2,624 matches
-
Gheorghe Grigurcu Aapărut recent, într-o a doua ediție, volumul de versuri Miresme din stepă al unui poet uitat, Ion Buzdugan (1887-1967), sub îngrijirea devotată a lui C. D. Zeletin, care l-a însoțit cu o prefață și cu o prezentare semnate de N. Iorga. Ion Buzdugan: un mare basarabean. Militant pentru unirea Basarabiei cu patria-mamă, împlinită în 1918, prin votul Sfatului Țării, al cărui
Un poet basarabean by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4310_a_5635]
-
Când se întâmplă să cunoști câte ceva despre comportamentul animalelor, gestionezi mai usor întâlnirea cu un animal politic. Traian Băsescu nu e, însă, un animal domestic și devotat omului, el ar putea fi... nu un berbec, ci un animal de pradă. Un tigru la pândă care urmărește o antilopa, de exemplu? Tigrul e un animal sălbatic, știm cu toții, hărăzit nu cu rațiune, ci cu instinct. Instinctul de supraviețuire
"Eu, domnule Pleșu, cu berbecul m-am lămurit, aleg gâștele!" () [Corola-journal/Journalistic/43350_a_44675]
-
Gabriel Dimisianu Vechi și devotat cititor al rubricii lui Andrei Pippidi din „Dilema veche”, am acum prilejul să regăsesc textele de acolo strânse laolaltă, regrupate în cele două volume apărute la Editura Humanitas (Case și oameni din București, 2012). Este vorba de acea rubrică din
Solidar cu Andrei Pippidi by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4294_a_5619]
-
pe toți cei care-ți bat la ușă și-ți cer un loc de muncă. Înseamnă, cum am spus, să te întorci în timp, într-un stalinism feroce, despre care, culmea, zici că-l combați, dar inconștient îl slujești la fel de devotat ca jdanoviștii de odinioară. De necrezut! Scriind acestea nu am vrut să mă plâng și nici nu vreau să ies în față într-un mod jenant. Cazul meu însă poate fi al oricui. Persoana întâi poate fi persoana a treia
Cam ce poate păți scriitorul român by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/4465_a_5790]
-
continuarea călătoriei, de la Vaslui “ni s-a dat căruțe și cai de poștă”. Datorită neîncrederii în domnii Țărilor Române, care înclinau către puterile creștine, Rusia și Austria, amintind doar pe Constantin Brâncoveanu și Dimitrie Cantemir (1710-1711), turcii au numit domnitori devotați lor, dintre marii dragomani greci din Fanarul constantinopolitan. În timpul regimului fanariot, obligațiile față de Poartă au fost sporite, fiscalitatea a devenit excesivă, Hotinul ajunge raia otomană(1713), Oltenia este luată de la turci și anexată temporar de Austria(1718), iar Moldova de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
copilăriei am cunoscut-o doar atunci, când mama mea a divorțat de tatăl meu - un tiran înnăscut, care nu era mulțumit de ceea ce are, deși era om bogat, avea tot ce-i trebuia pentru a fi fericit, avea o soție devotată, harnică, iubitoare, grijulie, avea două fiice frumușele, neascultătoare, ca orice copil, avea o casă, mai era o soacră, care-și dedicase viața copiilor ei, pentru a fi fericiți, căci bunica mea a crescut trei flăcăi și o fată - de la care
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
de ușor „vorbe mari”. Dar nu o dată i-a mărturisit, cu emoție, chiar dacă aparent „retoric”, că este „singura femeie” care l-a făcut să simtă că trăiește cu adevărat. În preajma ei încearcă un inedit „complex de sentimente”: admirația pentru mama devotată; prețuirea pentru inteligența nativă și caracterul integru; „fiorul viril” resimțit în fața farmecului ei feminin. Toate acestea îl fac să se considere mai mult decât un „Don Juan întârziat”. Din păcate, bucuria de a o fi întâlnit este urmată adesea de
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
existenței istorice. „Femeia visurilor” se suprapune acum peste imaginea conturată după un proces de decantare lentă a tuturor aluviunilor culturale. „Femeia de alături”, respectată, admirată și iubită, a devenit un personaj complex: amanta care știe să dăruiască mângâieri unice; prietena devotată și iubitoare chiar și în mustrare; mama exemplară al cărei instinct controlat și dirijat cu responsabilitate o înalță ca pe o icoană, vie și memorabilă. Domnul R. o admiră pe Teodora în această postură, atâta vreme cât el însuși mai păstrează ceva
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
scria lui Henric al IV-lea: "Sire, aveți succes! Roma va ceda!" Regele aprecia mult acest fel de a trata afacerile ecleziastice și făcea tot ce trebuia ca acestea să fie satisfăcute. Președintele Jeannin provenea din Ligă; el fusese slujitorul devotat al ducelui de Mayenne. Această fidelitate, unită cu probitatea și cu zelul depus în folosul binelui public, a făcut ca el să "deschidă" inima lui Henric al IV-lea. A fost trimis în Olanda, pentru a negocia pacea între Provinciile
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
poate de rafinat, el a reușit să desnoade, puțin câte puțin, în ciuda miilor de piedici și obstacole, legăturile care uneau Roma cu Berlinul și, astfel, a fost capabil să-și facă un prieten dintr-un posibil adversar: un veritabil aliat, devotat frate de arme*. Capitolul IV Corpul diplomatic " Nu există nici o meserie care să nu își aibă ucenicia ei și urcând de la cele mai precare condiții la cele mai avantajoase apare, pentru toate, un timp al practicii, dedicat exercițiului, momentul în
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
paradis pe care adesea noi îl uităm! Tăcerea - fortăreață de profunde energii în care, refugiindu-ne, descoperim mirabila lume din noi... Hotărâri definitive trebuie să luăm numai după o îndelungă chibzuință, asta pentru a evita dureroasele pierderi ireparabile. Iubirea sinceră, devotată este una dintre căile care conduc spre adevăr. Dacă pământul nu simte căldura și dragostea inimii și brațelor muncitorului, nu se grăbește să cedeze din bogăția tăinuită în adâncul său... Grăbiți unii dintre noi să o ia înaintea timpului, uită
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
Pentru ea, jertfa Ifigeniei nu o mai cer zeii, ci proorocul Kalkas pentru a răzbuna ofensa adusă cu ani în urmă de ușuraticul Agamemnon fiicei sale. La întoarcerea regelui, Clitemnestra dorește să i se supună ca o soție credincioasă și devotată, hotărând să uite trecutul de umilință și cei zece ani în care a fost părăsită. La fel ca și eroina lui Alfieri, nu plănuiește de la început crima. Clitemnestra antică se considera instrument al unei drepte răzbunări; hotărârea e luată de
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
între noi. Față de ziariști e mai bine s-o numim altfel. MINISTRUL: Ai comis o crimă pentru mine. Ah, Venera! Dar nu trebuia. JENI: N-am suportat să văd cum vă hărțuiește. V-ar fi șantajat. O șefă de cabinet devotată nu putea proceda altfel. MINISTRUL: Ai dreptate. Ce facem? Tipa e infestată cu un rigor mortis ce nu s-a pomenit. JENI: Așa este. Beton. MINISTRUL: Ei drăcie! O să chem poliția. JENI: Să mă aresteze? MINISTRUL: Nu pe tine. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Care 64? EFIMIȚA: 64, de! La plebicist. LEONIDA: Lasa 64 e vorba de 32. EFIMIȚA: Ce 32? LEONIDA: Adică 32... nu 64... adică nu exagerațiuni... EFIMIȚA: Stai. Stai mă rog! Și eu sunt tată de familie! Nu toate mamele sînt devotate ceea ce ar trebui să le fie tot ce e mai sacru. Poate de aia nu merge. Poate ar trebui o tirania ca-n Rusia. LEONIDA: Ba pardon! M-am stenahorisit. (bate cu mina în gazeta și se cufundă în ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
pe closet. Telefonul e lângă ea. Pe jos. Pe gresie. Cuminte și tăcut. Și ledul ăla mic, care clipește intermitent, o anunță pe nebună că tele fonul e funcțional. Că așteaptă să preia semnale din satelit. Că e un prieten devotat. Că vrea să-i fie de folos. Trec niște ore mute, care târăsc după ele o căruță plină de minutare și secundare. Iar telefonul func țional rămâne mut. E noapte. Nebuna simte că îi e foame. Și zbang. Ecranul telefonului
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
O să simt cum băr batul ăsta e doar al meu și o să simt că toate sucurile mele sunt izvorul vieții lui și remediul pentru orice rău care îl pândește. O să-i dezmierd trupul cu balsamul buzelor mele. O să-i fiu devotată. O să știe că îl vreau doar pentru mine. N-o să-i spun asta. Dar el o să simtă că așa trebuie să fie lucrurile și nu o să cunoască altă femeie în afară de mine. O să-mi spăl părul în apa râului și o să
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Moglan. Actuala biserică, construită cu zid de piatră și cărămidă, a fost ridicată între anii 1965 -1967, pictată și resfințită în 1969, pe data de 2 noiembrie, de către Preasfințitul arhiereu Vicar Irineu Suceveanu. Preoți slujitori: Preotul Vasile Florescu, (1942- 1966). Devotat, bun slujitor, sădește în inimile credincioșilor cuvântul Evangheliei dar și dorința de a ridica o biserică de zid. Face primele demersuri în acest scop. Construiește clopotnița. Preotul Gheorghe Astanei, (1966-1971). Ridică biserica cu zid de piatră și cărămidă și reușește
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
născut în America și a copilărit în Italia, iar tatăl său, James Gandolfini, este nativ din Italia, Borgotaro, a fost zidar și mai târziu supraveghetor la Școala Catolică Paramus, deasemenea a fost decorat în Al 2-lea Război Mondial. Părinții săi au fost catolici devotați, iar în casa Gandolfini se vorbea italiană. Gandolfini a locuit în Park Ridge, New Jersey și a absolvit liceul în 1979 unde a făcut baschet de performanță și era înscris în trupele de teatru ale liceului. Deține o diplomă în
James Gandolfini, rolul principal în Clanul Soprano, a murit by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72142_a_73467]
-
ale dușmăniei, ale imposturii și ale prostiei, încrucișându-și însușirile specifice și combinându-le, mi-au interzis prin felurite mizerabile tertipuri, după trecerea Dincolo a lui Tudor Arghezi, dreptul de a continua ediția Scrieri, drept dobândit de mine printr-o devotată colaborare cu poetul vreme de treisprezece ani. Interzicându-mi mie s-o continui, au continuat-o ele, personificările menționate, așa cum nu s-au priceput. Dar pentru că în România, când e vorba de calitatea unei lucrări, a rămas valabilă vechea lozincă
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
al Realității evreiești, suplimentul pentru "cultura memoriei" îi e de-di-cat Margaretei Sterian (1897-1992) - artist plastic, scriitoare și traducătoare a cărei operă multiformă a îmbogățit patrimoniul cultural al țării noastre. Biobibliografia originalei artiste expusă atît de Geo Șerban cît și de către devotatul ei "ucenic" și legatar testamentar, pictorul Mircea Barzuca. Aflăm de la ei că soarta n-a fost tocmai binevoitoare cu Margareta Sterian. Rămasă din prima copilărie orfană de mamă și neglijată de tatăl recăsătorit, a fost crescută de bunica maternă, o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
pregătea Conferința de Pace și România, destul de necunoscută de către occidentali, avea nevoie de susținere, de un puternic lobby, cum se spune. Și pentru aceasta nu exista o persoană mai potrivită ca Regina Maria, o ființă energică, luptătoare, plină de inițiative, devotată țării, inteligentă și pe deasupra, ca femeie, fermecătoare. Era pur și simplu adorată, nu numai de compatrioți, - de soldații de pe front și de femeile, care-i sărutau poalele mantiei regale, dar și de către importante personalități publice occidentale și de mulțimile, parcă
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
Eminescu, Adrian Popescu scrie pătruns de respect și fără urmă de demagogie despre sărbătorirea lui Eminescu în fiecare ianuarie, la Botoșani: "Ce este de fapt pentru noi acest ritual cultural? E retragerea, într-un colț de țară, a unor inși devotați unui cult, cel închinat primului nostru poet universal, harului său, care i-a conferit o supraomenească, misterioasă putere plăsmuitoare, greu de definit, în ciuda exegezelor românești sau străine? O opțiune pentru trecut, un conservatorism luminat, o retragere din proza imediatului? O
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
părinților. Fantasmă tulburătoare, fratele îl ajută să se cunoască pe sine, să-și înțeleagă spaimele, să se apropie altfel de părinții săi. El este prima călăuză în explorarea trecutului familiei. Cea de-a doua, Louise, este o ființă reală, prietenă devotată a părinților săi. Un obiect joacă rolul de catalizator al memoriei: câinele de pluș găsit în pod provoacă un soi de tulburare părinților, transformată în șoc când îi dă numele Sim. Intuitiv, copilul simte că părinții săi păstrează mai multe
Secretele părinților by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8796_a_10121]
-
semnificative studii despre poezia lui V. Voiculescu, Șt. O. Iosif, G. Topîrceanu, Emil Giurgiuca și sistematic prezent în reviste precum "Luceafărul" și "Convorbiri literare", este mai bine cunoscut, și încă pe un spațiu incomparabil mai larg, ca un pasionat și devotat realizator a numeroase și mult prețuite emisiuni literare ale Radiodifuziunii, instituție unde a lucrat o viață, de la absolvirea facultății până la ieșirea la pensie. El se află printre cei care l-au avut ca model pe V. Voiculescu (poetul său de
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]
-
Aici în provincie ne zbatem între impulsul interior de a scrie, aprecierile elogioase ale grupurilor literare pe care le frecventăm și spaima de veleitarism. Cred că lipsa aprecierilor corecte din partea unor persoane competente, mă refer la persoana unui critic adevărat, devotat și onest, este una din cauzele proliferării literaturii proaste care a inundat piața actuală a cărții. Aș vrea să credeți în onestitatea afirmației mele că România literară a constituit pentru mine o adevărată școală". Vă mulțumim colegial pentru urări și
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8829_a_10154]