263 matches
-
văzându-le cum mestecă apa, iar capul mi-era amețit. Râul strălucea și dintr-o dată s-a umflat. Oare nu vătămare se cheamă când, aflat într-un loc intact, la o mie de kilometri depărtare de suferință și mizerie, tiranul detestat reușește literalmente să-ți îndese în măruntaie aurul său? În asemenea momente când prezentul și trecutul se întretaie, lipsindu-se reciproc de înțeles și deformându-se în proporții neașteptate, ești și complet nebun, și perfect normal. Stându-ți așezat în
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
să nu observi ultima țigară, albă, stingheră și camuflată într-un colț, și să mototolești pachetul). Pînă la urmă, în „Barul nostru“ se fumau tot felul de țigări. Nu se fumau niciodată însă Carpați cu filtru. Acestea erau niște țigări detestate și, de altfel, subiecte frecvente de poante. Carpațiurile cu filtru erau, în plus, paradoxale : chiar dacă le rupeai acel filtru infect, de hîrtie igienică, ele nu deveneau mai bune, nu se trans formau, adică, în Carpați fără filtru. Liviu povestea cum
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
s) zâmbeasc). Nu reușesc decât s) m) Întreb de unde am Înv)țâț eu oare s) schițez un zâmbet atât de penibil. Renunț la el și ascult. Timp de cinci minute, acest b)iețel reușește s) m) Împace pan) și cu detestatul Mendelssohn. Un tur al Orașului Vechi cu doi poeți, Harold Schimmel și Dennis Silk. Nu este totuși chiar un tur al orașului. Nu am la mine, ca orice turist care se respect), un aparat de fotografiat. Nu mi-au pl
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
lucru, ei nu au Ins) nevoie de astfel de aparate care s) provoace letargie. Ț)rile libere sunt În mod straniu letargice În ceea ce privește libertatea lor. Se acord) mult credit revoluției În Europa Occidental), În timp ce capitalismul, Îndeosebi În formele lui americane detestate, este perceput ca fiind În agonie. Mulți se bucur) de apropiată să moarte. S)tui de vechile rele, ei tânjesc dup) „ceva nou” și nu vor fi fericiți pan) când nu Îl vor avea. Baudelaire scrie, În unul dintre jurnalele
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
să-l dorească pierdut, dar pe de altă parte nici câștigat, singur într-o curte regală izolată, fără agrementele presupuse de profani, cu viața privată supravegheată din umbră și înconjurată de iscoade, văzând dezastrul către care o alianță funestă și detestată împingea țara și încercând cu puținii săi sfetnici de taină să găsească o cale de a o scoate din această fatalitate, apoi decizia sa temerară, curajul său disperat, necontând decât pe fidelitatea netestată dar imediat confirmată prin fapte a armatei
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
tovărășia gregară a românilor de aici, care îmi cer să mă înrolez în trupa lor, visând să instaureze democrația în România. Vise! Cuvintele lor sunt găunoase ca și creierul lor, angajamentul lor, isteric, ca în timpul când simpatizau cu acel regim detestat acum. Cum ar putea ei să înțeleagă că „patria” mea intimă e la fel de privată ca și sexualitatea mea și nevoia mea de exersare a artei. Dar, cum am mai scris: încerc să nu critic pe nimeni. Încerc pe cât e cu
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Acum, când lașul se pregătește pentru inevitabilul festival al teiului în floare, într-adevăr, prieteni sau, dimpotrivă, neprieteni și ostili lașului, simt că sunt puțintel ieșeni. De obicei, ideea aceasta nu se rostește; se simte. Este unul din farmecele acestui detestat, hulit, disprețuit și totuși mult iubit oraș. Ca orice fapt din categoria "amoroasă", este greu de explicat acest atașament. La începutul carierei, după ce am prezentat la Societatea de Medici și Naturaliști o lucrare în care făceam o prezentare a evoluției
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
a îndepărtat pe idolul său, Bismark, înconjurîndu-se de personaje ale căror moravuri umpleau cronica de scandal de la Berlin. Regina Maria a României adaugă în Memoriile sale că sora Kaiserului, prințesa de Saxa-Meiningen, care își detesta fratele, reușise să-l facă detestat și de regele Carol, asupra căruia ea avea influență...). În schimb, suveranul nostru, căruia îi plăcea să fie numit Nestorul 94 regilor, se simțea foarte apropiat de octogenarul Franz Iosif. În trecerile sale pe la Viena, se regăsea în climatul aristocrației
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Bacalbașa, cu referiri la perioada când autorul Bucureștilor de altădată - ca ziarist oficial al partidului - s-a aflat în intimitatea corifeilor acestora (și, desigur, acum, consemnările sale poartă, mai mult ca oricând, girul autenticității, umbrite, uneori de un partizanat voalat). Detestat efectiv de mase, în 1876, când părăsește puterea, partidul conservator se modernizează studiu introductiv 27 apoi - după ani lungi și grei de opoziție - îndeosebi prin aportul grupării junimiste, inteligente și interesate în progresul controlat și fără salturi spectaculoase al societății
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lucrurile de la distanță. De pe loc, pentru cei mai mulți, lipsa anumitor alimente e cea care contează (și doare), nu îngrădirile de opinie. *Nicu e neistovit în sentimentele sale creștine. Eu îi vorbeam despre o jigodie (sub raportul caracterului), evreu atipic (plicticos), afurisit, detestat (hozer!) de comunitatea sa, iar el mi-a răspuns preotește: „Să păstrăm mereu un loc în inimă pentru iubire”, „Să facem ca iubirea să fie mai largă decît ura” etc. „Nicule, i-am zis, vreau să fiu bun, de vreme ce (cînd
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu într-alt chip, ce vădzind că mulți uréchea ascultării despre mulțimea vorovirii ei a întoarce începusă, cuvântul își curmă"42. Lupul însă nu-și dezminte priceperea și evită elegant capcana întinsă: preferă tăcerea, discreția. Oricum, se știe urmărit și detestat, ca aliat al Inorogului. Mult lăudata sa înțelepciune abia acum este demonstrată; el știe perfect când trebuie să tacă și când să vorbească, pricepe jocurile ascunse, are inteligența de a prevedea permanent efectele unor opinii și de a se replia
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-mi faci plăcerea să nu mi-l mai aduci pe omul ăsta în timpul mesei"). Deposedarea nu e numai materială, ci și intelectuală: invitatul face propagandă republicană în acest cămin catolic și monarhist, care vede cu groază că le sosesc jurnale detestate care le violează spațiul domestic. Parazitarea a ajuns să inverseze rolurile și cuplul termină prin a fugi, părăsindu-și cuibul și lăsându-l acestui cuc tiranic. Mai grav este modul în care se infiltrează invizibil și insidios Horla care invadează
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
într-un deșert, o pădure, pe o insulă decât sunt aici în camera mea între dormitorul și camera de zi a părinților mei"501. Camera de zi, mai mult decât orice altă cameră este focarul de rezonanță al casei, locul detestat al zgomotului, gălăgiei, al vacarmului care îl deranjează. Nu, nu trăiesc deloc departe de familie. Ca dovadă descrierea pe care o veți găsi alături a situației acustice a apartamentului nostru, descriere care spre pedeapsa publică și puțin dureroasă a familiei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
altă parte, faimosul dicton al Lordului Acton, „Puterea tinde să corupă, iar puterea absolută corupe total”, s-a aplicat într-o măsură extremă. Spectrul se întinde de la micul despotism al birocraților mărunți până la întregul regim totalitar corupt al decedatului și detestatului Ceaușescu. O a treia consecință a fost că românii au devenit deosebit de expuși la ceea ce Jacques Ellul numea „iluzia politică”. Aceasta este ideea, formulată mai ales în secolul al XIX-lea, că majoritatea problemelor noastre pot fi rezolvate prin soluții
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
contextul politic și istoric cu povestea arhitecturii moderniste bucureștene, cartea Luminiței Machedon și a lui Ernie Scoffham reprezintă un început salutar pentru o cercetare de calitate în domeniul istoriei urbane și arhitecturale românești. Probabil că distanțarea în timp de mult detestata perioadă socialistă va aduce cu sine și o echilibrare a viziunii mult prea optimiste despre „perioada de aur” a arhitecturii românești interbelice. De asemenea, pe măsură ce arhitecții români vor putea călători și vor stabili contacte cu specialiști străini, dorința lor exagerat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
-o numi complexul lui Fourier, după numele acestui socialist francez"35. Complexul lui Fourier presupune resentimente adânci față de persoana care a reușit. Cel bolnav merge până acolo încât ,,este gata să suporte mari pierderi dacă asta înseamnă că și ființa detestată suferă"36. Sigur, soluția ar fi ca fiecare dintre noi să înțeleagă că bătălia cu viața trebuie dusă în favoarea sa și nu împotriva tuturor celorlalți. Este un fel de atitudine aici pe care oamenii plecați din România înspre lumea occidentală
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și mai bine/ ehei nu mai înveți pînă-i lume să vorbești/ stai la fereastră și-n Marea Ninsoare privești" ( Duminică de ianuarie). Condiție subiectivă a narațiunii, memoria se dizolvă și ea în uitare și în corolarul acesteia care e irațiunea. Detestată ( "dar pregătește-ți bine memoria/ numărul său e lipsit de eleganță/ precum o piatră în mijlocul drumului" Lentilă), memoria face loc anarhiei mentale care e demența: "și în timp ce se anunțau premiile academiei franceze/ un fel de uitare dementă a toate/ căreia
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
de frumos exprimate în franceză lui impecabila de secol 18; și pînă și gîndul că el scria dinadins că iluminiștii, mă făcuse să-l suspectez de nesinceritate și de replică dinadins dată spiritului iluminist, copiat stilistic și tocmai de aceea detestata. Și pînă și cinismul sau "scînteietor" mi se părea, românește, un moft și, culmea, ca intelectul sau decurgea direct din verva, imposibil de imitat, a lui Caragiale, numai dacă nu întorceai totul pe dos, sau cu fundul în sus. Să
Emil Cioran by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17668_a_18993]
-
lansat astfel o concurență a speciilor în care gusturile și statuturile sociale erau - dacă e să credem colecțiile medievale - decisive. Clasele muncitoare preferau propria categorie de povești drastice: povești despre infidelități “ingenioase”, despre sclivisiții înțelepți și caraghioși contra grupurilor sociale detestate (sau despre povestitorii rivali). Mare parte a speciei originale este încă vie în glumele scurte spuse în viața de zi cu zi pentru a înveseli conversația. Creațiile artistice includeau povestiri în ramă: situații în care o serie de povești erau
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
cu un debit verbal mai mare (e greu să îl oprești odată pornit. Personajul Oliver Frljić e o figură în jurul căreia s-a creat o adevărată legendă, e inamicul poporului și spaima oricărui naționalist. Este probabil unul dintre cei mai detestați oameni din zona artelor spectacolului din cauza criticii aduse situației actuale a țărilor din fosta Iugoslavie. Felul în care își construiește spectacolele corespunde aceluiași radicalism practicat de cei care sunt împotriva lui, doar că radicalitatea lui Frljić nu depășește cu adevărat
Instituțiile publice de cultură - niște frigidere în care cultura stă la rece? -Partea a-II-a () [Corola-website/Science/296171_a_297500]
-
pe rând de câte trei ori. Căsătoria nu se considera consumată decât după nașterea primului copil. În caz că femeia era sterilă, soțul își putea lua în mod liber, fără acordul soției, o concubină. Putea și divorța, deși divorțul era în genere detestat, sau putea să-și repudieze soția, caz în care copiii rămâneau la tată. Soția putea să se despartă de soț nu prin divorț, ci fugind și adăpostindu-se într-o mănăstire, unde, dacă rămânea trei ani, era considerată în mod
Samurai () [Corola-website/Science/302278_a_303607]
-
de alexandrinii tipici tonului tragic. Eroul principal nu îndrăznește să se împotrivească condițiilor impuse pentru salvarea Euridicei, dar este scos până la urmă din încurcătură de Jupiter, care îl sperie cu un fulger și îl obligă să se întoarcă spre soția detestată. Sfârșitul "tragic" al Euridicei este de fapt în asentimentul tuturor. Contrastul cu opera lui Gluck, care era prin versiunea în limba francezâ din 1774 renumită la Paris, nici nu putea fi mai mare - la Gluck, un Orfeu virtuos își poate
Orfeu în infern (operetă) () [Corola-website/Science/304517_a_305846]
-
ridiculizase muzica sa în parodia "Muzicianul viitorului" din 1860, Wagner a compus în 1870 o farsă muzicală prin care își revarsă veninul împotriva compozitorului, persiflându-l tocmai în rolul unui Orfeu coborât în infernul parizian. Cea mai virulentă apreciere a detestatului Offenbach o face Wagner tocmai în legătură cu muzica operei, care emană în accepția sa căldura unei grămezi de gunoi în care se lăfăie toți porcii din Europa, deoarece Offenbach este, cum afirmă el în farsa din anul 1870, "individul cel mai
Orfeu în infern (operetă) () [Corola-website/Science/304517_a_305846]
-
clasă, "opricininici", care datorează lui Ivan ascensiunea lor. Funcția lor este deasupra legii iar terenul lor de manevră este "zemșcina". Violența lor este încurajată de țar care îi răsplătește cu bunurile luate de la trădători. Curând aceștia devin de temut și detestați. Nemulțumirea crește în rândul populațiilor din două orașe alipite de curând Rusiei: Novgorod și Pskov. Novgorodul a fost cucerit în 1471 de marele cneaz Ivan al III-lea, bunicul lui Ivan cel Groaznic iar Pskovul în 1510 de marele cneaz
Ivan al IV-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/303818_a_305147]
-
mark sunt tot timpul de partea wrestlerilor face, care, conform credinței lor, reușesc să obțină victoriile în ring datorită susținerii pe care ei le-o acordă; spectatorii mark influențează și promovarea wrestlerilor heel, care este decisă și în funcție de cât de detestat este respectivul wrestler de către acești suporteri. Termenul de smark a fost obținut din prescurtarea cuvintelor "smart mark". Un spectator smark precum, pe , întâlnit mai ales pe internet, este conștient de natura înscenată a show-ului și urmărește wrestlingul ca pe
Wrestling () [Corola-website/Science/305104_a_306433]