283 matches
-
asupra lumii, inventând chiar sisteme lingvistice funcționale. Eroul basmului modern, spre deosebire de eroul basmului tradițional, pare plictisit de miracolele prea simple și e Înclinat mai mult spre meditații filsofice, spre magie și ocultism. În basmul modern legile naturale sunt suspendate, iar determinațiile spațiale de obicei lipsesc. Autorul se joacă cu timpul și cu spațiul, reușind să-și manipuleze de cele mai multe ori cititorul. „În momentul În care basmul părăsește sfera oralității, se modifică și raportul dintre emițător și receptor; comunicarea devine indirectă (textul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
miracolului. Posibilitatea pierderii de sine devine semnul că respectiva construcție își atinge perfecțiunea. Scriitorul nu vorbește aici de moartea sigură a celui părăsit în labirint, ci doar de pierderea sa pentru totdeauna. Moartea sigură ar fi reprezentat în continuare o determinație, o măsură. Însă regele dorea altceva, să ridice un labirint în adâncul căruia totul să se piardă, nume și semne, viață și moarte. Ne dăm seama că, în acest caz, sensul și negația lui se retrag deopotrivă. Iar dacă vorbim
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
a intrat în obișnuință. Altfel spus, de ușurința accesului la cuvinte depinde amploarea sau profunzimea gândului. Suntem cumva limitați de relația pe care am știut s-o întreținem cu limba maternă. Limba maternă ne e o limită (în sensul de determinație), însă în interiorul ei ne putem închide în spații mai înguste sau mai largi. Când avem senzația că gândim mai mult decât putem să exprimăm fie am depășit posibilitățile de expresie ale limbii fie avem un raport deficitar cu propria limbă
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
locurile în care ai vrea să rămâi. Ideea că bărbații fac din femei obiecte sexuale ascunde o presupoziție falsă: că bărbații vor sex. Mai degrabă am putea spune că bărbații sunt vruți de sex. Deseori sexul devine pentru bărbați o determinație dominantă, ceva ce nu ei au ales dar de care nu pot scăpa, la fel cu a bea sau a mânca. Și este acuzat cineva că îi este sete? Prin intermediul desenelor animate se trece treptat la o reluare a tuturor
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
pentru maestru. Sigur că există și numeroase excepții. Dar eu știu bine ce spun, tocmai fiindcă sunt conducătoare de doctorat. A fost o experiență minunată, o după-amiază și o seară regale. Ce grozav ar fi dacă mi-aș putea uita determinațiile! Dar nu pot să mă abțin să nu înțeleg în fiecare zi câte puțin în ce loc greșit ne-am născut și am rămas. Nu doar fiindcă am înghițit o dictatură, dar și fiindcă locul nostru este atât de amatorist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
90 4.3. Descendența cognatică 92 4.4. Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologii 93 Capitolul 5 Social și psihosocial în alegerea partenerului conjugal. Piața maritală 5.1. De la opțiunea altora la opțiunea proprie. Dragostea romantică 99 5.2. Determinațiile sociodemografice ale alegerii partenerului. Homogamie și heterogamie 102 5.2.1. Vârsta 103 5.2.2. Statutul socioprofesional 105 5.2.3. Rasă, etnie și religie 107 5.2.4. Homogamia spațio-geografică. Proximitate și selectivitate 109 5.3. Mecanisme psihosociale
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
muncitorii formau o parte numeroasă a populației, în continuă dezvoltare. S-a oprit la familiile „prospere” pentru că dorea să propună în final un model de viață familială care să merite să fie generalizat. Cazul lui La Play este simptomatic pentru determinațiile socialului și alte stări de spirit societale asupra studiilor de familie. Tenta moral-religioasă în considerarea familiei moderne ca degradată este evidentă, după cum se evidențiază clar concepția evoluționist-simplistă (chiar dacă e văzută ca involuție). Nu este de neglijat apoi că în spatele clasificării
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
asimilate chiar de acestea până la indistincție. Să ne gândim doar cât de mult sunt determinate de cultural hrana, somnul, sexul. Ceea ce nu înseamnă că factorul biologic nu trebuie luat în considerare în descrierea și explicarea familiei. Și nu doar prin determinațiile sale generale, legate de vârstă biologică, sănătate, caracteristici de sex etc., ci și, mai specific, prin posibilele cauzalități biologico-genetice ale familiei ca unitate de spațiu biologic proxim, de nișă ecologică, de „cuib” - cum se spune în limbajul cotidian. În cele
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cele expresiv-emoționale (confort psihic, dragoste, afecțiune), alegerea partenerului se face îndeobște pe baza afecțiunii, a sentimentelor de dragoste. Analizând pe un material concret istoric și etnografic relația dintre tipurile maritale și familiale și alți factori sociali, W. Goode (1970) arată determinațiile reciproce dintre respectivele tipuri și industrializare, modernizare, structuri sociale și politice. El susține că evoluția către o familie nucleară bazată pe nevoi emoțional-expresive se datorează și unei înclinații cumva naturale a indivizilor de a-și aranja un spațiu intim saturat
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în societăți foarte tradiționale, cum sunt cele ale aborigenilor din Australia, în ciuda opoziției bătrânilor, tot mai multe fete nu se căsătoresc cu cel pe care l-a desemnat familia încă de timpuriu, ci cu „alesul inimii” (Kottak, 2002). 5.2. Determinațiile sociodemografice ale alegerii partenerului. Homogamie și heterogamietc "5.2. Determinațiile sociodemografice ale alegerii partenerului. Homogamie și heterogamie" Libera alegere a partenerului conjugal bazată pe sentimentul pur al iubirii este o realitate în societatea și timpurile de azi. Dar dincolo de ea
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Australia, în ciuda opoziției bătrânilor, tot mai multe fete nu se căsătoresc cu cel pe care l-a desemnat familia încă de timpuriu, ci cu „alesul inimii” (Kottak, 2002). 5.2. Determinațiile sociodemografice ale alegerii partenerului. Homogamie și heterogamietc "5.2. Determinațiile sociodemografice ale alegerii partenerului. Homogamie și heterogamie" Libera alegere a partenerului conjugal bazată pe sentimentul pur al iubirii este o realitate în societatea și timpurile de azi. Dar dincolo de ea și contrar a ceea ce cred mulți oameni (tineri, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
intergrupale și comunitare, a posibilității de reducere a potențialului de conflictualitate interetnică, a creșterii coeficientului societal de interculturalism activ. Tabelul 4. Homogamie etnică Apartenența religioasă este în mare măsură asociată cu cea rasială și etnică. Studiile care au izolat doar determinațiile variabilei „religie” în alegerile maritale relevă că homogamia religioasă nu este atât de intensă cum e cea rasială, dar ea este încă marcantă. Investigațiile întreprinse în SUA cu câteva decenii în urmă (Hollingshead, 1964) indică un coeficient de corelație de
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
școlaritate, capital cultural, dar și etnie. Diferențieri în disoluția maritală s-au constatat și comparând grupurile etnice între ele. În SUA, cuplurile de culoare sunt mai predispuse la destrămare. Controlându-se variabile-cheie (școlaritatea, statutul socioeconomic, vârsta etc.), s-a evidențiat determinația factorului etnic. Negresele divorțează mai mult, dar mai ales trăiesc separate de soț (fără a divorța). Întrucât ele se recăsătoresc mai rar, rezultă familia matrifocală, în care mama este capul familiei. Comparativ cu afro-americanii, alte grupuri etnice nonalbe din SUA
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
muncă și maritale), reflectați în primul rând în statutul socioeconomic al soților, reprezintă o clasă importantă de variabile în înțelegerea divorțialității. Numeroase studii arată că divorțul are o mai mare incidență în cazul cuplurilor unde soția este angajată în muncă. Determinațiile sunt multiple și aici: independența dată de câștig, schimbarea rolurilor tradiționale în familie, orele de muncă ale soției pot afecta nivelul de satisfacție al soțului. Referitor la statutul socioeconomic al soțului, studiile indică faptul că nu atât nivelul absolut al
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dintre factorii macrosociali și structurile familiale (din ce în ce mai pronunțat și stilurile de viață alternative familiei clasice). Condiționările dintre cele două realități sunt reciproce, dar așa cum remarcă G. Bryjak și M. Soroka (2001), nu trebuie să fii neapărat marxist ca să recunoști că determinația fundamentală este dinspre complexul societal înspre familie. Globalizarea, prin multiplele sale dimensiuni (mass-media, turism, internaționalizarea pieței muncii), va afecta profund și configurațiile maritale și familiale. În țările în curs de dezvoltare, femeia, care era dependentă aproape total de familia consangvină
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
al copiilor. Și cu toate că profilurile de personalitate concrete nu coincid decât parțial cu profilul ideal propus de o anumită cultură și societate (Linton, 1968), ele tind să se grupeze în jurul acestuia. De reținut însă că, așa cum indică cercetările mai recente, determinațiile în socializare se petrec nu doar de la părinți la copii, ci și invers. Odată cu accentuarea procesului general de democratizare și cu sporirea pluralității, socializarea înseamnă și negocieri de roluri părinte-copil (Gostin, 1968); așa cum părinții au așteptări de rol din partea preadolescenților
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
industriale și postindustriale pe linia profesionalizării și a muncii înalt calificate au determinat însă dezvoltarea sistemelor școlare și deci o selecție a indivizilor în funcție de meritele personale, și nu de apartenență de clasă. Prin școală se contracarează, într-o anumită măsură, determinațiile mediului de proveniență în ascensiunea profesională și socială. Situația din fostele țări cu regimuri comuniste totalitare este un caz particular în acest context, pentru că s-au cumulat două efecte: 1. trecerea rapidă de la o economie agrară la una bazată pe
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de identificat coordonatele în funcție de care ne elaborăm proiectele, pentru a observa de ce gândim ceea ce gândim. * Sinele presupune recuperarea (ca recuperare a sinelui dat, a sinelui destinat) ori construcția sa? Gândim dezvoltarea sinelui în timp, în sfera posibililor proprii (pornind de la determinațiile sale) sau în mod aleatoriu, depinzând de orizontul de sens în care putem să-l gândim? Care sunt orizonturile de sens care fac posibilă meditația asupra sinelui? Scrisul îmi produce bucurie, publicarea mă întristează (deși gândirea-pentru-scris pare să se desfășoare
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
concepția filosofică originală a lui C. Rădulescu-Motru. Această filosofie a apărut și în legătură cu anumite probleme specifice timpului său. Prin urmare, ea este atașată stilului de filosofare propriu acestuia, iar sursele, influențele, premisele sale, alături de invenția autorului pe fondul tradiției, constituie determinațiile ei genetice. Întâlnim inventarieri ale surselor și influențelor personalismului energetic, de regulă, comentate, în prezentările mai întinse ale acestei filosofii: la Vasile Băncilă, Petre Vaida, Gheorghe Al. Cazan, Corina Hrișcă, Dumitru Otovescu ș.a.; iar pentru perioada care a urmat publicării
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mesaj heideggerian menține trează reflecția (auto-reflecția), dar neagă rostul oricărui "umanism" care întrupează un model de antropologie filosofică; și aceasta, poate pentru că un asemenea model pornește de la o negare a omului (în termenii de aici, de la concentrarea lui într-o determinație, o însușire specifică) și sfârșește în idolatria "omului esențial" determinat ca animal rationale. Rezultatul unui asemenea discurs este, am putea spune urmând gândul heideggerian, uitarea ființei: a ființei în sine și a ființei omului. Prin jocul modelelor de reconstrucție a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ființei umane într-o trăsătură de esență: de aici subordonarea formală față de modelul antropologiei filosofice. Desigur, încadrarea este motivată dacă, pornind de la postularea esenței omului, demersul continuă către forma unei "teorii" care are ca principiu această postulare și care desfășoară determinațiile existenței umane. Gândit formal, prin raportare la operațiile sale, prezente, într-o anumită măsură, în demersurile lui Max Scheler și ale altor filosofi contemporani interesați de problema omului, modelul antropologiei filosofice se structurează în funcție de două operații: a) postularea unei "naturi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acela cade în haos" (Mehedinți, 2002, p. 43). În imaginarul politic al interbelicului, etnicitatea este principiul ordonator al universului uman, nomos-ul construit deasupra abisului ca scut împotriva terorii (Berger, 1967). Nesocotirea fatalității etnice, strădania în contra naturii de a ieși de sub determinația etnicității, presupune un flirt periculos cu anomia existențială, o plonjare în abis. Umanitatea însăși, calitatea de a fi om, este condiționată de trăirea întru și pentru neam: "Ca să fii om, trebuie [...] să faci parte dintr-un neam și să perfecționezi
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
formă 52 și astfel ar fi inacceptabil ca un conținut realizat cu ajutorul intelectului, noțiunea, să primească forma prin intermediul altei facultăți (a limbajului). Totuși, notează acest filozof, "formele gîndirii sînt în primul rînd în limbajul omenesc", fiindcă "important e faptul ca determinațiile de gîndire să apară într-o limbă oarecare ca substantive și verbe și să li se imprime în acest fel o formă obiectivă"53. Pe de altă parte, spre deosebire de noțiune, care însumează trăsăturile esențiale ale obiectului sau fenomenu-lui, conținutul cuvîntului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
culturală, antropologia filosofică, filosofia care, împreună, au reliefat atributele fundamentale ale personalități: fondul psihic, libertatea și responsabilitatea, demnitatea, eroismul sau spiritul de sacrificiu, spiritul de dreptate, încrederea în sine bazată pe conștiința valorii proprii, entuziasm și originalitate în creație. Dintre determinațiile menționate, o importanță deosebită, prin implicațiile lor filosofico-antropologice, au libertatea și responsabilitatea. Fiind legată de om, de locul și rostul lui în lume, această problemă a fost pusă în filosofie încă de la începuturile ei, libertatea presupune, ca un prim și
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
omul poate deveni și altceva decât ceea ce-l face să fie ceea ce este. Cunoașterea rațională, integrată în conștiința umană totalizantă și participantă, devine deschizătoare de orizont axiologic în care se realizează corespondența între rezultate și scop, dintre finalitatea conștientă și determinațiile obiective. In limitele evantaiului de posibilități pe care îl deschide necesitatea nimic nu este dinainte jucat și nimic nu se joacă fără el, fără acel plus pe care îl introduce creativitatea omului, care a reușit să străbată itinerariul care desparte
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]