596 matches
-
pun dulcile acoperăminte pe malurile-Arnon-ului255, De unde se scufundă-n rîul spațiului pentru o vreme, pînă cînd 215 Somnu-ngrozitor al lui Ulro trecut-a. Însă Satan, Og și Sihon Construiesc Mori de roți irezistibile ca să deșire gíngașele fire și să arate Despuiate de vesminte nălucile sărmane în fața cerurilor care-acuză, În timp ce Tirța și Rahab mantii-ntru totul altfel pregătesc: urzeli de suferință, Mantii de disperare, brîie de-amară pocăința, și-încălțări de nepăsare, 220 Valuri de neștiință-acoperind din cap pînă-n picioare cu o urzeala
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lovituri de moarte-obiditorilor, ei se trezesc la vremea secerișului, 20 Războinicii cei goi în goană se adúnă jos la malul mării Tremurînd în fața vălmilor de sclavi acuma sloboziți: Au devenit ca niște turme-n timp de iarnă, ca niște codri despuiați de frunze: Cei obidiți că vîntu-aleargă după ei; nu-i nici un loc pentru scăpare. Năluca lui Enitharmon, lăsată sloboda pe afunzimea tulburata, 25 Se tîngui asurzitor în vălmășag, iară Năluca lui Urthona O primi în miazăziua ce se-ntuneca; trupurile
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Tainei, plîngîndu-l 15 Și batjocorindu-l și ápoi adorîndu-l, numindu-l Domn și Rege. Uneori că douăsprezece fiice-ncîntătoare, alteori cinci, Stătură-n radioasa frumusețe, si alteori doar Una, însăși Rahab Care e Taină, Babilonul cel Mare, Mama Desfrînatelor. Și Rahab despuiatu-l-a pe mielul Domnului de-a' lui Luváh vesminte 361, 20 Apoi întîia oară ea zări slavă lui, si chipul ei de desfrînata se-arătă În toată urîciunea-i sub lumina cea divină, și din vesmintele lui Lúvah Ea își
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
el apărând peste tot În acea modestă uniformă verde, cu aceeași pălărie În două colțuri și cu brațele Încrucișate. Napoleon nu este poetic și adevărat decât dezbărat de șarlatanismul imperial. Coborându-l din vârful piedestalului, vrăjmașii i-au sporit prestigiul. Despuiat de Însemnele regalității, Napoleon devine imens: simbolul secolului său, o minte pentru viitor. Individul puternic este Întotdeauna simplu și calm. Din moment ce două livre de titluri de noblețe nu mai pot Înlocui totul, din momentul În care fiul nelegitim al unui
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Îndepărtat de melancolia nedeslușită și fără de pricină decât spleenul său: În aceasta trebuie văzute, dimpotrivă, o insatisfacție virilă, o depășire arzătoare și voluntară. Blin scrie foarte adevărat: „Meritul lui Baudelaire este de a fi dat neliniștii o rezonanță mai justă despuind-o de formulele stagnante... Noutatea constă În a fi prezentat aspirația ca o «tensiune a forțelor spirituale», și nu ca o disoluție... În sfârșit, Baudelaire se deosebește de romantism prin faptul că el transformă neliniștea În principiu operator”. Astfel, devenirea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
profonds,/Îl est la source d'où la nuit/ Coule doucement par leș vallées [...]./Ô, qu'ils șont noirs țes yeux/mă belle lumière ! " (Izvorul nopții/La source de la nuit) (Romanescu, 1998 : 30) ; " O toamnă va veni și-o să-ți despoaie/de primăvară trupul, fruntea, nopțile și dorul/și-ți va râpi petalele și zorile/lăsându-ți doar amurgurile grele și puștii. Un jour, bien tard, un automne viendra/Pour gaspiller ton corps de son printemps,/Pour rider ton front,/Pour
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
a fi, semn, acesta, de radicalizare în timp a aceluiași fond sufletesc. În Efebia și Spălându-mi ciorapii (1994), sunt tatonate teritoriile fragilității adolescentine, se exploatează liric nevoia de sprijin în logica sentimentelor. Gestul cotidian este înregistrat în proiecție existențială, despuiat de utilitatea imediată, în favoarea efortului de recuperare a vieții interioare: „M-am trezit plin de transpirație și milă, ca un animal/ șoldurile/mele salivează odată cu ramurile”. Romanul Balamuc sau Pionierii spațiului (1994) aduce o voce autentică de prozator, oarecum din
DOBRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286798_a_288127]
-
Ordine și sens sunt suspendate. Candoarea e mincinoasă (Pui de găi..., Lache), jocul devine agresivitate paroxistică (Sici, bei, La popice), mizeria biologică e copleșitoare (Cina, Ion Ion). Sânge, foame, ațâțare (Streche, Rada, Tinca). Instinctele arată disperarea lipsei de ființă. Moartea, despuiată de suferință, de speranța redempțiunii se reduce la recea numărătoare a cadavrelor (Dimineață, Morții). Închisoarea e „Golgotă șeasă, fără altare”. Totuși, o undă de lumină în ochii unui monstru (Sfântul), Ion Ion, fixat prin moarte în neprihănita copilărie, „fătălăul”, cu
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
cosmici, coloane ale cerului și stâlpi ai pământului, bradul și paltinul sunt primii afectați de manifestarea stihiei haotice. Fie că stihia ia forma furtunii, ca în balada Meșterul Manole : Suflă, Doamne, un vânt Suflă-l pe pământ, Brazii să-i despoaie, Paltini să îndoaie, Munții să răstoarne, Mândra să-mi întoarne (93, p. 199). Fie că stihia meteorologică este un potop declanșat de „bourul negru”, ca în colinde : Munții înalți se clătinară, Văi adânci se tulburară, Și devale c-apucară, Rupse
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pentru patrioți improvizați din advocați fără pricini și sabiuțe ignorante în directori de bancă și drum de fier; nu se cumulează câte zece funcții pe căciulă. lată ceea ce nu se face sub regalitatea adevărată, pentru că nu îngăduie monarhul să se despoaie poporul său fără a i se da în schimb vreo compensație materială sau morală din partea cavalerilor de industrie. Cine are deci dreptate e tot d. C. A. Rosetti care zice în Cameră: "Ce-mi pasă de forma monarhică, daca trăim
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
falsificăm textul ca să ascundem aceasta. Dar acest adevăr nu se poate ascunde. Chiar daca n-am fi știut nimic sigur, tot am fi bănuit că, și pe vremea aceea, se găseau boieri pământeni rătăciți cari serveau de instrumente prin cari străinii despuiau și apăsau pe români, precum se găsește astăzi un partid întreg care servește de unelte ca să apese țara. Am fi bănuit aceasta chiar daca n-am fi știut nimic; dar din nenorocire avem și documente istorice cari adeveresc acest prepus. Astfel
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
decât oricând, că nu e om - nu cu vro minte deosebită sau pretențios, ci oricum l-ar fi lăsat Dumnezeu - care să nu simță că Parlamentul e în mare parte compus din farsori și că administrația maltratează lumea și o despoaie. Daca până și tatarii au început a părăsi Dobrogea, oameni fără nici un fel de necesități și mulțumiți cu orice soi de guvern din lume, necum să n-o simtă altcineva. Dar, așa cum era, majoritatea stătea compactă și statornică în mijlocul mișcării
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
oameni corupți: ei au fugit și v-au lăsat liberi să moralizați Țara românească. Te vei întîlni acolo cu d, Petre Grădișteanu, reprezentantul țăranilor din Tecuci; cu d. Stolojan, care a tratat în Cameră pe d. Skileru de cămătar care despoaie și ruinează pe țărani; cu Skileru, care a aruncat în fața lui Stolojan milioanele câștigate în timpul ministeriului său; cu Mihălescu - warșawsky și alți atâția, și cu toți împreună veți lucra la regenerarea morală a Țării românești; veți stârpi corupțiunea și imoralitatea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
într-un schimb generalizat de forțe, permit negarea materiei. A goli, a te goli, a împrăștia, a te împrăștia și a obliga astfel scânteia divină din noi să capete forță până la a aduce la incandescență și la combustie o ființă despuiată de carnație prin purificare gnostică, acesta e proiectul. Concret, Valentin propune și el o transmutare a valorilor. Păgânii oferă niște daruri zeilor, carne și fructe, vinuri de soi? Să le oprim pentru noi, să bem și să mâncăm ceea ce niște
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ușa. Pentru că este convins că toți sunt hoți ca el.) Cine Învață de la altul e hoț cinstit. Pentru că prin aceasta nu-l deposedează de un bun, ci, dimpotrivă, Îi sporește autoritatea intelectuală sau morală.) O sută de tâlhari nu pot despuia un om gol. Justețea unui adevăr, noblețea unui act generos sunt realități ce nu pot fi compromise, oricâte calomnii ar fi Îndreptate asupra lor.) De hoții din casă nu te poți feri. Pentru că niciodată nu te ferești de cei de la
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de dincolo (1980) constituie un moment de ruptură, un salt înapoi, în acea autenticitate a versurilor de debut, într-un soi de realism nud al emoției. Pierzându-și caracterul alegorico-livresc, poemele redevin directe, sunt „trăite” la nivelul unei realități elementare, despuiate de „literatură”, se transformă în „documente” ale unei realități tragice. Agonia și moartea surorii cheamă dorința de a „consemna” suferința fără vreun fel de „comentarii” lirice, într-o expresie purificată, cu modulații de bocet. Linia vieții (1982) atenuează duritatea și
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
duhul Mântuirii: „Chemarea mea-i Ființa sfântă,/ Viața mea-i cerescul cântec”. Ca homo christianus, nu poate concepe lumea decât prin Iisus, ca singurul Domn care o întruchipează. Hristos este măsura universală vie cu care sunt măsurați oamenii. M. îl despoaie, în poezie, și îl împământenește, făcându-l să semene cu păstorul cel bun (bonus pastor), cu semănătorul și plugarul. Mitul cristic crește, ca la Crainic, „din vlaga pământului românesc”, Iisus este mereu cu cei mulți și necăjiți: „Când crucea vieții
MATEEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
-
malul apelor, focuri nocturne „vestesc comori” (Cântec sau rugăciune), jos, „lângă pământ”, paznici și câini dormitează, pe când „focuri blestemate scot limba pe comori”. Poetul e interesat de arhetipuri, dar nu în măsura în care ele îi acaparează pe Blaga și pe Voiculescu. Aproape despuiate de aura vechimii, aici funcția lor e mai curând de nuanță decorativă, fără tentații de cunoaștere mitico-magică. La Blaga și Voiculescu fluidul poetic vine din adâncuri tectonice străvechi, la M., mai mult dinspre superstiții decât dinspre mituri. Despre relațiile poetului
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
al unei civilizații îndreptându-se inconștientă spre neantul disoluției valorilor sale, cu cea a lui Robinson, supraviețuitorul, nimerit însă nu în paradisul insular, ci în infernul orașelor. Expresia poetică se desface în imagini nude, directe, care transmit „radiografiile” unei lumi despuiate de iluzii, într-o călătorie închipuită până dincolo de marginile nopții. Redactat între aceste două cicluri, poemul L’Exode. Super Flumina Babylonis va fi recompus după manuscrise de un alt prieten al poetului, Claude Sernet (Mihail Cosma), și va ieși în
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
pustiu nemărginit: „Târziu era, pluteam în fum / în scăpătatul cenușiu / se spulberase orice drum / în cer și pe pământ: pustiu!”. Ce îl animă e mișcarea stihiilor, care transformă pustiul în haos: „Vântul în valuri/ șiroaie de ploaie / învăluie dealuri / codrii despoaie”. Haosul e cutreierat de „un dor fără sațiu” („În haos se plimbă / un dor fără sațiu / ce soarbe și schimbă / spațiu cu spațiu”), însă obiectul dorului, absolutul, rămâne cufundat în tenebre: „În tot mai rotund / se-nvăluie totul / și nopți fără
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
de la dânsa. Iară de vei face pre Afroditei, îți va aduce o cocoană prea frumoasă din Grețiia și de mare neamț. Atuncea am zis lui Mercurie: «La aceasta eu nu pociu să-i fac judecată adevărată, de nu să vor despuia câte tréle înaintea meaț. Deci dezbrăcându-și hainele sale, să hotărî judecata, cum că Afrodita iaste mai frumoasă decât ceale doao, și pentru aceea o făcuiu stăpână mărului. Pentru care lucru ia foarte să bucură, și a doua oară întări
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
recurentă - și iată-l călătorind ici și colo, vizitând regiunile Indiei Occidentale, de la Golful Oman În Himalaya, până când dorul de a revedea Europa Îl copleșește. Pe drum, vaccinează Împotriva variolei, Îngrijește plăgi, distribuie pilule, Întreprinde săpături În Afganistan, se lasă despuiat de briganzi și e cât pe ce să-și piardă viața, Îi administrează chinină emirului de Buhara, Îl pune la dietă pe primul-ministru, se Îmbracă Într-un mod deosebit de ciudat, făcându-se remarcat și de către cei mai miopi. Nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
constructe naturale sau sociale plasate de la genetic la nosologic. Criteriologia științifică a diagnosticului psihiatrico-legal poate deveni fiabilă numai prin stabilirea corespondenței de realitate dintre fapta comisă și judecata perturbată ca și prin consonanța de opinii științifice cu puterea de a despuia diagnosticul de lacune și opinii subiective. De aceea realitatea mentală nu trebuie explicată prin sentimentele expertului care susține fără argumentare epistemică disonanța dintre diagnostice. Cerințele epistemice ale acestui gen de expertze se vor obiectiva În analiza de acuratețe științifică privind
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
un cașalot enorm care, după o furtună năprasnică și neobișnuit de îndelungată, fusese găsit mort pe plajă, cu capul rezemat de un cocotier, al cărui frunziș stufos ca un penet, părea jetul verzui al cașalotului. După ce uriașul cadavru a fost despuiat de învelișurile-i groase de-un stînjen, iar oasele i s-au zvîntat la soare, scheletul a fost transportat cu grijă în susul văii Pupella, unde e adăpostit și astăzi într-un templu de palmieri falnici. Coastele i-au fost acoperite
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
trebui mai Întâi să desprindem caracterul nou al muncii, al cărui conținut poartă pecetea unei noi perioade istorice. Acest conținut se conturează net, atunci când comparăm procesul muncii așa cum se desfășoară În orânduirea capitalistă cu cel propriu societății socialiste. Sistemul capitalist despoaie munca de orice caracter creator, o transformă Într-un mijloc veros de exploatare a maselor muncitoare. Lucrătorului, redus de capitalism la o anexă mecanică a mașinii, Îi este depersonalizată munca. El este Înstrăinat de muncă, după cum arăta Marx, Împiedecat să
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]