3,056 matches
-
putem recupera? Au zburat cumva pe altă planetă? Pentru că de pe pământ totul se poate recupera... dacă vrei! Dar deocamdată nimeni nu vrea pentru că marea corupție este așa de bine Întrețesută Încât, dacă s-ar rupe măcar un fir, s-ar destrăma toată țesătura și asta nu convine nimănui. Asta este, domnilor. Mergeți tot așa, Înainte, și o să vă fie bine! Cât și cum, vom vedea. Și acum să trecem la cel mai puternic organ al statului, Guvernul. Pentru cine nu știe
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
propunerea electorală a U.D.M.R. de formare de cooperative primită cu multă bucurie de unii și vă Întreb și mă Întreb cum de-or putea unii să aibă memoria așa de scurtă și să uite chiar complect că nu demult destrămară și vândură aceste cooperative și tot patrimoniul lor ?!? Și acum vin cu o propunere complet nouă, nu ? Și ce descoperire făcură !!! Strașnică și foarte nouă. Admis. Nici nu se poate altfel, pentru că tot ce se face acum e nou-nouț, nu
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
o față de pernă de mort, și m-au despărțit din prima zi de Astrid, să n-o mai văd nici pe ea, ceea ce mă înnebunește cel mai mult, de-mi vine să-mi pun capăt zilelor. Soarele răsărise. Ceața se destrăma, agățându-se de pomi și de garduri. Deasupra drumului se cernea o lumină leșioasă, cenușie-trandafirie, și prin pâlpâirea aceea, mașinile negre lunecau huruind unele după altele. Soldații ședeau țepeni deasupra, strânși pachet, cu armele-n mâini și fețele-mpietrite. Mergeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
scurgea pe umeri în minusculele explozii solare, și toată beția aceea lâncedă în care se legăna și era și nu era, cu ceva dureros, nesigur și înșelător, ca-n vis, neted și mângâios și-adânc, ca atunci când, copil fiind, plutea destrămându-se ca păsările se sfârși tăios, curmându-i răsuflarea. Auzi ușa dincolo. Un pas apăsat. Un cuțit rece îi spintecă pieptul. Apoi prin ușă, prin perete cum stătea cu spatele lipit de perete, în colțul dintre celălalt perete, îmbrăcat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cont că sunt acum căsătorită cu el, dar nici dezlegată legal de tine nu sunt... Se lăsă inert pe masă închizând ochii, împresurat de-o legănare moale și-un zumzet ca de albine care-l luară pe sus și-l destrămară în bâzâitul monoton, din ce în ce mai stins și-ndepărtat. Adormi cu pumnul strâns. E frig, simțea răceala nopții, muchia ascuțită, zgrunțuroasă ca o țărână, și-ntr-o nălucire se trezi pe câmp, în același loc. Nu mai era maică-sa, era poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ca omul al cărui gând se clatină să nu capete ceva de la Domnul” ! Mulțumim pentru - ajutor Vouă, Domni și luptători În lupta pe viață și pe moarte Pentru Lumină și pentru dreptate. A învins Lumina cea adevărată. Întunericul s-a destrămat ca fumul. A rămas dorința cea curată : Fiecare să-și urmeze drumul ! Să respectăm legile firii Am început prima carte fără să știu exact ceea ce trebuie să le spun oamenilor, acesta este adevărul. După ce am terminat-o și era deja
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
nume, într-o lume destul de crudă și selectivă. A, am uitat să-ți spun, Mihu era profesor de limba franceză, la un renumit liceu din București. Un bărbat distins, cult, rafinat. Dar ...atât de singur. Avusese familie, dar totul se destrămase pe parcurs. Știi? De multe ori m-am întrebat, ascultându-i povestea, cum de un om care avea atâtea de dăruit - și a dăruit fără rezerve, ajunge singur, la un moment dat? Pentru că așa era Mihu, la momentul respectiv. O
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Doinaș 32, Emil Botta dezlănțuie energiile verbale fără a le mai putea controla, la un moment dat. Somnul, spleen-ul, pe cât de inofensive păreau, pe atât de periculoase devin: Și plictiseala își înfipse colții, neurastenia începea să roadă și să destrame. (Trântorul) Somnul capătă proporții apocaliptice, ca în basmul cu pădurea și fata adormită. Numai că în basm prințul salvator sosește pentru că așa îi stă bine oricărui prinț, și nici o frumoasă nu va fi sacrificată vreodată, în nici un basm, pe când în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
mare cu cât acest mod de guvernare a bunurilor comune era puternic internalizat de membrii comunităților vrâncene. Dacă este într-adevăr așa, nu putem verifica empiric, întrucât, după cum vom vedea ulterior, Vrancea, în special, și devălmășia, în general, s-au destrămat ca urmare a influenței unor factori externi, înainte să apuce să dea vreun „test” ca formă de organizare și resursele să poată fi exploatate până la distrugere. Stahl (1998, vol. I, p. 162) afirmă că, „după ce a fost dizolvat patrimoniul comun
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
decizionale. Faptul că acaparatorii externi nu au putut exploata abuziv sistemele de resurse decât prin destrămarea modului de organizare devălmaș ar putea fi interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - devălmășia nu permitea abuzul. Dar faptul că a putut fi destrămată ar putea de asemenea să fie interpretată ca o măsură a eficienței devălmășiei - nu era suficient de matură instituțional astfel încât să poată fi menținută. Revenind la suprapunerea defectuoasă între nivelul constituțional și „obiceiul pământului”, agenții economici cu profil forestier cumpărau
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de a exploata pădurea conform Codului civil și exploatau „după puteri”, conform „obiceiului pământului”. Aici intervine însă și slăbiciunea sistemului local de organizare a exploatării. Acțiunile de acaparare s-au putut face pentru că obștea își pierduse vechea putere. Ea se destrămase astfel încât cumpărătorii nu mai tratau cu colectivitatea moșnenilor, ci cu fiecare membru în parte. Statul este obligat în final să recunoască gravitatea situației, iar în expunerea de motive a Codului silvic din 1910 se afirmă (apud Stahl, 1998, vol. II
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
toate pădurile răzeșilor sau moșnenilor cu prețuri foarte mici, aproape pe nimic, în comparație cu valoarea lor. Moșnenii sau răzeșii fruntași au încasat cea mai mare parte din preț, dând celorlalți devălmași sume cu totul neînsemnate”. Odată cu această expunere de motive se destramă orice urmă a recunoașterii de către stat a drepturilor obștilor de a se autoorganiza. Prin urmare, afirmă Stahl (1998, vol. II, pp. 194 196), Codul silvic încearcă să creeze un sistem în care drepturile pe care le are fiecare țăran în
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
definite exact și înscrise într-un registru local. Transferul acestor drepturi urma și el să fie consemnat în acel registru. Deși slab tolerați în obște, nebăștinașii reușesc să pătrundă, să aibă acces la sistemele de resurse și, în final, să destrame vechiul sistem de organizare. Ei au reușit să pătrundă fie prin luarea în arendă a averilor devălmașe, fie prin obținerea indigenatului . De obicei, țăranii nu dădeau de bunăvoie în arendă terenurile, dar neavând bani se împrumutau și erau apoi siliți
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
comunității, slăbiciune care nu-i permite să-și facă simțită prezența în comunitate. h) „Activitățile de apropriere, menținere, monitorizare, întărire a regulilor, aplanare a conflictelor și cele de guvernare se întrepătrund”. Aceasta înseamnă că regulile stabilite la un nivel se destramă dacă nu sunt însoțite de reguli la toate nivelurile. Dată fiind absența regulilor de procedură, semnalată de mai multe ori, putem afirma că acest principiu, chiar dacă era respectat, era respectat întâmplător. În concluzie, având în vedere că aranjamentele instituționale din
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
economice, resursele erau abundente, fapt care nu a generat preocuparea pentru exploatarea sustenabilă. Un alt factor e reprezentat de imaturitatea administrației. Când statul își face simțită prezența, iar tehnologia și economia amenință supraviețuirea sistemelor de resurse, devălmășia începe să se destrame. Nu știm în ce măsură destrămarea acesteia poate fi pusă pe seama propriei incapacități sau pe seama altor factori, întrucât nu avem elementele necasare pentru a ne pronunța. Scopul acestui capitol este însă acela de a vedea dacă avem în satele devălmașe exemple de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
unui pescăruș, ce se avântase primul În căutarea hranei, peștele. Se ridicase spre cer ca o săgeată, apoi plutise deasupra apei, iscodind după hrană. Curând i-au urmat alții și astfel magia răsăritului de soare la mare Începuse să se destrame. La orizont apăruse Încă mic dar roșu, discul de foc al soarelui. Ușurați că miracolul s-a produs, Începuseră discuțiile: Splendid! Cel mai mare artist rămâne natura Însăși, spusese Silviu, primul care se Încumetase să rupă tăcerea. Păcat că nu
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
nu mai taie aerul, auzit cândva... Acum tac toate: spulberate în adâncul unui lac, sub pământ s-au frânt: umbra, sfânta undă s-a încrețit în veșnicii să se ascundă măcar un semn colorat să-mi arate fața lunii, să destrame lent ceața groasă a nopții, tristețile lăutelor să mă mai cheme dement. De ce a rămas agenda goală în acești ani? Fără semne banale sau tăinuite; prin gemurile albe și insipide, se văd ierburile înrourate și mute. Un ochi de lup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
rostire. Încerc pereții camerei cu tapetul de mătase violet, afrodisiac înflăcărat, ca părul viu, șerpuind peste perna de puf. Eroare, pereții s-au măcinat; am ascultat cum vâjâie la colțuri dezordinea vântului, sau respirația mea cu obrazul ciupit de vărsat, destramă zbârcit, cenușiu brâul care a fost cândva colorat și viu. Spori microscopici dansează pe zid, un miros de alge îmi atinge fața când dorm; un vrăjitor lărgește vârstele tăiate-n pereți, se joacă cu-ndoiala în miros jilav și ascuțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
colective față de momentele semnificative ale unui an: Revelionul, Paștele etc. Cadoul îi trezește memoria involuntară, în care femeia se regăsește în ipostaza de copil care și-a păstrat “așteptarea pasională” și “plăcerea copilarească” de a primi. Această trăire avea să destrame boala acceptată de eroină, monotonia zilelor... Acțiunea este estompată de patosul trăirii, nici nu mai trebuie să facă ceva, este suficient că s-a gândit, că și-a consumat actul fizic prin gând, deoarece “tot așa, trăise în minte toate
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
Poate că mii de povești de dragoste petrecute în lume intră în tiparul schițat mai sus. La mari distanțe în timp și spațiu, întâmplări asemănătoare se întemeiază pe bucurie, dar și pe durere; se consolidează pentru timp îndelungat ori se destramă repede din tot felul de cauze. Dar fiecare cuplu își „consumă” experiența ca și cum ar fi singurul cuplu din lume. Bucuria, ca și durerea, îl însingurează pe insul uman, îl întoarce în el însuși. Oare din cauza impresiei de moment, că bucuria
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
materie; dar materia este cea care, prin contrast, a impulsionat nașterea spiritului. Rezumând, armonia eminesciană rezultă din organizarea internă a poemelor într-o structură indisolubilă. Fiecare componentă de formă și idei se intercondiționează atât de perfect, încât lipsa uneia ar destrăma poemul respectiv, care este un organism viu, cu o impecabila integralizare. Este împlinit în felul acesta dezideratul de întotdeauna al operei de artă de a fi imperfectibilă, orice intervenție echivalând cu moartea operei, respectiv, cu moartea poemului. Poemul eminescian este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
nici un gest, de parcă i ar fi greu să se integreze, cumva, lumii acesteia, în care nici un lucru nu își are rostul, ci doar misterul lui, pe care nu se pune problema să-l descifreze, ci doar să riște să-l destrame, poate. Până la urmă se lasă, moale, într-un fotoliu. Geanta maro. Stick. Laptop. Bingo. Documentul „alx“ se deschide cu click. Sesam funcționează. De pe ecran, literele îl cheamă într-o lume încă și mai încurcată decât cea a lucrurilor din cameră
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
insistat să-i povestească. Nu avea nici puterea și nici nu voia să împărtășească nimănui ce avea pe suflet. Știa că ar fi venit la ea să-i fie alături, iar ea nu voia decât singurătate. Misterul din jurul străinului se destrămase și ce deznodământ urât! Nu avea nimic din frumusețea apusului. Văzuse, în sfârșit, și acea parte de care îi era cel mai mult teamă. Nu ar fi luptat niciodată pentru un bărbat care avea nevoie și de alte femei, când
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
forței de muncă către țări din Uniunea Europeană (și nu numai), apte să absoarbă un volum consistent de mână de lucru ieftină și de bună calitate. Reversul acestui fenomen nu s-a lăsat prea mult așteptat. Foarte multe familii s-au destrămat, lăsând soarta copiilor în mâinile șubrede ale bunicilor ori în ale unor rude mai mult sau mai puțin responsabile ori chiar la mila lui Dumnezeu. Părinții plecați în străinătate caută să compenseze lipsa lor prin oferirea de tot felul de
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
să vrei să iei un borcan de vopsea sau un capăt de țeavă. Acum, daca fetele ar fură cum luăm noi din fabrica, ar da faliment. Fuseserăm cu toate că într-o familie și până mai adineaori fuseserăm fericite. Acum s-a destrămat, am adormit și m-am trezit bătrână. Mâine? Da, mâine sunt alegerile. Cred că o să stau frumușel acasă și o să ... o să găsesc eu ceva de făcut. EL: Eram la Vinea la oficiul de calcul. Cu o zi înainte fuseserăm strânși
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]