6,141 matches
-
știe, nici nu tace (Mircea Radu Iacoban). Tăcerea a existat înaintea Cuvântului, dar nu a avut cine s-o aprecieze. · Când te incomodează conștiința, iei una mai mare. · Toți cei care au prezis sfârșitul lumii s-au înșelat. Dar e destul să aibă dreptate o singură dată... · Nu sunt nici optimist, nici pesimist... Sunt sceptic. Nu toată lumea vede ideile. · " Au murit degeaba și acum suferă" (citat) · Bolnavul se îndrepta cu pași siguri spre vindecare. Din păcate, n-a mai ajuns (Vlad
O aventură spirituală Expoziția Baruch Elron în România. In: Editura Destine Literare by Dorel Schor () [Corola-journal/Journalistic/85_a_466]
-
Mircea Mihăieș Lăsând deoparte viața politică - murdară, prostească, încăpută pe mâna unor analfabeți moral -, e destul să deschizi ochii în jur pentru a te apuca îndoielile în legătură cu pretențiile de europenitate ale României. Prin toți porii societății noastre urlă asiatismul. De la decizia clasei politice de a începe construcția primei autostrăzi... europene spre Dobrogea (un rol vor fi
România la ora vibratocrației biruitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16816_a_18141]
-
filologi de vocație mai sînt. La București lucrează Mihai Moraru, care e o personalitate de prim plan, și cu el colaborez foarte bine, ne pasionează pe amîndoi apocrifele, el are o pregătire desăvîrșită. Acuma, de lucru pentru filologi ar fi destul, căci o parte din patrimoniu e încă în manuscris. Am prieteni și în generația tînără și lucrez cu ei cu cea mai mare plăcere, Mircea Vasilescu, de pildă, sau bulgarista Elena Siupiur, care mă ajută în partea de slavistică. Cea
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
docarului mergea fie Dina fie Vasile-omul de cai-nu puteau avea încredere să mă lase cu ei deși erau două locuri, pentrucă ei, obosiți de munca de peste zi și nefăcându-și somnul, adormeau înaintea mea. În vârful dealului Strâmba (numele spune destul, încât nu mai e nevoie să-l descriu), dacă o luau prin Govora, continuau prin Groșet, Govora, Govora Sat, Buleta, Mihăiești și Râmnic. Dacă nu, o luau la stânga, coborau Strâmba, treceau prin Stoenești și la răscrucea de la Buleta, urcau dealul
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
și a unei meta-literaturi exclusiv pe criteriul modei (literare, culturale, academice ș.a.m.d.) nu implică întotdeauna utilizarea instrumentelor celor mai adecvate înțelegerii ei. Mai ales că, așa cum arată Rennie, în interpretările operei lui Eliade și-a făcut loc, deja, destul subiectivism. Volumul își propune să pătrundă "sensul implicit al religiei" prin discutarea temelor și motivelor operei eliadești, care astfel pot deveni operante pentru cei interesați de istoria culturii sau disciplinele înrudite, mai ales dacă nu le este accesibilă întreaga operă
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
fiecare dintre cele o sută de picioare (!) carcasa unei videocasete cu scurtmetraje (!!) aflată pe masă și pe care directorul festivalului, Tommaso Mottola, a filmat-o cu atîta religiozitate pînă cînd cineva i-a spus: "Siate brevi! Gata. Ai filmat-o destul! Îmi consumi bateria". Din contră, cele cinci zile de "Capalbio Cinema" n-au făcut decît să ți le încarce la loc. Grazie!
Cinematograful în Evul Mediu by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/16881_a_18206]
-
el însuși poet și critic, revista conține și de această dată literatură inedită - teatru, proză, poezie, exegeze, traduceri - toate selectate cu gust sigur. Avantajul Norilor - ce ar arăta în variantă de hîrtie ca o carte groasă - e că revista are destul spațiu pentru a publica integral texte lungi, ce n-ar încăpea în paginile unui periodic obișnuit. Astfel, datorită lui Ștefan Bălan, am putut citi piesa Apocalipsa gonflabilă de Saviana Stănescu, lectură ce ne-a dovedit că Premiul Uniter 1999 e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
Stănescu, lectură ce ne-a dovedit că Premiul Uniter 1999 e deplin justificat și că numele Savianei Stănescu, alături de cel al lui Vlad Zografi, se situează în fruntea grupului (restrîns) de dramaturgi români ai acestor ani. * Pe cerul web-site-ului e destul loc și pentru o revelație în proză: Adrian Alexandru (rețineți numele, vom mai auzi precis de el), cu nuvela - sau microromanul - Hilton, de o șocantă originalitate în construcție și scriitură (sugerăm editorului ca, pentru fiecare autor din sumar, să insereze
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
negocieri și pacte delicate, o coexistență complexă, adică, nu lipsită de dramatism și de neprevăzut. Disciplina literaturii comparate îi servește lui Virgil Nemoianu cîteva argumente în plus pentru rolul literaturii. Spațiul nu-mi permite să mă opresc asupra lor. E destul să observ că natura relațională și interactivă a disciplinei face din ea un "moderator" ideal în disputele și trendurile ideologice; de pildă, astăzi, între globalism și multiculturalism. Dacă e să așteptăm un nou umanism, crede autorul studiului, acela va fi
Rolul literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16941_a_18266]
-
aceeași R.L. "care l-a lins în fund pe Ceaușescu cu o nerușinare fără margini." Ghilimelele le-am luat din ziar, așa că avem garanția că eleganta sintagmă a fost rostită de însuși dl. Nicolae Breban. Gura păcătosului adevăr grăiește. E destul a răsfoi colecția revistei din anii în care dl. N. Breban era redactor-șef spre a avea deplină confirmare. Faptul că dl. Manolescu n-a scris niciodată nimic de acest fel are prea puțină importanță pentru justițiarul domn Breban. Ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
libertate indeterminată, care este deschidere către toate posibilele, dar și către o lume fără repere. Această poziție în situație de exterioritate și de străin va permite ajungerea la esențiala acceptare de sine, care caracterizează în mod fundamental ospitalitatea internă. E destul să ne gîndim la parcursul eroului din povestea lui Novalis care la capătul unui lung traseu termină prin a se cunoaște: pe cine a văzut el? Pe el însuși! La sfîrșitul poveștii eroul se întoarce voios acasă și e primit
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
așteaptă primăvara. Ospitalitatea nu este fecundă decît dacă există contrapartidă, schimb. Să o transformi pe Albă ca Zăpada într-o gospodină eficace avea un sens: justifică prezența ei lîngă cei șapte pitici și devine obiect al dorinței. Psihanaliștii au fantasmat destul despre viața sexuală a piticilor din pădure ca să nu mai revenim la această chestiune. O altă poveste de Grimm, Cei trei pitici din pădure, ne deschide alte perspective de lectură. Este vorba tot de povestea unui om care se recăsătorește
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
are senzația că asistă la originile spectacolului și ale narațiunii: o femeie își spune povestea în fața unui cor de femei. Manuela e și ea foarte interesată de film. Esteban: Nu ți-ar plăcea să fii actriță? Manuela: M-am chinuit destul pînă să ajung infirmieră. De ce mă întrebi asta? Esteban: Dacă ai fi actriță, aș scrie roluri pentru tine. Manuela (recunoaște): Cînd eram foarte tînără, am jucat într-o trupă de amatori. Și nu mă descurcam prost. Trebuie să mai am
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
că mai este om. Le ordonă exerciții fizice extenuante, apoi îi pune să interpreteze fragmente din marile opere ale umanității (Simfonia IX de Beethoven, "Neguțătorul din Veneția" de Shakespeare), să danseze, să glumească, să se roage. Cei care nu depun destul zel, sau nu sînt destul de talentați, sau pur și simplu au ghinionul să-i displacă sunt imediat pedepsiți: loviți, atîrnați de o ștangă, li se răstoarnă găleți de apă peste ei și sunt obligați apoi să curețe cît mai repede
Fidelitate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17094_a_18419]
-
porumb abia în secolul al XVIII-lea), carne (vite mari, oi, porci, dar rareori păsări), legume (nesemnificativ!) și miere (zahărul devine un îndulcitor parțial abia după 1500). Se știe că animalele și păsările erau crescute pentru carne, nu se știe destul ce se întîmpla cu laptele și ouăle. Ponderea pescuitului rămîne necunoscută, deși exporturile de pește dinspre Țara Românească spre Transilvania erau importante, poate și din pricina postului catolic îngăduitor cu aceste produse. Dintre legume, varza avea cea mai mare căutare; cît
Cum trăiau românii în Evul Mediu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17083_a_18408]
-
lăuda apoi astfel, încît șeful său ideologic să se pronunțe în felul următor: "am avut un reprezentant ani de zile la Moscova, dar niciodată n-a reușit să ne facă rost de un statut al Uniunii Scriitorilor Sovietici, a fost destul ca o singură dată să meargă acolo Zaharia Stancu și l-a obținut numaidecît". În lagărul de la Tg. Jiu, romancierul ar fi jucat un rol de delator, însoțit de privilegiile de rigoare: "Desigur, Zaharia Stancu a fost la un moment
O struțo-cămilă ideologică (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17105_a_18430]
-
care coincideau cu cei ai artei filmului, D. I. Suchianu ne-a părăsit în plină Săptămână Luminată, când Porțile Raiului sunt deschise, (cum i-a fost dat și Gretei Garbo) căci Cel de Sus a hotărât că ni l-a lăsat destul să ne bucurăm de al său entuziasm nemărginit și de a sa cultură enciclopedică. Ni l-a luat noaptea, când nu sunt proiecții cinematografice, ca să-i fie mai ușor să se despartă de marele ecran. În aceeași zi avea să
D. I. S., Maestrul de cinema by Irina-Margareta Nistor () [Corola-journal/Journalistic/17113_a_18438]
-
popasuri îndelungi, privea în jur, cunoștea locurile și oamenii și se simțea îndemnat să scrie. Nimic din toate acestea nu mai există în cazul călătoriei cu avionul. în avion nu se leagă cunoștințe. De la un aeroport la altul este timp destul pentru lectură. De scris, despre ce să scrii? Și, totuși, ce citim în avion? Viteza și ritmul călătoriei nu sunt cîtuși de puțin indiferente cînd ne referim la lectură. în avion, se citesc ziare și reviste. Mai rar, cărți. Desigur
Cărți și călătorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17135_a_18460]
-
proces de intenție dlui Mihăescu, dar își pune întrebarea ce caută ca ambasador al României la UNESCO o persoană care face altă politică decît România? Dacă are poftă dl Mihăescu să se răfuiască cu America fiindcă nu l-a prețuit destul, s-o facă în calitate de persoană particulară, nu ca reprezentant al României. * Se pare că CV Tudor va avea probleme cu Parchetul General. Tribunul, care a tot fost sprijinit de PDSR și de Ion Iliescu pe vremea cînd făcea pe dulăul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
de nesățioasă vanitate. Dar poezia? "Scriu cu litere kilometrice cu versuri kilometrice cu sentimente și idei kilometrice" - iată o mărturisire, o posibilă profesiune de credință. Un poet al cantității, al multului, terorizat de teama de a nu fi spus niciodată destul. Poezia lui Nicolae Țone se înscrie pe linia dicteului suprarealist debordant pe care adesea dorința de a epata îl trădează făcîndu-l să cadă într-un vid de lirism, substituit nu de puține ori prin tușe de culoare intense, imagini luxuriante
La început a fost poetul by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/15816_a_17141]
-
strămoșești neputînd produce altceva decît articolașe nivel Dilema, 22 etc., onorabile, de altminteri în context nul." Cronicarul mulțumește d-lui B. a nu fi menționat articolașele nivel România literară cu care a debutat. Cît despre contextul nul, ar fi fost destul ca dl B. să aibă cunoștință de cei care semnează în același număr din Cuvîntul spre a nu fi făcut afirmația cu pricina. * Revista 22 din 7-13 august conține mai multe texte demne de relevat. Să ne oprim doar la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
perciunii, îmi stîrniră invidia, purtam și eu un "trapez" de 18 cu 22/.../. Străinul însă purta 18 cu 28, cel puțin, dacă nu cu 30! Se vedea cît de colo bucureșteanul, și țin minte ce mi-am zis - că e destul să intru în facultate, și-mi voi face niște pantaloni la fel! Dar în acel an a început prigonirea celor cu perciuni, evazați și plete!". Unui domn trecut de prima tinerețe îi place muzica rave a anilor '90, alt personaj
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]
-
de dispariție, a unei opere literare, înlocuită de dactilogramă și apoi de printul de computer. Scriitorii epocilor anterioare, cel puțin de la o dată încoace, ne-au lăsat manuscrisele ca pe niște documente personale excepționale (era să spun, de primă mînă!). E destul să vedem o pagină de Eminescu ori de Proust ca să înțelegem valoarea psihologică și artistică a unui manuscris. Neutra dactilogramă sau impersonalul print nu ne mai spun nimic despre autorii lor. Un capitol foarte important din istoria scrisului se încheie
Mâna care scrie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15740_a_17065]
-
cu porumbei pasați. Aveau chiar un coteț mare de hulubi, cocoțați pe un stâlp, undeva în Bolintinul din vale. Tot interogând-o, anchetatorii află că fata își făcea proces, după cum se exprima unul dintre ei și că nu se zbătuse destul... Că nu opusese rezistență și că nu înlemnise de frică. Fiindcă, mărturisise Narcisa la un moment dat, că ei îi plăcuse. Mai ales că unul, nu ăla rău, ci ălălalt, al doilea, vorbea frumos cu ea, strigându-i la ureche
Sincope by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15804_a_17129]
-
tîrziu, o singură frază în amintirile publicate. Din perspectiva acestui �marginal�, însă, existența lui Schliemann și a sa sînt împletite - în eterna repetare a acelorași greșeli. Hotărîrea și tenacitatea lui Schliemann, elanul nepăsător al tinereții mereu convinse că mai este destul timp, sacrificarea perpetuă a prezentului în vederea atingerii unui viitor orbitor sînt prezentate de bătrînul anticar, din amara perspectivă a experienței, într-o lumină descurajantă: independent de efectul măsurabil asupra marii istorii, aceste atitudini eroice compromit ireparabil ființa intimă. Masculinul e
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]