601 matches
-
conexiuni este necesară în vederea realizării unei diagnoze obiective a stării reale a sistemului, la un moment dat.<footnote Chiriță N., Scarlat E., Cibernetica sistemelor economice, Editura ASE, București, 2003. footnote> Conexiunile sistemelor permit evidențierea tipului de interconectare (liniară, neliniară, ierarhică, deterministă, nedeterministă), a intervalului în care se realizează conexiunile, a modului de coordonare și subordonare a subsistemelor, a tipului de legături și a gradului de flexibilitate. Astfel, vom putea identifica conexiuni discrete sau continue, logice sau fizice. Pentru sistemele economice reale
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
obiectivul sau finalitatea sistemului.<footnote Wilson B., Systems Concepts, Methodologies and Applications, John Wiley & Sons, 1984. footnote> Mediul poate fi alcătuit din entități variate, așa cum sunt piețele, băncile, instituțiile guvernamentale etc. În funcție de probabilitățile de apariție a evenimentelor, putem evidenția medii deterministe, respectiv nedeterministe, acestea din urmă fiind de tip riscant și/sau incert. Buna funcționare a sistemelor depinde de felul în care își elaborează strategiile comportamentale și funcționale, iar acest fapt depinde de buna cunoaștere și evaluare a mediilor acestora. Strategiile
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
Caracteristic acestor sisteme este faptul că ele au capacitatea de a evalua mediul, pe baza analizei-diagnostic și de a alege o variantă decizională dintr-o mulțime de astfel de variante, abordate multicriterial și ținând seama de tipul de mediu existent, determinist sau nedeterminist.<footnote Zadeh L.A., Polak E., Teoria sistemelor, Editura Tehnică, București, 1973. footnote> Un sistem cu buclă secundară funcționează pe baza legăturii de tip feedback, acțiunea sistemului putând fi comparată cu o ieșire dorită/scop/țintă. Dacă există abateri
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
2.8. Predicția consecințelor Definirea alternativelor, pe baza specificării criteriilor și a obiectivelor, face în continuare necesare estimarea și predicția consecințelor, pentru a putea ulterior trece la alegerea propriu-zisă, la finalizarea procesului decizional. În această fază, modelele mentale, grafice, ecuaționale, deterministe sau stocastice, au o importanță deosebită. Acolo unde este posibilă experimentarea deciziei la scară redusă, ea este de un real folos analistului, informația obținută fiind ulterior înglobată macromodelului sistemului. La rândul lor, modelele mentale sunt utile într-o serie de
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
colectivi, a organizațiilor, este capabilă să altereze incremental structura instituțională care a făcut-o posibilă În prima fază. Reconsiderarea acțiunii sociale ne este utilă tocmai În Înțelegerea felului În care funcționează instituțiile. Implicarea acestora În viața socială nu este mecanică, deterministă. Ele furnizează doar cadrele reglementative, normative și cognitive care Împuternicesc, dar și constrâng acțiunea socială. Actorii reproduc, dar și transformă structura socială prin acțiune creatoare, acțiune capabilă să reinterpreteze și să renegocieze logica instituțională existentă. Studii etnometodologice și fenomenologice au
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
reflecție asupra științelor socioumane este cea care opune abordările de tip cantitativ celor de tip calitativ. Mai mult, chiar dacă nu se postulează o suprapunere exactă a acestei distincții pe schema de diferențiere între cunoașterea prin modele de tip nomologic, cauzal, determinist și, respectiv, cele de tip comprehensivist, interpretativist, finalist, prima dintre opozițiile invocate se consideră a fi apropiată de a doua, în special prin faptul că modelele deterministe sunt identificate cu cele din științele naturii, unde fenomenele sunt, de regulă, măsurabile
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
distincții pe schema de diferențiere între cunoașterea prin modele de tip nomologic, cauzal, determinist și, respectiv, cele de tip comprehensivist, interpretativist, finalist, prima dintre opozițiile invocate se consideră a fi apropiată de a doua, în special prin faptul că modelele deterministe sunt identificate cu cele din științele naturii, unde fenomenele sunt, de regulă, măsurabile și se conectează unele cu altele prin relații funcționale exprimate prin formule matematice. În jargonul științelor socioumane și al sociologiei, în particular, termenii „cantitativ” și „calitativ” au
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
impus în științele naturii și a devenit, începând cu secolul al XVII-lea, metoda fundamentală de investigare a realității empirice. Sintetic vorbind, experimentul presupune provocarea variației(apariției) unuia sau mai multor fenomene într-o situație controlată. El pornește de laschema deterministă a relațiilor dintre fenomene, având deci în centrul oricărei configurații de legături relația cauzală. Observația, atunci când se practică în mod independent înștiințele dezvoltate, se apropie de experiment prin grija de a găsi cele mai temeinice argumente pentru afirmarea existenței unei
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și similarele lor în cazul caracteristicilor calitative nu fac altceva decât să încerce să evidențieze relația directă dintre două variabile când celelalte sunt presupuse constante (controlate). Cu toate acestea, nu trebuie să legăm în mod absolut observația de modelul explicativ-cauzal determinist. În științele umane, observația se poate realiza - și se realizează - și atunci când paradigma de abordare a realității socioumanului nu este cea determinist-cauzală, ci, de exemplu, cea interpretativistă. Lucrul e posibil, căci subiectul cunoscător este, în acest caz, parte din realitatea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
utilizarea unor asemenea scheme în studierea vieții sociale. Dar această dispută e prea veche și prea lungă pentru a o mai invoca aici. Să observăm doar că atunci când omul face cercetare științifică (nu când vorbește despre ea!), apelul la modelele deterministe este mult mai frecvent decât vor să accepte partizanii tehnicilor pur și absolut interpretative. Concluzionând, vom spune așadar că experimentul constituie o metodă care estefolosită în științele socioumane, zona lui predilectă de aplicare constituind-o fenomenele care se petrec la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pe procedee statistice diferite, dar având un obiectiv comun. Mai exact, ilustrăm trei direcții mari, care urmăresc: (i) construcția de tipologii, (ii) construcția de scale complexe sau de indici agregați, capabili uneori să stabilească ierarhii, și (iii) elaborarea de modele deterministe, adică de relații cauzal-condiționale între variabile. Fiecare dintre aceste trei clase de proceduri poate fi divizată, la rândul său, în două subclase, relativ distincte, în funcție de tipul variabilelor utilizate: cantitative sau calitative (categoriale). Tipologii. Construirea și utilizarea în scopuri descriptive și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cumularea directă a codurilor sau prin atribuirea de scoruri intermediare, însoțite eventual de ponderi, ajungându-se la scoruri sintetice, pentru a defini fie noi variabile explicative pentru un fenomen dat, fie o formă mai generală a fenomenului de explicat. Modele deterministe. Includem sub acest titlu o gamă foarte variată de proceduri statistice, fie că ele uzează de caracteristici calitative, fie de variabile cantitative, proceduri ce se bazează pe ideea că una dintre variabile (eventual mai multe) reprezintă factorul ce trebuie explicat
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
variabile atunci când se cunoaște poziția indivizilor după o altă variabilă (sau mai multe). Aceasta se mai poate exprima spunând că, prin introducerea celei de a doua variabile, se reduce gradul de nedeterminare privitor la poziția indivizilor după prima variabilă. Modelele deterministe se disting unele de altele în funcție de natura variabilelor (calitative, cantitative), de numărul acestora și de forma legăturilor matematice postulate a exista între ele. Cazul cel mai simplu de model determinist îl reprezintă construcția unui tabel de asociere (contingență) între două
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de nedeterminare privitor la poziția indivizilor după prima variabilă. Modelele deterministe se disting unele de altele în funcție de natura variabilelor (calitative, cantitative), de numărul acestora și de forma legăturilor matematice postulate a exista între ele. Cazul cel mai simplu de model determinist îl reprezintă construcția unui tabel de asociere (contingență) între două caracteristici calitative (variabile categoriale, cum se mai numesc) A și B, dintre care una - să zicem A - este presupusă a reprezenta un factor determinant pentru cel ilustrat de a doua
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de ansamblul variabilelor independente, cuprinse într-un model de legătură lineară. Altfel spus, R2 ne arată care este eficiența aproximării lui x1 prin ecuația de regresie lineară. Pentru alte forme de regresie decât cea lineară, se calculează coeficienți asemănători. Legăturile deterministe implicate în ecuațiile de regresie se află la baza multor altor modele mai complexe, care fie introduc relații de dependență simultană între mai multe variabile, fie caută definirea unor variabile-factori noi, ce pot fi interpretați ca variabile finale (factori sintetici
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Teatrul pune în evidență majoritatea calităților și aproape toate viciile inerente literaturii democratice". Alexis de Tocqueville, De la démocratie en Amérique, Flammarion, Paris, 1981, vol. II (ed. I, 1840), pp. 64, 67, 75-75, 101-102. • Materialismul economic Pe lângă aceste analize pozitiviste și deterministe, materialismul marxist face o figură palidă, cu atât mai mult cu cât nici Marx (1818-1883), nici Engels (1820-1895) nu au dezvoltat cu adevărat tema relației dintre bunurile culturale și societate, poate cu excepția câtorva texte publicate abia postum. Astfel, în Ideologia
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
exerciții ale corpului, disciplină), cât și ideală (credințe, dogme). În mod simetric, economicul este deopotrivă un "spirit" și o etică, la intersecția dintre practici și principii. În Franța, unii autori apropiați de Durkheim au arătat, de asemenea, că acea cale deterministă era prea simplistă, preferând să insiste pe întrepătrunderea de influențe ale pro-ducțiilor culturale și mediilor sociale. Charles Lalo (1877-1953), însărcinat de echipa Anuarului sociologic să expună sociologia estetică, insista pe influențele reciproce între artă și societate, fără să privilegieze deloc
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
cele care au în vedere paradigma în general și pe cele, mai rare, care se interesează numai de conținuturile empirice ale sociologiei artei și a culturii, fără referire la includerea lor în modelul general. Determinism Oricât ar nega Bourdieu caracterul determinist și mecanic al relației care se stabilește între poziții și luările de poziție (1994, p. 71), unii cititori ai operei lui nu văd decât asta. Menger insistă pe faptul că actorii au habitusuri constante, comportamente previzibile și probabile statistic. După
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
cât actorii dezvoltă momente reflexive și se percep ca indivizi liberi și autonomi. Să facă dreptate actorilor, acesta este crezul tuturor acestor sociologi care doresc să restaureze partea de voință, de intenție, de proiect și de conștiință, împotriva unei viziuni "deterministe": Hennion (1993, 2001), Boltanski (1990), Heinich (2001), Menger (1997), Boudon (1995). Legitimism • Legitimism și mizerabilism Potrivit criticii aduse de Jean-Claude Passeron și Claude Grignon (1989), foști coechipieri ai lui Bourdieu, acesta din urmă adoptă un punct de vedere "legitimist", supraestimând
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
asemenea discursuri incantatorii și de reprezentări comune. Apoi, spre a ne distanța de ele, vom încerca o sinteză a abordării prin factorii de risc, în toată complexitatea ei, nu doar în utilizarea ei simplificată, care face din ea o abordare deterministă, exact ceea ce nu este. O anumită utilizare a abordării prin factori de risc se poate dovedi periculoasă și insuficientă, dacă această abordare listează categorii de predictori de risc fără a-i include totuși într-o abordare sistematică și contextuală. Una
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
prea limitată care concură la deturnarea unei analize mai pertinente a raporturilor sociale. Nu mergem mai departe, teza a fost expusă. Ea se lovește de dificultăți imediate, atât în plan teoretic, cât și în planul acțiunii. Într-adevăr, este deosebit de deterministă. Dacă doar excluziunea socială ar genera violența și sunt absolut de acord că sociologia excluziunii merită un loc imens în sociologia violenței în școală -, atunci e greu de înțeles de ce nu toți elevii care trăiesc această excluziune socială sunt violenți
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
1950). Utopismul suferă de impractical-bilitate, în timp ce realismului îi lipsesc perspectivele și reduce politica la o adaptare oarbă și pragmatică la necesitățile relațiilor internaționale. Ca istoric și ca persoană ce se simte responsabilă pentru acțiunea politică, Carr a refuzat această abordare deterministă a politicii. Realismul devine cu totul nerealist cînd este dus la extrem, pentru că nici relativismul, nici fatalismul, nici stagnarea nu caracterizează de fapt domeniul internațional. Acțiunea politică poate schimba ceva. Odată ce Carr a construit asemenea tipuri opuse, sinteza sa se
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
bun public, dar că, în schimb, hegemonia ar putea fi înlocuită de cooperare. Aceasta readuce în discuție critica pe care el și Joseph Nye o făcuseră realismului, în Power and Interdependence (vezi capitolul 9), pe motiv că ar fi prea determinist în ce privește puterea: el tinde să piardă din vedere că scopurile pentru care puterea este dorită pot fi influențate de normele societății internaționale sau de regimuri. Conform concepției lui Keohane, regimurile sînt, în ultimă instanță, o funcție a distribuției puterii și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
au făcut din relațiile între clase (în periferie) nu originea, ci rezultatul relațiilor de schimb (pentru o reluare a dezbaterii Brenner-Wallerstein, vezi Denemark și Thomas 1988). Totuși, nici Laclau, nici Brenner nu au atacat per-spectiva mai istoricistă (și mai puțin deterministă) a lui Cardoso și nici conținutul empiric al tezei lui Frank, adică subdezvoltarea. În această secțiune voi arăta că o parte semnificativă a criticilor dependenței, marxiști și nemarxiști, accentuează nu doar dinamica economică (a capitalismului), ci și relația acesteia cu
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
că cele două teorii nu pot fi combinate, argumentele oferite nu exclud apropierea de care el vorbește. Gilpin admite că abordările hegeliano-marxiste în general și legea dezvoltării inegale propusă de Lenin în special, au o valoare euristică, dar sînt prea deterministe și anistorice (Gilpin 1981: 48-9). Totuși, scriitorii neomarxiști ce fac parte din tradiția dependenței a lui Cardoso sau se revendică de la vreo teorie critică se consideră ei înșiși ca făcînd parte dintr-un "marxism istoricist care respinge noțiunea de lege
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]