400 matches
-
apropiată de temperatura de fierbere a componentului ușor volatil. Funcție de modul de circulație a fazelor pe taler, coloanele pot fi: • cu deversoare interioare sau exterioare (lichidul trece de pe un taler pe altul prin deversoare, iar vaporii prin orificiile talerului); • fără deversoare (lichidul și vaporii se deplasează prin orificiile talerului). Dintre coloanele cu deversoare cele mai folosite sunt cele cu talere: sită, cu clopote, cu supape sau uniflux. Vaporii circulă ascendent în coloană, trec prin orificiile talerului și barbotează în lichidul de pe
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
circulație a fazelor pe taler, coloanele pot fi: • cu deversoare interioare sau exterioare (lichidul trece de pe un taler pe altul prin deversoare, iar vaporii prin orificiile talerului); • fără deversoare (lichidul și vaporii se deplasează prin orificiile talerului). Dintre coloanele cu deversoare cele mai folosite sunt cele cu talere: sită, cu clopote, cu supape sau uniflux. Vaporii circulă ascendent în coloană, trec prin orificiile talerului și barbotează în lichidul de pe taler (transferul de căldură și de masă între faze are loc pe
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
ascendent în coloană, trec prin orificiile talerului și barbotează în lichidul de pe taler (transferul de căldură și de masă între faze are loc pe taler). Lichidul se deplasează descendent pe ansamblul coloanei și trece de pe un taler pe altul prin deversoare. Înălțimea coloanelor de rectificare cu talere Înălțimea coloanei se determină funcție de numărul de talere reale ale coloanei și de distanța dintre talere. Numărul de talere reale ale coloanei se poate determina prin două metode: • dimensionare la echilibru, • dimensionare pe baza
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
de pe un taler pe altul și reducerea eficacității talerelor. Pentru asigurarea închiderii hidraulice a talerelor și pentru reducerea antrenării lichidului se recomandă ca distanța între talere să fie: H = (2 ÷ 2,5) ⋅ H d în care: Hd - înălțimea lichidului din deversor. Ținînd seama de factorul economic, distanța dintre talere se consideră 150÷200 mm pentru coloane montate în spații închise și 500÷900 mm pentru coloane montate în aer liber. Pentru coloanele cu diametru mare (D > 1,5 m) trebuie asigurată
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
unele amenajări hidroenergetice din țara noastră. Caracteristicile constructive ale barajului sunt: inălțimea barajului 127 m; lungimea la coronament 435 m; lățimea la baza 119 m; lațimea la coronament 12 m; volumul total de beton 1.625 mii mc; 4 câmpuri deversoare de 11,5 m, cu vană segment; 4 galerii pentru goliri de fund cu diametrul de 2,5 m. Excavațiile din zona centrală (350 mii mc aluviuni și 170 mii mc rocă s-au început cu excavatoare de 1 mc
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
m; raza medie la coronament 92,10 m; volumul de beton din corpul barajului 57 mii mc; volumul lacului de acumulare 43.500 mii mc, din care util 27.400 mii mc; Pentru descărcarea apelor mari s-a prevăzut un deversor liber situat la partea superioară a ploturilor centrale, având 5 deschideri de 6,4 m și 4 orificii 1,5 m x 0,6 m, putându-se evacua un debit de 250 mc/sec. În baraj s-a înglobat o
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
alcătuit din 15 ploturi, primul plot face racordul între baraj și malul drept, continuă cu un dig din arocamente; ploturile 2 6 și 10 13 având aceeași formă (tip nedeversat); ploturile centrale 7 12 au contraforți speciali pentru a susține deversorul frontal (cu 3 deschideri de câte 6,67 m fiecare) care acoperă o centrală hidroelectrică de 4 MW amplasată la piciorul barajului. Caracteristicile geometrice ale barajului sunt: inălțimea peste cota de fundație 51,50 m; lungimea totală la coronament 198
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
potabilă și industrială a orașului Sibiu. Acumularea realizată prin acest baraj are un volum de 15.500 mii mc și este amplasată pe râul Cibin, la 2 km amonte de localitatea Gura Rîului. Evacuarea debitelor maxime se face printr-un deversor de creastă amenajat pe lățimea a trei ploturi centrale, pe o lungimea totală a crestei deversoare de 39 m, ce poate descărca un debit de 800 mc/sec la o lățime de lamă deversantă de 4,6 m. Barajul are
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
500 mii mc și este amplasată pe râul Cibin, la 2 km amonte de localitatea Gura Rîului. Evacuarea debitelor maxime se face printr-un deversor de creastă amenajat pe lățimea a trei ploturi centrale, pe o lungimea totală a crestei deversoare de 39 m, ce poate descărca un debit de 800 mc/sec la o lățime de lamă deversantă de 4,6 m. Barajul are două goliri de fund cu 1.000 mm capabile să evacueze 32 mc/sec și o
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
funicular. 1.5. TEHNOLOGIA DE ARMARE La barajele de beton în arc, elementele principale care se armează sunt: golurile din corpul barajului(galerii, puțuri, casa vanelor, conducte), pasarelele de la paramentul aval, consolele și parapeții de la coronament, descărcători de ape mari, deversorul, prizele de apă, etc. Oțelurile pentru armături trebuie să fie depozitate separat pe diametre și mărci de oțel. În acest scop se va urmări: evitarea condițiilor care favorizează corodarea oțelului și murdărirea cu pământ sau alte materiale; asigurarea posibilităților de
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
scop. 2.6. LUCRĂRI DE ARMARE La barajele de beton în arc, elementele principale care se armează sunt: golurile din corpul barajului (galerii, puțuri, casa vanelor, conducte), pasarelele de la paramentul aval, consolele și parapeții de la coronament, descărcători de ape mari, deversorul, prizele de apă, etc. Oțelul beton utilizat la armarea elementelor din beton armat trebuie să satisfacă cerințele impuse prin caietul de sarcini, unde se precizează: limita de curgere, rezistența la rupere și alungirea la rupere. Toate armăturile sosite în șantier
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
impune dacă în lac nivelul variază cel puți 20 30 m sau este constant. Asigură o stabilitate mai bună a oscilațiilor decât celelalte tipuri. Este mai puțin recomandabil în cazul variațiilor mari de nivel. 3.1.3.4. Castele cu deversor La oricare dintre tipurile de castele prezentate se poate prevedea un deversor la partea superioară, pentru limitarea saltului maxim. Adoptarea deversorului este adoptată din condiții de economicitate. Se compară reducerea de investiții prin scăderea înalțimii castelului cu costul deversorului și
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
este constant. Asigură o stabilitate mai bună a oscilațiilor decât celelalte tipuri. Este mai puțin recomandabil în cazul variațiilor mari de nivel. 3.1.3.4. Castele cu deversor La oricare dintre tipurile de castele prezentate se poate prevedea un deversor la partea superioară, pentru limitarea saltului maxim. Adoptarea deversorului este adoptată din condiții de economicitate. Se compară reducerea de investiții prin scăderea înalțimii castelului cu costul deversorului și pierderile de energie provocatede pierderea de apă la deversare. Practic sunt puține
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
decât celelalte tipuri. Este mai puțin recomandabil în cazul variațiilor mari de nivel. 3.1.3.4. Castele cu deversor La oricare dintre tipurile de castele prezentate se poate prevedea un deversor la partea superioară, pentru limitarea saltului maxim. Adoptarea deversorului este adoptată din condiții de economicitate. Se compară reducerea de investiții prin scăderea înalțimii castelului cu costul deversorului și pierderile de energie provocatede pierderea de apă la deversare. Practic sunt puține cazuri în care castelul deversant devine economic. 3.2
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
cu deversor La oricare dintre tipurile de castele prezentate se poate prevedea un deversor la partea superioară, pentru limitarea saltului maxim. Adoptarea deversorului este adoptată din condiții de economicitate. Se compară reducerea de investiții prin scăderea înalțimii castelului cu costul deversorului și pierderile de energie provocatede pierderea de apă la deversare. Practic sunt puține cazuri în care castelul deversant devine economic. 3.2. TEHNOLOGIA PROPUSĂ PENTRU CAMERA SUPERIOARĂ A CASTELULUI DE ECHILIBRU După realizarea prelungirii puțului prin glisare până la cota finală
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
1998-2000, care au impus elaborarea unui proiect de reabilitare. Ulterior, pe baza acestuia au început lucrările de punere în siguranță a acestui obiectiv, integrat sistemului de gospodărire a apelor din bazinul Timiș-Bega. Lucrările au vizat etanșarea fundației și refacerea barajului deversor, amenajarea albiei râului Bega în aval, consolidarea canalului de alimentare Timiș-Bega, înlocuirea echipamentelor hidrotehnice etc. De la directorul Direcței Apelor Banat, dl ing. Mihnea Stanca, am aflat că, în 2006, au fost alocate fonduri, astfel încât până la sfârșitul lunii noiembrie lucrările să
Agenda2006-07-06-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284745_a_286074]
-
secetă“. Și am putea afirma că în izbânda acestor acțiuni, „cheia“ de ordin tehnic o reprezintă, în cea mai mare măsură, pentru Timișoara, dar și pentru celelalte localități existente de-a lungul Begăi, Nodul hidrotehnic de la Coștei. În timp, barajul deversor cu prag lat de anrocamente în căsoaie de lemn umplute cu piatră brută și alte utilități ale Nodului hidrotehnic de la Coștei au suferit deteriorări, cele mai grave în urma viiturilor din 1998, când în corpul barajului s-au ivit eroziuni și
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
zidăriei din piatră. În aceste condiții, pe baza proiectului elaborat de „Aquaproiect“, au început lucrările de punere în siguranță a Nodului hidrotehnic Coștei, susținute financiar din fonduri de la Banca Europeană pentru Investiții și de la bugetul de stat. Pentru etanșarea barajului deversor au fost analizate nouă variante, optându-se pentru etanșarea acestuia cu un ecran de beton încastrat (1,00 m) în roca de bază sub protecția unei incinte de palplanșe de metal. Având în vedere caracterul istoric al barajului, precum și concluziile
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
954 km), refacerea stăvilarului, înlocuirea echipamentelor hidromecanice de închidere a canalului. Va fi modernizat sistemul informațional, astfel încât, în orice moment să poată fi cunoscut automat nivelul apei în amonte și aval de stăvilar, pozițiile stăvilarelor, nivelul apei amonte de pragul deversor, precipitațiile și temperatura aerului. Investițiile realizate până la această dată se ridică la 500 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă 95% din lucrările primei etape, aflându-se în curs de pregătire etapa a II-a, care va începe în 2004. Prin
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
centură în construcție la Deta, care va elimina circulația autovehiculelor grele prin centrul orașului. O. N. Lucrări hidrotehnice l La Sânmihaiu Român Nodul hidrotehnic de la Sânmihaiu Român a suferit o serie de degradări, fiind necesare lucrări de consolidare a barajului deversor și de reabilitare a ecluzei. Directorul Direcției Apelor Banat, dl ing. Mihnea Stanca, ne-a informat că investiția este cuprinsă în programul aprobat de ministerul de resort ( M.M.G.A. ) pentru anul în curs, la ora actuală aflându-se în stadiu
Agenda2006-13-06-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284898_a_286227]
-
zonă, cât și pentru suplimentarea necesarului de apă potabilă în caz de secetă. Investiția este finanțată din credite B.E.I. și de la bugetul de stat. Sunt în curs de execuție ori urmează să fie demarate lucrări de etanșare a fundației barajului deversor și de refacere a acestuia, amenajarea albiei în aval de baraj, consolidarea canalului de alimentare Timiș-Bega, implementarea sistemului informațional de gospodărire a apelor. O. NICA Calitatea aerului l Simpozion organizat de Primărie În cadrul proiectului ROSE (Remote Optical Sensing Evaluation), Primăria
Agenda2003-44-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281662_a_282991]
-
condiții, pe baza studiului întocmit de „Aquaproiect”, au fot demarate lucrări de punere în siguranță a acestei amenajări vitale pentru alimentarea cu apă a Timișoarei și pentru protecția orașului, în caz de inundații. S-a trecut, astfel, la etanșarea barajului deversor, la refacerea stăvilarelor, reamenjarea Timișului în aval, înlocuirea echipamentelor hidromecanice de închidere a canalului. Se modernizează, de asemenea, sistemul informațional, astfel încât să se poată cunoaște instantaneu nivelul apei în amonte și aval de stăvilar, nivelul precipitațiilor și al temperaturilor din
Agenda2004-41-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/282967_a_284296]
-
1999 ────────────────────────────────────────���───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────- 0 1 2 3 4 5 6 7 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────- A. Ecluze 1. 8.13.01 Ecluza română Porțile de Fier I L = 780 m; Centrală română și Turnu Severin, 1972 1.154.999.585.369 ampriza = 58,54 m; barajul deversor județul Mehedinți �� S = 22,5037 ha 2. 8.13.01 Ecluza principala și de rezervă L = 310 m (120 m Dunărea Mică și Colonia Comună Gogosu, 1984 1.543.466.514.631 Porțile de Fier ÎI pentru rezervă); provizorie județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129678_a_131007]
-
1993 164.302.100.000 S = 155,886 ha județul Caraș-Severin 3. 8.18.01 Barajul Herculane H = 26 m, S = 0,7377 ha Băile Herculane Băile Herculane, 1998 2.383.700.000 județul Caraș-Severin 4. 8.18.01 Baraj deversor Cândești H = 26 m, S = 0,2 ha Berca, Vernesti Cândești, județul Neamț 1989 93.356.300.000 5. 8.18.01 Baraj de greutate Izvorul Muntelui H = 127 m, S = 4,35 ha DN 15, Râul Bistrița Bicaz, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129678_a_131007]
-
m, Amonte Sat Closani Pades 1973 131.875.500.000 S = 2,196 ha 35. 8.18.01 Baraj Cerna H = 110,53 m, Cerna Pades 1979 495.626.000.000 S = 5,820 ha 36. 8.18.01 Baraj deversor S.H. H = 50 m, Barajul iugoslav Gură Văii, 1971 498.455.356.186 Porțile de Fier I S = 1,635 ha și centrală română Drobeta-Turnu Severin 37. 8.18.01 Baraj nedeversor H = 51,5 m, Ecluza română și mal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129678_a_131007]