921 matches
-
Activitatea profesională și viața socială trec pe primul plan, viața de familie diminuând. Familia își pierde în mare măsură rolul și funcțiile. Din aceste motive, crește numărul divorțurilor, al conflictelor între parteneri, scăzând concomitent interesul și încrederea tinerilor în familie. Devalorizarea instituției familiale va amenința însăși stabilitatea și viitorul comunității umane și ale societății respective. Legat de aceste aspecte este de discutat și modul de creștere și educare ale copiilor. Aceștia, ieșind de sub controlul familiei, vor fi expuși unor influențe rele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care este menținut echilibrul social și asigurat progresul comunității umane respective. Cauzele schimbărilor sociale nu trebuie considerate în mod neapărat ca având un caracter negativ. Ele pot fi atât negative (factori de regres, de involuție, de stagnare, de dezorganizare și devalorizare socială etc.), cât și pozitive (factori de progres, de evoluție, de dezvoltare, de înnoire și revalorizare socială etc.). Indiferent de natura lor, cauzele schimbărilor sociale presupun un „efort de adaptare”, un „efort de asimilare” a schimbărilor, de acomodare a indivizilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
familial, și imitării automate a unor „(pseudo)modele”, prin integrarea în grupele marginale de adolescenți delincvenți. Acest tip de comportament este favorizat de stările de anomie socială, de slăbirea sau chiar absența controlului familial și școlar al tinerilor, schimbările socio-culturale, devalorizarea modelelor morale, dificultatea comunicării, frustrări, carențe educațional-afective, stări complexuale. Profilul personalității și modelul de comportament al toxicomanilor se caracterizează prin următoarele aspecte: viață dezordonată, conduite antisociale de factură sociopatică, acțiuni infracționale (șantaj, furt, violență), vagabondaj, prostituție, consum de droguri, slăbirea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a fi deviant a comportamentului membrilor săi. Se poate remarca din cele de mai sus o corelație dinamică între conduitele de tip deviant antisociale și evoluția societății în direcția „nonvalorilor” sau a „valorilor subculturale”, în raport cu o stare de anomie socială, devalorizarea modelului etic, socio-cultural, creșterea contradicțiilor, a tensiunii și a conflictelor sociale etc. J.I. Kitsuse și D.C. Dietrick descriu chiar o dinamică a acestor aspecte, după cum urmează: - scăderea toleranței; - mărirea numărului actelor de tip antisocial; - scăderea acțiunilor împotriva criminalității; - creșterea alienării
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
poate manifesta fie sub forma „refugiului”, fie sub forma „dependenței”; refugiul este latura inactivă a Eului slab, caracterizată prin retragerea în fața situațiilor vieții și izolare până la anularea autoagresivă a individului; ea se caracterizează prin defetism, anxietate, autoagresivitate, pierderea încrederii și devalorizarea propriei persoane; Dependența este latura amorfă a Eului slab, caracterizată prin imaturitatea afectivă a persoanei, care nu atinge gradul de realizare completă, lipsa unei imagini de sine stătătoare, a unei valori personale; ea se caracterizează prin submisivitate, nevoia de protecție
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
lărgească sau să modifice domeniul respectiv al perversiunilor”. Perversiunile se definesc prin raportul dintre om și valorile morale în sfera câmpului social. Ceea ce constituie factorul favorizant care strică echilibrul dintre om și valorile morale este criza modelului socio-cultural, exprimată prin: devalorizare, anomie, eliberarea haotică a pulsiunilor instinctuale, fără nici un fel de cenzură socio-morală, intervenția unei „morale diferențiate” de tip permisiv (A. Bayet), care deschide posibilitatea de manifestare în spațiul social a acestui tip de forme sociopatice. Ceea ce are importantă în acest
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
le generează. Înțelegerea cauzei, a naturii și a tipurilor de conflicte depinde de cunoașterea situațiilor de criză socială. Este prin urmare absolut necesar să analizăm crizele sociale. Crizele apar ca o consecință a uzurii și în cele din urmă a devalorizării modelelor socioculturale care normează societatea respectivă. Această devalorizare duce la situații de anomie, dezechilibru, anarhie, haos și în final la dezechilibrul și dezagregarea sistemului social, a instituțiilor, comunicării, conduitelor, activității etc. Apar stări de tensiune și conflicte care vor naște
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tipurilor de conflicte depinde de cunoașterea situațiilor de criză socială. Este prin urmare absolut necesar să analizăm crizele sociale. Crizele apar ca o consecință a uzurii și în cele din urmă a devalorizării modelelor socioculturale care normează societatea respectivă. Această devalorizare duce la situații de anomie, dezechilibru, anarhie, haos și în final la dezechilibrul și dezagregarea sistemului social, a instituțiilor, comunicării, conduitelor, activității etc. Apar stări de tensiune și conflicte care vor naște conduite de violență antisocială (delincvență, suicid, alcoolism, toxicomanie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
5. Ieșirea din criză și măsurile de igienă mintală Orice criză socială este consecința unei „confruntări” între „lumea veche” și „lumea nouă”. Noul, pentru a putea lua locul vechiului, îl culpabilizează pe acesta, vechiul devenind o „victimă a istoriei” prin devalorizare. Impunerea noului și a valorilor sale reprezintă o „traumă colectivă” care va trebui compensată. Ea este urmată din aceste motive atât de schimbări de structură, cât și, mai ales, de schimbări sufletești, morale, socioculturale interne. Noul se caracterizează prin apariția
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
disforică (deprimare). Ea se caracterizează în plan psihic printr-o senzație de neputință (pierderea energiei vitale), astenie, lipsa interesului pentru problemele obișnuite ale vieții (inclusiv nevoile biologice, alimentare, sexuale sau legate de conveniențele sociale ținută, aspect), sentimente de inferioritate (culpă, devalorizare), retragere, izolare, refugiu din realitate. Studiile concentrate pe analiza situației de bolnav au permis conturarea a cinci trăsături esențiale cu repercusiuni asupra personalității bolnavului (Barker R, 1982): Situația marginală: oscilație între două lumi, a sănătății și a bolii, negând când
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
strategia ECLA (United Nations’ Economic Commission for Latin America) de dezvoltare prin protecționism și de industrializare prin politici de substituire a importurilor. Acest model a avut succes în anii ’50. A urmat o fază de declin: stagnare economică, șomaj, inflație, devalorizarea monedei, declinul comercial, în anii ’60, ceea ce a condus la proteste, deci la colapsul regimurilor populare și, în consecință, la regimuri militare și autoritare. În planul care ne interesează pe noi, aceste procese au însemnat și colapsul teoriilor modernizării ca
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
populației din România: salariile - ca principală sursă de venit (inclusiv în țările dezvoltate), menită să asigure individului și familiei sale resursa de bază pentru satisfacerea nevoilor cotidiene - respectiv pensiile - devenite un pilon al bugetelor gospodăriilor datorită certitudinii obținerii lor (în pofida devalorizării în timp) și faptului că segmentul pensionarilor a depășit, de-a lungul tranziției, dimensiunea celui salariat. Salariații și pensionarii, considerați împreună, depășeau în 2003 1/3 din populația țării. Atingerea procentului de 12% dintre angajații cu normă întreagă salarizați la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
centrate pe elev. Furnizarea de informații științifice depinde de responsabilitatea și activitatea profesorului, iar fixarea poate fi interactivă, participativ-colaborativă. Este bine ca un profesor să cunoască și să aplice un număr cât mai mare de metode didactice pentru a evita devalorizarea metodei prin repetiție. Elementele de creativitate trebuie să fie mereu prezente. Metodele participative sunt mai obositoare pentru actorii actului didactic, spre deosebire de cele clasice care sunt mai pasive și relaxante. Elevii, care au un număr destul de mare pe zi și pe
Utilizarea strategiilor activ-participative în activitatea de predare- învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
percepute În mod defectuos. În ceea ce privește stima de sine a subiecților, nu s-au remarcat diferențe semnificative Între cele două eșantioane. Totuși s-a obținut un prag de semnificație apropiat de cel critic (p=0.064), ceea ce relevă o tendință de devalorizare a propriei persoane În cazul celor care suferă de schizofrenie paranoidă. Analiza matricei de corelație (Tabel 3) relevă faptul că există o relație inversă semnificativă Între stima de sine și agresivitate (p<0.01). Din aceste rezultate derivă concluzia că
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
mai pregnant la scorul total. 5. Nu există diferențe majore Între stima de sine a persoanelor care suferă de schizofrenie paranoidă și stima de sine a persoanelor care nu suferă de boală psihică, Însă există totuși o ușoară tendință de devalorizare a propriei persoane În cazul celor care suferă de schizofrenie paranoidă. 6. Există o relație inversă semnificativă Între stimă de sine și agresivitate; cu cât nivelul stimei de sine va fi mai scăzut cu atât nivelul agresivității va fi mai
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
importanțe în detrimentul celorlalți, tulburări de relații interpersonale care merg de la exploatarea celuilalt până la tulburări de aprecierea valorii sau a sentimentelor acestuia. Exhibiționism, fantasme sau atotputere, sentimentul de a avea orice drept, oscilația caracteristică între pozițiile extreme de idealizare și de devalorizare a celorlalți. Psihobiografia personalităților psihopatice Caracteristicile personalităților anormale de tip psihopatic, presupun un anumit mod sau stil de viață al acestora și implicit un anumit „destin”. Aceste aspecte sunt cuprinse în caracteristicile psiho-biografice ale acestor indivizi. O analiză psiho-biografică a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de adaptare (L. Bauer, R. Lewinsohn, A. Siegfried, F. Nitti, C. Rădulescu-Motru, P.P. Negulescu, P Andrei, J. Barus-Michel, F. Ginst-Desprairies, L. Ridel). Schimbările pot duce la tulburarea „ordinii sociale”, după cum, în egală măsură, și stagnarea poate duce la „uzura” și devalorizarea acesteia. În societatea actuală, aceste crize de schimbare sunt deosebit de acute. Viața omului modern este dominată de „randament și profit” antrenând o „competiție a intereselor” care suprasolicită viața emoțională, capacitățile de adaptare, conduitele, acțiunile, modul de a gândi al oamenilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care generează conflicte, locuința de tranzit care generează sentimentul de insecuritate și înstrăinare al persoanei în raport cu reședința sa, impresia de artificial, de inautentic, promiscuitatea locuințelor supraaglomerate cauzează surmenajul psiho-senzorial, conflicte, tensiuni, angoasă, tulburări nevrotice, conduite deviante sau delictuale, violență. 6) Devalorizarea persoanei Ce va deveni în final persoana umană aflată în aceste condiții de viață socio-culturală, economică, morală? J. Folliet descrie un veritabil sindrom de degradare al personalității umane caracterizat prin următoarele aspecte: golirea interioară a persoanei, slăbirea acesteia, dependență și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
extrem de importantă, întrucât, așa cum afirmam anterior, valorile sunt cele care contribuie la formarea Supra-Eului colectiv prin intermediul căruia sunt normate și controlate conduitele, acțiunile și formele de gândire ale grupurilor umane. Deprecierea valorilor sau pierderea totală a acestora va duce la devalorizarea Supra-Eului colectiv, favorizând „eliberarea” conținutului pulsional primar al inconștientului colectiv. Aceasta este consecința „crizei valorilor”, a stării de anomie socială. Consecințele acesteia sunt extrem de variate. În locul valorilor tradiționale, pe care se întemeiază structurile sufletești ale maselor, apar modele care se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în toate epocile de criză ale istoriei umanității. Formal, liderul este simbolul „salvatorului”, dar, în esență, el este imaginea Supra-Eului personal, represiv, care-și impune autoritatea asupra maselor, ale inconștientului colectiv, autoritate care, în final, va declanșa un conflict violent. Devalorizarea socială va duce la înlocuirea valorilor socio-culturale și moral-religioase cu „ideologiile partizane” care vor fi impuse în mod obligatoriu maselor de indivizi drept unică formă de gândire, așa cum este întâlnită în societățile totalitare laice sau religioase. Se produce în timp
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
că vigilența trebuie păstrată. Dar asta nu înseamnă să-și imagineze că este bolnav și să se trateze în mod regulat, nici să joace rolul de victimă, ci să se afirme fără a agresa și să evite o prea rapidă devalorizare. 3. Discuții Terapia disfuncției erectile a lui Hubert, de natură psihogenă, se dovedește a fi avut rezultate pozitive în raport cu cererea, deoarece comportamentul problemă s-a rezolvat. Poate am fi putut acorda cu ușurință mai multă atenție afirmării de sine. In
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
imediate Puternice stări emoționale Dorințe suicidare Nevoie imperioasă de a se automutila Amenințări cu sinuciderea Tentative de suicid Comportamente problemă Automutilări Dificultăți privind controlul furiei Consecințe asupra mediului Consecințe asupra subiectului Relații afective perturbate Cicatrice datorate automutilărilor Respingeri-abandonuri ale relațiilor Devalorizare Atenție specifică acordată Doamnei B. Intăriri ale temerilor legate de abandon de către anturajul său după apariția Evitarea situațiilor conflictuale comportamentelor probleme Alinare emoțională Non-dezvoltare a competențelor de control a emoțiilor Grupurile psiho-educaționale Caracteristici generale Prima ședință Prima ședință a fiecăruia
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dovadă a unei probleme reale. A gândi în termeni de totul sau nimic, alb sau negru. In realitate, ceea ce interlocutorii observă, este blocajul comportamentului său și al discursului său în momentul în care aceasta începe să roșească. Gândurile obsedante și devalorizările sunt simptome ale bolii, nu expresia unei forme oarecare de luciditate în legătură cu propria persoană. Simptome depresive (pierderea interesului, iritabilitate, oboseală cronică...). Inferioare pragului: numărul sau intensitatea simptomelor sale nu sunt suficiente pentru a stabili diagnosticul, în ciuda disconfortului și a suferinței
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
intruziune orală, genitală sau anală, molestare de natură sexuală, cu contact genital sau fără, exploatare sexuală. ● Abuz emoțional: se referă la izolarea forțată a copilului, neacordarea sprijinului emoțional, terorizarea, refuzul de a ajuta copilul la solicitarea acestuia, jignirea, ridiculizarea repetată, devalorizarea, denigrarea, înfricoșarea, ignorarea sentimentelor sale, umilirea sau exploatarea morală, coruperea prin învățarea sau recompensarea comportamentelor rasiste, imorale sau criminale. ● Neglijarea presupune deprivarea minorului de cele necesare nevoilor sale biologice, emoționale și de dezvoltare psihică. ● Neglijare fizică: se referă la refuzul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
refuzul psihotic. 2) A doua categorie este cea a apărărilor imature, șase la număr: proiecția, fantezia schizoidă, ipohondria, agresiunea pasivă, activismul (acting-out) și disocierea (sau refuzul nevrotic). Vaillant precizează că exclude din această categorie mai multe apărări imature - precum clivajul, devalorizarea, idealizarea sau identificarea proiectivă -, cunoscute și ca apărări care distorsionează imaginea și care sunt desemnate prin termeni aflați în legătură cu teoria relațiilor obiectuale. 3) În a treia categorie, cea a apărărilor nevrotice sau intermediare, Vaillant clasează deplasarea, izolarea afectului, refularea și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]