturile congenitale ca o maladie fisurată ce intervine în dezvoltarea mugurilor embrionari din care se formează buza, maxilarul superior, bolta și vălul palatin. Aceasta constă într-o persistență anormală a lamei epiteliale și o deficiență primară în producerea de țesut mezenchimatos
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
lamei epiteliale și o deficiență primară în producerea de țesut mezenchimatos la care se adaugă tulburări de creștere ale maxilarului. (Burian, Le Mesurier, Frazer, M. Menkeș, V. Popescu, C. Oprișiu, N. Duțescu, G. Ciobanu). 2.2. Etiologie și frecvență Cauzele despicăturilor congenitale de buză și palat, deși se cunosc foarte puțin, totuși s-au descris stadiile de dezvoltare ale faciesului și gurii la embrionul uman și s-a consemnat faptul că dacă dezvoltarea normală a fost întreruptă într-un anume stadiu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de dezvoltare ale faciesului și gurii la embrionul uman și s-a consemnat faptul că dacă dezvoltarea normală a fost întreruptă într-un anume stadiu al vieții prenatale, indiferent din ce cauză, acesta va degenera într-un tip oarecare de despicătură. Wood și Jones menționau faptul că în a 5-a și a 8-a săptămână, întregul caracter al embrionului suferă un întreg proces de transformare de la stadiul de rudiment la părțile și organele definitive. Dacă în viața post natală o
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
se unesc cu procesul fronto-nasal pentru a forma buza superioară, planșeul nasal, premaxilarul, o parte a maxilarului superior și palatul dur. Cele două procese mandibulare formează maxilarul inferior și buza inferioară. O anumită perioadă de timp s-a crezut că despicăturile de buză și palat se datoresc unei opriri în creștere în timpul lunii a 2-a și a 3-a de viață intrauterină și a unui defect de unire a diverselor procese ce înconjoară cavitatea orală primară. Depășindu-se timpul, defectul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
2-a și a 3-a de viață intrauterină și a unui defect de unire a diverselor procese ce înconjoară cavitatea orală primară. Depășindu-se timpul, defectul rămâne și copilul se va naște cu o malformație. Există unele forme de despicături incomplete sau discontinui, semnalate de V. Veau, care ar pleda pentru această explicație. Frazer este însă acela care arată că înainte de fuzionarea diferitelor procese, acestea sunt separate printrun sept epitelial. Membranele ce unesc părțile aderente, dispar în dezvoltarea normală, în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Frazer este însă acela care arată că înainte de fuzionarea diferitelor procese, acestea sunt separate printrun sept epitelial. Membranele ce unesc părțile aderente, dispar în dezvoltarea normală, în a 7-a săptămână penetrând acest perete epitelial, pe măsură ce mezodermul crește spre înăuntru. Despicătura se datorește, deci, unei tulburări de creștere și penetrare a peretelui epitelial de către mezoderm (parțial sau total) cu o eventuală distrugere a țesutului prin care se separă părțile buzei sau ale palatului și vălului palatin, complet sau incomplet. Dar acest
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sau total) cu o eventuală distrugere a țesutului prin care se separă părțile buzei sau ale palatului și vălului palatin, complet sau incomplet. Dar acest fapt nu este dovedit și există o diversitate de opinii. Actualmente, este admisă concepția, că despicăturile labiomaxilo-palatine se datoresc unor tulburări de creștere în viața embrionară a mugurilor din care se formează buza, maxilarul superior și bolta palatină. Mecanismul de producere este diferit în despicăturile anterioare față de cele posterioare. Astfel, despicăturile anterioare se datoresc persistenței pereților
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și există o diversitate de opinii. Actualmente, este admisă concepția, că despicăturile labiomaxilo-palatine se datoresc unor tulburări de creștere în viața embrionară a mugurilor din care se formează buza, maxilarul superior și bolta palatină. Mecanismul de producere este diferit în despicăturile anterioare față de cele posterioare. Astfel, despicăturile anterioare se datoresc persistenței pereților epiteliali între mugurii embrionari, datorită insuficientei dezvoltări a țesutului mezenchimal de legătură, care nu mai poate realiza punțile de unire între muguri (Tondury) și deci nu se mai realizează
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Actualmente, este admisă concepția, că despicăturile labiomaxilo-palatine se datoresc unor tulburări de creștere în viața embrionară a mugurilor din care se formează buza, maxilarul superior și bolta palatină. Mecanismul de producere este diferit în despicăturile anterioare față de cele posterioare. Astfel, despicăturile anterioare se datoresc persistenței pereților epiteliali între mugurii embrionari, datorită insuficientei dezvoltări a țesutului mezenchimal de legătură, care nu mai poate realiza punțile de unire între muguri (Tondury) și deci nu se mai realizează coalescența și continuitatea morfostructurală a mugurilor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sau prin micronecroză (Menkeș) și astfel separarea dintre ei rămâne definitivă, lamele palatine neunindu-se pe linia mediană cu vomerul pentru a separa cavitatea bucală de fosele nazale (embrion de 30 mm, sfârșitul lunii a 2-a). Formele caracteristice de despicături considerate de către unii autori ca rezultatul unor regenerări intrauterine pledează în favoarea acestei concepții. Etiologia despicăturilor labio-maxilo-palatine rămâne însă o problemă neelucidată, ca de altfel și a altor malformații congenitale. S-a încercat totuși o oarecare sistematizare a factorilor cauzali, după
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pe linia mediană cu vomerul pentru a separa cavitatea bucală de fosele nazale (embrion de 30 mm, sfârșitul lunii a 2-a). Formele caracteristice de despicături considerate de către unii autori ca rezultatul unor regenerări intrauterine pledează în favoarea acestei concepții. Etiologia despicăturilor labio-maxilo-palatine rămâne însă o problemă neelucidată, ca de altfel și a altor malformații congenitale. S-a încercat totuși o oarecare sistematizare a factorilor cauzali, după diferite criterii. În cele ce urmează îi vom relata pe scurt pe cei mai importanți
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de apariție în scopul de a urmări și stabili cauza acestor malformații. S-a presupus că dezvoltarea copilului ar fi afectată de un șoc sau o traumă primită de mamă în timpul sarcinii. Nu s-a înregistrat o creștere a incidenței despicăturii în cazurile în care ar fi survenit influența nutriției și a stării generale de sănătate a mamei. S-a mai presupus că benzile amniotice pot opri unirea celor două părți ale palatului, sau că poziția limbii sau chiar a degetului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în care ar fi survenit influența nutriției și a stării generale de sănătate a mamei. S-a mai presupus că benzile amniotice pot opri unirea celor două părți ale palatului, sau că poziția limbii sau chiar a degetului plasat în despicătură în faza uterină ar fi putut tulbura creșterea. Fogh - Anderson (1942) au investigat distribuția geografică a despicăturilor de buză și palat în Danemarca, dar au constatat o distribuție uniformă corespunzătoare densității populației fără nici o variație geografică, între sat și oraș
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mai presupus că benzile amniotice pot opri unirea celor două părți ale palatului, sau că poziția limbii sau chiar a degetului plasat în despicătură în faza uterină ar fi putut tulbura creșterea. Fogh - Anderson (1942) au investigat distribuția geografică a despicăturilor de buză și palat în Danemarca, dar au constatat o distribuție uniformă corespunzătoare densității populației fără nici o variație geografică, între sat și oraș. Nu au remarcat diferențe semnificative între diversele pături sociale și nici o relație cu originea nașterii, cu ordinea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a dus la identificare a vreunei etiologii relevante de factori prenatali”. Ei au constatat că la o analiză a ⅓ din familii de 102 subiecți, mai mult de un membru a fost afectat și au arătat că 11% din subiecții cu despicătură de buză și de palat au rude apropiate și 14% rude îndepărtate cu această afecțiune - pe când cele cu despicătură izolată (parțială) a palatului 9% au rude apropiate afectate și 13% rude îndepărtate. N-au găsit nici o relație semnificativă în cea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
din familii de 102 subiecți, mai mult de un membru a fost afectat și au arătat că 11% din subiecții cu despicătură de buză și de palat au rude apropiate și 14% rude îndepărtate cu această afecțiune - pe când cele cu despicătură izolată (parțială) a palatului 9% au rude apropiate afectate și 13% rude îndepărtate. N-au găsit nici o relație semnificativă în cea ce privește ordinea în naștere, 41% fiind primii născuți (67; p.656) Schwartz (1954) a constatat pe 235 subiecți
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și 13% rude îndepărtate. N-au găsit nici o relație semnificativă în cea ce privește ordinea în naștere, 41% fiind primii născuți (67; p.656) Schwartz (1954) a constatat pe 235 subiecți că din 35 de familii, 51 de subiecți prezentau despicătură de palat și 42 de rude mai îndepărtate cu acest diagnostic - 24 înrudiți pe linia tatălui, 15 pe linia mamei și la 15 nu s-au putut stabili gradul de rudenie. Rudele apropiate includeau 5 tați, 1 mamă și 6
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
au putut stabili gradul de rudenie. Rudele apropiate includeau 5 tați, 1 mamă și 6 frați ai pacienților. Incidența constatată de el era de 1 la 23 de născuți în această familie și numai de 1 la 256 născuți aveau despicătură în grupul de control de 100 de familii. El consideră prin urmare că „ereditatea joacă un rol important în etiologia despicăturii palatine”, că modul exact al transmiterii nu este cunoscut, și că factorii de mediu, ca influența metabolismului mamei, echilibrul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
el era de 1 la 23 de născuți în această familie și numai de 1 la 256 născuți aveau despicătură în grupul de control de 100 de familii. El consideră prin urmare că „ereditatea joacă un rol important în etiologia despicăturii palatine”, că modul exact al transmiterii nu este cunoscut, și că factorii de mediu, ca influența metabolismului mamei, echilibrul endocrin și factorii nutritivi sunt de asemenea importanți. Ei pot constitui în sine factori etiologici, sau pot modifica ereditatea (167; p.
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de mediu, ca influența metabolismului mamei, echilibrul endocrin și factorii nutritivi sunt de asemenea importanți. Ei pot constitui în sine factori etiologici, sau pot modifica ereditatea (167; p.228). Lucrarea lui Fogh - Anderson despre „Moștenirea buzei de iepure și a despicăturii palatine” cuprinde un studiu minuțios asupra factorului ereditar pe un număr de 704 subiecți și rude dintr-un număr de 25.000 persoane (copii, părinții lor, bunicii, frații, copiii fraților, frații părinților și copiii acestora). El enumera diferite moduri de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
frații părinților și copiii acestora). El enumera diferite moduri de moștenire ca spre exemplu: cea pe sex, cu dominanta simplă, cu manifestații parțiale sau lipsă, cu recesivitate simplă, dominanta condiționată sau mutație. El și-a rezumat cercetările în felul următor: despicătura de buză (+ despicătura palatină) și despicăturile palatine izolate sunt două malformații genetice independente. Despicătura buzei (+ despicătura palatului) este în marea majoritate a cazurilor o afecțiune ereditară și modul de moștenire este probabil cel de dominantă condiționată cu limitație de sex
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
copiii acestora). El enumera diferite moduri de moștenire ca spre exemplu: cea pe sex, cu dominanta simplă, cu manifestații parțiale sau lipsă, cu recesivitate simplă, dominanta condiționată sau mutație. El și-a rezumat cercetările în felul următor: despicătura de buză (+ despicătura palatină) și despicăturile palatine izolate sunt două malformații genetice independente. Despicătura buzei (+ despicătura palatului) este în marea majoritate a cazurilor o afecțiune ereditară și modul de moștenire este probabil cel de dominantă condiționată cu limitație de sex la băieți și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
enumera diferite moduri de moștenire ca spre exemplu: cea pe sex, cu dominanta simplă, cu manifestații parțiale sau lipsă, cu recesivitate simplă, dominanta condiționată sau mutație. El și-a rezumat cercetările în felul următor: despicătura de buză (+ despicătura palatină) și despicăturile palatine izolate sunt două malformații genetice independente. Despicătura buzei (+ despicătura palatului) este în marea majoritate a cazurilor o afecțiune ereditară și modul de moștenire este probabil cel de dominantă condiționată cu limitație de sex la băieți și doar cu puține
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cea pe sex, cu dominanta simplă, cu manifestații parțiale sau lipsă, cu recesivitate simplă, dominanta condiționată sau mutație. El și-a rezumat cercetările în felul următor: despicătura de buză (+ despicătura palatină) și despicăturile palatine izolate sunt două malformații genetice independente. Despicătura buzei (+ despicătura palatului) este în marea majoritate a cazurilor o afecțiune ereditară și modul de moștenire este probabil cel de dominantă condiționată cu limitație de sex la băieți și doar cu puține manifestări în multe domenii genetice (spre exemplu: genele
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]