380 matches
-
care făceau parte din acest fenomen, eventualele externalități pozitive sau negative erau conștientizate și asumate. d) Cei care beneficiază de resursele respective nu au influență asupra pieței bunului respectiv. Această condiție este cel mai ușor de susținut în cazul satelor devălmașe românești dacă ne gândim la slaba folosire a banilor și la faptul că membrii comunităților respective se angajau în schimburi comerciale cu cei din alte comunități. Rarele schimburi economice directe cu membri ai altor comunități se făceau în natură, iar
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
refăcute și bunurile au fost reîmpărțite din cauza numeroaselor plângeri ale membrilor comunității . g) Strategiile contingente - fiecare este de acord să respecte regulile cu condiția ca și ceilalți să le respecte. Tendința de a nu mai respecta regulile, în cazul satelor devălmașe, nu apare atât ca urmare a încălcării regulilor de către ceilalți membri ai comunității, deși sunt și astfel de cazuri, cât ca urmare a presiunilor exercitate de acaparatorii externi, fenomen care se înregistrează mai târziu în evoluția satelor devălmașe. h) Disponibilitatea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cazul satelor devălmașe, nu apare atât ca urmare a încălcării regulilor de către ceilalți membri ai comunității, deși sunt și astfel de cazuri, cât ca urmare a presiunilor exercitate de acaparatorii externi, fenomen care se înregistrează mai târziu în evoluția satelor devălmașe. h) Disponibilitatea bunurilor respective este incertă. În cazul satelor devălmașe românești, datorită faptului că nu mă voi concentra asupra unui singur bun comun, vom avea atât bunuri a căror disponibilitate este incertă, cât și bunuri a căror disponibilitate este sigură
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
regulilor de către ceilalți membri ai comunității, deși sunt și astfel de cazuri, cât ca urmare a presiunilor exercitate de acaparatorii externi, fenomen care se înregistrează mai târziu în evoluția satelor devălmașe. h) Disponibilitatea bunurilor respective este incertă. În cazul satelor devălmașe românești, datorită faptului că nu mă voi concentra asupra unui singur bun comun, vom avea atât bunuri a căror disponibilitate este incertă, cât și bunuri a căror disponibilitate este sigură. Prin urmare, în cazul unora dintre bunurile analizate, această caracteristică
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
al managerierii resurselor respective. În cazul nostru, îngrădirea locurilor de pășunat punea probleme de organizare atunci când terenul trecea în exploatare agricolă. j) O altă problemă de organizare creată de aceste amenajări era construirea de drumuri de acces către toate sistemele devălmașe de resurse. Înainte de existența respectivelor îngrădiri, oricine putea trece pe oriunde, dar după construirea lor a apărut preocuparea pentru crearea căilor de acces (Stahl, 1998, vol. I, pp. 257-298). k) Populația este stabilă pe perioade foarte mari de timp. Conform
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pp. 73-74; Ostrom, 1996, p. 57). h) Feedback între participanți. Deși condițiile fizice rămân aceleași, indivizii își pot schimba strategiile ca urmare a observării strategiilor celorlalți (Kiser și Ostrom, 2003, p. 75). 2.3. Analiza formelor de organizare în satele devălmașe românești În studiul său, Stahl (1998) descrie trei etape foarte interesante din punctul de vedere al studierii proprietății comune a sistemelor de resurse. Într-o primă etapă, care corespunde cu o perioadă de abundență a resurselor generată în principal de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
baza unei înțelegeri între săteni (Stahl, 1998, vol. II, pp. 39-40). Toți gospodarii își puteau exprima opinia în adunările obștești, cu excepția nebăștinașilor. Această regulă de acces nu este însă atât de permisivă pe cât pare la prima vedere, întrucât în satele devălmașe „gospodar” era doar bărbatul matur. Vârsta la care un bărbat era considerat matur diferă de la o regiune la alta, Stahl identificând pragurile de 18, 22, 25 sau 30 de ani. În unele locuri, matur era considerat cel căsătorit. Femeile erau
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pe o asociație de sate mici care nu poate avea mai puțin de 500 de contribuabili. Existența ei a fost mai mult o formalitate, fără mijloace financiare. „Comunele administrative nu s-au amestecat cu un rol oficial în administrarea averilor devălmașe; obștile sătești au continuat alături de comunele administrative să aibă grijă de problemele de interes patrimonial obștesc... Satul liber devălmaș nu avea un șef; satul se conduce prin obștea sa, adică prin totalitatea membrilor săi.” (Stahl, 1998, vol. II, pp. 31-35
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Întâietatea obștii asupra gospodăriei și individului era, pe lângă egalitarism, cea de a doua normă care stătea la baza tuturor acțiunilor. De exemplu, obștea avea dreptul de a proceda la distribuiri colective de teritorii sătești, avea dreptul să readucă la masa devălmașă bunuri deținute locurește și să le distribuie conform normelor devăl mășiei egalitare. În satele de clăcași, boierul redistribuia an de an terenurile țăranilor aserviți care trebuiau să plătească dijmă, dar măsurătorile erau făcute tot de către obște. Suprafețele de câmp se
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de cumpărare.” (Stahl, 1998, vol. II, pp. 24-25) În comunitățile studiate de Ostrom exista o preocupare locală pentru stabilirea regulilor de poziționare. La fel, distribuirea autorității între poziții era un aranjament local. Or, după cum reiese de mai sus, în satele devălmașe sunt foarte puține reguli de autoritate și chiar și acelea sunt discutabile pentru că, de obicei, funcțiile specializate erau oricum ocupate de oameni cu autoritate, care erau în genere „ascultați” de ceilalți. Așadar, mecanismul este inversat, oamenii neavând autoritate prin prisma
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
oricum ocupate de oameni cu autoritate, care erau în genere „ascultați” de ceilalți. Așadar, mecanismul este inversat, oamenii neavând autoritate prin prisma poziției lor, ci ei confereau autoritate poziției. Dat fiind acest sens pe care îl are autoritatea în satele devălmașe, distribuția autorității între diverse poziții era implicită, nu explicită și influențată de persoanele care ocupau funcțiile respective. Din acest motiv putem concluziona că aranjamentele respective nu puteau supraviețui mult. Deși până acum am abordat doar adunările sătești, există însă și
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
I, p. 185). Satele roite nu erau complet independente, fapt care vine să confirme ipoteza lui Stahl conform căreia devălmășia este condiționată demografic. Faptul că birul nu era separat, că stâna, muntele, apa care duce la munte și izlazul rămân devălmașe, că nu își construiau o nouă biserică indică nu o dorință de separare, ci o nevoie reală de organizare. De altfel, o desprindere completă a satelor roi de satele matcă se va face în final tot în urma unor presiuni demografice
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
prin tehnica enclavelor, ceea ce însemna că fiecare primea câte o parte din fiecare categorie de teren. Această regulă de cuprindere constând în luarea în calcul a valorii economice a terenului, dublată de preocuparea continuă pentru o distribuire egalitară a averii devălmașe, afecta în mod direct forma pe care o căpăta satul respectiv, distribuția fizică a sistemelor de resurse. Astfel, acolo unde terenul avea o valoare economică eterogenă, moșia căpăta forme neregulate, aparent haotice. În zonele unde terenul avea o valoare economică
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
plătească mai mult, motiv pentru care încep să revendice dreptul de proprietate asupra părților respective de munte, negând astfel dreptul Sfatului cel mare de intervenție asupra acelor părți, fapt care echivala cu contestarea unei norme de bază a întregii organizări devălmașe. Acest șir de conflicte este întrerupt de momentul acaparării unei mari părți a Vrancei de către Costache Roset. Obștile de coalizează pentru recuperarea averii devălmașe. Astfel, în 1801, apare un nou criteriu de împărțire a munților, și anume proporția contribuției fiecărui
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
intervenție asupra acelor părți, fapt care echivala cu contestarea unei norme de bază a întregii organizări devălmașe. Acest șir de conflicte este întrerupt de momentul acaparării unei mari părți a Vrancei de către Costache Roset. Obștile de coalizează pentru recuperarea averii devălmașe. Astfel, în 1801, apare un nou criteriu de împărțire a munților, și anume proporția contribuției fiecărui sat la cheltuielile de judecată pentru recuperarea terenurilor acaparate de Roset. Nici acest criteriu nu a fost însă dublat de reguli de procedură, motiv
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Stahl, 1998, vol. I, pp. 135-148). La 1840, pentru a pune capăt disputei legate de contribuția la cheltuielile comune, se șterg datoriile tuturor satelor, dovedindu-se încă o dată că norma egalitarismului era cel mai profund impregnată în comportamentul tuturor satelor devălmașe. Pentru a conluziona, nivelul constituțional crea în practică o serie de probleme legate de exploatarea munților, probleme care, dacă ar fi apărut pe fondul unei creșteri demografice, al unor capacități tehnologice avansate de exploatare și al existenței unor piețe de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
secetă. Acest lucru era posibil doar cu aprobarea domniei (Stahl, 1998, vol. I, pp. 244-246). Mutând discuția asupra pădurii ca sistem de resurse care furnizează lemn, trebuie precizat faptul că preocuparea pentru exploatarea rațională a lemnului nu era caracteristică satelor devălmașe, pădurea fiind exploatată în scopuri silvice doar pentru nevoile din gospodărie. Chiar dacă exploatarea nu se făcea în scopuri silvice, nu înseamnă că, în alte condiții (populație mai mare, tehnici mai avansate etc.), acest tip de exploatare nu ar fi fost
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
comunități, care erau obișnuite cu accesul liber la sistemele de resurse și cu patternuri decizionale și comportamentale care nu individualizau acțiunile de exploatare a sistemelor de resurse ale fiecărui obștean în parte. Din păcate, problema sistemelor de resurse din satele devălmașe nu a constat în nerespectarea regulilor de plafonare a drepturilor de folosință. Date fiind condițiile demografice și tehnice, simpla nerespectare a acestor reguli nu ar fi însemnat o tragedie pentru sistemele de resurse deoarece în continuare acestea erau infinite în raport cu
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
se fi perfecționat, ea ar fi trebuit să se confrunte cu condiții de raritate. Condițiile de raritate au fost însă create de modul în care anumiți agenți acaparatori au profitat atât de legile formale, cât și de cele ale comunităților devălmașe, modificând în același timp și forma de proprietate, și patternurile decizionale. Faptul că acaparatorii externi nu au putut exploata abuziv sistemele de resurse decât prin destrămarea modului de organizare devălmaș ar putea fi interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
în acel registru. Deși slab tolerați în obște, nebăștinașii reușesc să pătrundă, să aibă acces la sistemele de resurse și, în final, să destrame vechiul sistem de organizare. Ei au reușit să pătrundă fie prin luarea în arendă a averilor devălmașe, fie prin obținerea indigenatului . De obicei, țăranii nu dădeau de bunăvoie în arendă terenurile, dar neavând bani se împrumutau și erau apoi siliți să dea pământul în arendă. Sistemul era de fapt o camătă, iar datoriile se prelungeau adesea de la
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
persoană abia intrată în obște. Prin înrudire, ea căpăta dreptul de a exploata un teren agricol care, deși nu se echivala cu proprietatea privată, era totuși lăsat în administrare/exploatare gospodăriei respective. Celelalte sisteme de resurse erau însă în continuare devălmașe. În aceste cazuri, apărea întrebarea dacă un străin care a obținut dreptul de a avea o ocină capătă aceleași drepturi de folosire a sistemelor de resurse devălmașe ca și un băștinaș. În cazul obținerii indigenatului prin cumpărare, acesta era inițial
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
în administrare/exploatare gospodăriei respective. Celelalte sisteme de resurse erau însă în continuare devălmașe. În aceste cazuri, apărea întrebarea dacă un străin care a obținut dreptul de a avea o ocină capătă aceleași drepturi de folosire a sistemelor de resurse devălmașe ca și un băștinaș. În cazul obținerii indigenatului prin cumpărare, acesta era inițial respins de către obște și în totală contradicție cu „obiceiul pământului”. Din moment ce nicio gospodărie nu era proprietara terenului pe care îl exploata, nu avea cum să îl vândă
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
era proprietara terenului pe care îl exploata, nu avea cum să îl vândă. Aceste vânzări sunt posibile pe măsură ce ocinile devin ereditare, gospodăria se autonomizează, iar drepturile obșteanului se individualizează (Stahl, 1998, vol. II, pp. 224-234). Procesul de împărțire a averii devălmașe a avut loc în mai multe etape. Într-o primă fază au fost împărțite terenurile destinate agriculturii, pentru ca în final să fie împărțite izlazul și pădurea. Terenurile agricole au fost distribuite după diverse metode care variază de la un sat la
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
împărțite terenurile destinate agriculturii, pentru ca în final să fie împărțite izlazul și pădurea. Terenurile agricole au fost distribuite după diverse metode care variază de la un sat la altul, de la o etapă la alta n. Diversele metode de împărțire a averii devălmașe aveau însă pe fond o regulă de bază care era menită să prevină apariția conflictelor: „Pentru a curma o controversă de tipul «cine împarte parte-și face», oamenii folosesc un procedeu simplu - «unu’ împarte, altu’ alege»; cu alte cuvinte, cel
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
vorba de o împărțire a drepturilor de folosire a sistemelor de resurse. Sistemul folosit era proporționalitatea lotului agricol cu dreptul de a folosi pădurea și izlazul (Stahl, 1998, vol. II, pp. 270-290). 2.4. Concluzii Date fiind condițiile din satele devălmașe românești, cumulate cu nivelul de dezvoltare al aparatului administrativ de stat din acea perioadă, putem afirma, din perspectiva Cadrului de Analiză și Dezvoltare Instituțională, că forma de proprietate în comun era cea mai potrivită la acea vreme. Astfel, costurile creării
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]