503 matches
-
tare; în pseudohipertrofie, are consistență de cauciuc; mușchiul degenerat este atrofic, moale (Constantinovici, Adam, 1997). U UITARE (de la uita < lat. oblitare < oblitus) - Proces din sfera memoriei constând în scoaterea din stoc sau pierderea amintirilor în urma stingerii legăturilor temporare sau a destructurării sistemului de cunoștințe acumulate, unele dintre ele ajungând să fie izolate și să nu poată fi recuperate pe cale asociativă. Uitarea poate fi integrală sau parțială, definitivă sau provizorie. Procesul uitării este, în general, util, întrucât elimină informațiile care nu mai
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
este atins, ce ne poate permite să înțelegem că ceea ce pune în mișcare practicile sociale este înainte de toate particularitatea valorilor specifice și forța de agregare pe care acestea o stimulează. Iată la ce este important să reflectăm, chiar cu prețul destructurării teoriilor noastre securizante și într-o oarecare măsură anesteziante. Termenul episteme semnifică a fi în locul potrivit pentru a vedea clar înăuntrul a ceea ce e trăit într-un mod obscur. A ști să exprimi această artă de a trăi care este
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
dezvoltării unor atitudini libere, degajate, firești. Memoria și sacralitatea deschid porțile unui teritoriu al evenimentelor și interacțiunilor între vizitatori ca o ultimă și necesară revenire la normalitate, spațiu al reconstrucției și echilibrării disponibilităților afective și cognitive prin opoziție cu agresivitatea, destructurarea și goana după kitsch sau producțiile în serie, standardizate. Coborînd de pe "înălțimile academice" muzeul devine un teritoriu al motivației și achizițiilor culturale, al sensibilității, al cunoașterii de sine. Pentru public, muzeul în aer liber este un "spațiu activ, viu, al
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
început faptul că mimul Minulescu „maschează” sub forma verslibrismului o prozodie clasică, alexandrină, similară celei a pașoptiștilor munteni, prin puneri în pagină improvizatorice: rimele devin astfel interioare, încorporate ritmului acestui discurs paradoxal-grandilocvent, afectiv, spumos ca o șampanie franțuzească bine agitată. Destructurarea sintactică nu afectează nici pseudosimbolismul bonom al simulantului Minulescu, nici estetismul ostentativ polemic, antiromantic al imagistului Adrian Maniu; înainte de război, ea se exprimă timid mai ales în experimentele poetice din underground ale lui Ion Vinea și, mai ales, ale viitorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
va evolua prin rupturi succesive. Faptul că S. Samyro preia din simbolism doar muzicalitatea sa exterioară este deja simptomatic; curînd, tînărul poet va experimenta amuzat, cu detașare ludică, muzicalitatea rimelor interioare în poemul „Verișoară, fată de pension“ înainte de a exersa destructurarea sintaxei poetice tradiționale în textele predadaiste. O sensibilitate crepusculară, interiorizată, colorată în tonuri impresioniste, vădește mai maturul I. Iovanaki (n. 17 aprilie 1895, Giurgiu); viitorul Ion Vinea, elev la Colegiul „Sf. Sava“ este prezent tot cu patru poeme, de sugestie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lui Camil Baltazar... Critica, atît cea interbelică (G. Călinescu, Vladimir Streinu, Perpessicius ș.a.), cît și cea postbelică (Ion Pop, Dumitru Micu, C. Gheorghiță, Gh. Lăzărescu ș.a.), a insistat mult asupra „predadaismului” său antebelic. Polemica la adresa „literaturizării” nu atinge însă niciodată destructurarea sintactică și semantică din primele poeme ale lui Tzara. Afinitățile imediat recognoscibile sînt mai curînd clovneriile triste ale lui Jules Laforgue, estetismul crud al lui Baudelaire, onirismul fantast al lui Aloysius Bertrand din „Gaspard de la Nuit“, ironia estetă a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
surprins și a devenit repede amuzant”, drept pentru care „scriitori, chiar dintr-ai noștri, l-au adoptat ca pe o inovație”. Sesizînd pericolul banalizării, futuriștii italieni au recidivat cu noi manifeste, cel mai radical dintre toate fiind cel tehnic, al destructurării sintaxei. Următoarea afirmație a lui Davidescu poate apărea astăzi deconcertantă: „pe urma acestui fel neînțeles de a scri s-a clădit, cel puțin la noi, o bună parte din arta maeștrilor noștri inovatori”. Ne putem întreba ce trăsături futuriste au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nu pot fi evitate, ale unui proces fundamental pozitiv. Schimbările majore sunt însoțite de procese negative inevitabile. În general, orice lucru bun are un cost al său. Orice schimbare socială profundă este însoțită de tensiuni în sistem, efecte negative ale destructurării și restructurării instituțiilor, mentalităților și sistemului de valori, tensiuni între structurile noi și cele vechi, incoerențe în noul sistem, inclusiv competență insuficientă pentru realizarea schimbărilor care nu au mai fost experimentate în istorie. Acceptarea inevitabilității costurilor este o componentă importantă
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Silviu Brucan, al doilea fiind considerat eminența cenușie a evenimentelor din decembrie 1989) care au creat o diversiune amplă pentru a compromite USLA. Actanți în diversiune au fost și Ion Iliescu ori Gelu Voican-Voiculescu, ultimul urmărind, susține Teodor Filip, fie destructurarea, fie preluarea USLA. Autorul nu crede că ar fi existat un plan comun al Armatei și Securității de a-l răsturna de la putere pe Ceaușescu, dar creditează ideea că generalii Vasile Milea și Iulian Vlad au grăbit căderea dictatorului, întrucât
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
teorie științifică a unei astfel de tranziții și, ca atare, era greu de elaborat o strategie coerentă în acest sens. Pe de altă parte, populația sărăcită aștepta rezultate rapide, lucru greu de înfăptuit într-o economie ineficientă și în dezmembrare, destructurare și care au întârziat să apară, fapt concretizat în convulsii sociale și în cereri greu de satisfăcut, făcând și mai dificilă tranziția. În acest context, ne-am propus să abordăm o serie de probleme de ordin conceptual și principial ale
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
voluntare. Revenirea la normalitate este așteptată de majoritatea covârșitoare a populației. O examinare atentă a ceea ce s-a întâmplat în raportul dintre intenții și fapte evidențiază că tranziția postsocialistă a României s-a făcut, deocamdată, mai mult spre subdezvoltare, spre destructurare, iar construcția împlinită a fost mai mult la limita unei societăți de supraviețuire<footnote Vladimir Pasti, M. Miroiu și Constantin Codiță, România - Starea de fapt, Volumul I, Editura Nemira, București, 1997. footnote>. Comunismul, în faza sa incipientă, este o secvență
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
mijloc de rezolvare a problemelor economice și sociale ale statelor respective, la începutul deceniului următor măsurile de privatizare constituiau o componentă esențială a progra melor de ajustare sau adaptare structurală impuse de aceasta. Privatizarea a căpătat o dimensiune nouă prin destructurarea sistemelor economico-sociale socialiste din Europa Centrală și de Est: ea devine coordonata fundamentală a transformării fostelor economii cu planificare supercentralizată<footnote J. Klenk, C. Philipp, R.D. Reineke, și N. Schmitz, Privatizarea în țările în tranziție și în curs de dezvoltare
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
speranță pentru o evoluție de tip economic care să privească omul și natura în aceeași măsură. Această stimulare a modului de gândire a valorificării resurselor naturale trebuie să privească economia României, aflată într-o criză profundă, rezultantă a următoarelor procese: - destructurarea economică prin dezindustrializarea țării; - dezorganizarea agriculturii, care a dus la o dependență de circa 70% față de produsele alimentare importante; - pierderea a patru milioane de locuri de muncă; - externalizarea resurselor: petrol - 100%; gaze naturale - 50%; - datorie externă în creștere continuă; - lipsa
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
G. (2008), op. cit. footnote> . Este evidentă rezerva de resurse energetice care ar putea fi puse în valoare în interesul economiei naționale. Lipsa locurilor de muncă prezintă un caracter critic, care depășește posibilitățile decidenților de a gestiona fenomenul. Ca urmare a destructurării economiei după 1989, s-au pierdut circa patru milioane de locuri de muncă, pierdere compensată, în parte, de emigrarea a circa două milioane de persoane (sau mai mult). Depopularea satelor face simțită lipsa forței de muncă la valorificarea resurselor naturale din
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
evident, procesul a evoluat haotic, după cele 55 de interese invocate sau subînțelese la justificarea actelor legislative. Urmarea acestui proces a fost ieșirea din peisajul economic a 1.200-1.400 de unități industriale, patru-șase milioane de locuri de muncă pierdute, destructurarea economiei naționale, îndatorarea financiară externă, sărăcia, balanța de plăți externă cronic deficitară. O altă filosofie o prezintă țările dezvoltate a căror industrie este continuu consolidată. De pildă, recent (finele lunii ianuarie 2013), Guvernul Germaniei a anunțat că rata șomajului a
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
1924) scrise cu destul aplomb, soluții de Înnoire a limbajului poetic. În ce privește practica poeziei, momentul 75 H.P. Înseamnă totuși pentru el mai curînd un stadiu preparator: textele publicate aici de poet țin să marcheze, Înainte de orice altceva, ruptura, atitudinea anticonvențională „destructurarea gramaticii” și „logicii” discursurilor tradiționale; ilustrare, În fond, a unor teze futuriste („cuvintele În libertate”) și, mai ales, dadaiste, Într-un demers ostentativ antipoetic, - cum o atestă cele două Strofe parodice, dintre care a doua nu e decît reproducerea răsturnată
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
și nemulțumea, cum se vede, Însuși principiul ce prezida la construcția imaginilor, prin care se puneau, de fapt În chestiune chiar fundamentele limbajului liric tradițional. Or, programul poetului viza, - am subliniat acest lucru În mai multe rînduri - tocmai o atare destructurare, ca maximă distanțare față de coerența „anecdotică” a discursului și potențată sugestie a unei dinamici a viziunii bazată pe multiplicarea rețelei analogice, cu voita forțare a asemănării, pînă la „tabuizarea” (neo)barocă a obiectului și instituirea unui regim de cvasi-autonomie a
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
normative din clasa de elevi. Vom rezerva în legătură cu problematica normativă în clasa de elevi un subcapitol special în paginile care urmează. Coeziunea grupului se referă la gradul de unitate și integrare a colectivului școlar, cât și la rezistența acestuia la destructurare. Ca factori de menținere a coeziunii în grup, menționăm: utilizarea tehnicilor de motivare a elevilor (prin cooperare sau prin competiție) ori exploatarea problemelor de ordin afectiv ale elevilor. Este foarte importantă atitudinea deschisă a profesorilor față de elevi. El poate fi
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
dinamogen al coeziunii grupului-clasă, în situația în care cadrul didactic poate stăpâni managerial demersurile de intervenție și de soluționare. Idealul urmărit prin intervențiile cadrului didactic, în ceea ce privește problematica, este coeziunea grupului, acceptată în acest context ca o rezistență a grupului la destructurare, la factori care ar putea scinda organizația grupală. Factorii care favorizează coeziunea grupului în raport cu problematica normativă sunt următorii: - măsura în care grupul este un spațiu de satisfacere a unor trebuințe afective și intelectuale; - atitudinea celorlalte grupuri din școală față de clasa
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
membrilor grupului față de normele școlare explicite menționate în regulamentele școlare. Există, după opinia unor specialiști, ca, spre exemplu, Parsons, credința că presiunea exercitată de către cultura normativă școlară asupra normelor din clasă poate determina fie un comportament grupal adaptativ, fie o destructurare și o scindare a clasei respective. Fără o corelație cât mai bună între cele două paliere normative pot apărea clase în derivă. Un alt subiect de interes la acest nivel al analizei relațiilor internormative este cel al divergențelor existente între
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
limitând la maximum șansele de soluționare promptă. Sintetizând caracteristicile unei crize, să observăm că aceasta: - beneficiază de o izbucnire instantanee, de o declanșare fără avertizare; debutează de obicei prin afectarea sistemului informațional: viciază mesajele; - îngreunează comunicarea prin obstaculare permanentă, prin destructurarea canalelor; - urmărește instaurarea stării de confuzie; - facilitează instalarea climatului de insecuritate, generează stări disonante și panică prin eliminarea reperelor de orientare valorică; - în planul strategic abordarea managerială a crizei evidențiază, ineditul stărilor declanșate, faptul că nu poate fi asemănată cu
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
următoarea tipologie: a. după gradul de dezvoltare în timp: - instantanee (apar brusc, fară putința anticipării prin predicții) - intermitente (dispar în urma măsurilor de intervenție însă reapar după o anumită perioadă de timp); b. după gradul de relevanță: - critice (pot conduce la destructurarea organizației în care au apărut - majore (prezintă efecte importante fără însă a impiedica redresarea organizațională); c. după numărul subiecților implicați: - crize individuale - crize de grup - crize colective, globale. Ce fenomene școlare în interiorul clasei de elevi pot constitui adevărate crize: conflicte
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de impunere a concepțiilor dominante de către anumiți actori. În astfel de cazuri, instituțiile devin nefuncționale, sunt social ineficiente, fiind anihilate de relațiile sociale. Pe de altă parte, instituții formale puternice, susținute fie prin sancțiuni și recompense, fie ideologic, pot produce destructurări ale relațiilor sociale. Dinamica raportului instituții sociale - relații sociale ne sugerează faptul că variabilitatea instituțională și persistența acesteia În timp În contexte sociale concrete nu pot fi explicate prin urmărirea eficienței și printr-o variabilă „tare” (cum ar fi tehnologia
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cu diferențe instituționalizate, cu privare de drepturi, sarcina feminismului este mai ușoară, fiindcă cere abolirea discriminărilor și tratament egal. Când avem de-a face cu formele sale endemice, încastrate în moduri de viață, contestarea este mai grea, iar strategia de destructurare este pe termen lung. Diferența de sex devine diferență socială, iar în perioade de criză, cum este cea actuală, genul devine și mai important. Această din urmă idee ne trimite implicit la predicția eternei sacrificate: femeile vor suporta în mai
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Liberal Theory, University of California Press, Berkeley. Pateman, Carole, 1988: The Sexual Contract, Stanford University Press, Stanford. Pateman, Carole, 1989: The Disorder of Women: Democracy, Feminism and Political Theory, Stanford University Press, Stanford. Petre, Zoe, 1998: „Promovarea femeii sau despre destructurarea sexului feminin”, în Boia L. (coord.), Miturile comunismului românesc, Editura Nemira, București. Phillips, Anne (ed.), 1998: Feminism and Politics, Oxford University Press, Oxford. Phillips, Anne, 1997: Engendering Democracy, Polity Press, Cambridge. Plumwood, Val, 1993: Feminism and the Mastery of the
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]