809 matches
-
este cel al întâlnirii cu Nichita Stănescu, în 1966, când acesta îi va traduce și prefața un volum, tipărit de Editura Albatros, în seria „Cele mai frumoase poezii”. O sublimare a sensurilor, o tentație de cristalizare în simbol, o sublimă dezagregare a simbolului, o comparare a lui în materie comparabilă cu fisurarea în stea a geamului mat, străbătut de o piatră transparentă [...] simbolul coboară din generalitatea lui, se filtrează făcând loc sentimentului singularizat, unic, capabil să reproducă vizual partea nevăzută a
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
averii se profilează pe fundalul declinului boierimii vechi, ceea ce înlesnește ascensiunea ciocoimii și proliferarea parvenitismului. Ambele scrieri conservă unele trăsături ale sămănătorismului, au, totuși, o tentă de realism critic și, prin subiectul legat de crimă, violență și patologie, patimă și dezagregare morală, prezintă afinități cu literatura naturalistă. Diferite sunt Ruginoasa (1939), Fermecătorul Hrisoverghi (1943) și Răzvrătitul Toderiță (scris într-o ultimă variantă în 1944, rămas inedit), care pot fi considerate romane istorice sau istorii romanțate. Cel dintâi, cu aspectul unei monografii
RASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289140_a_290469]
-
examinarea se realizează în prima oră după recoltare; • tehnica prelucrării probelor: urina se lucrează imediat (odată cu trecerea timpului survine liza celulară); volumul de urină folosit trebuie să fie standard; centrifugarea trebuie să fie blândă pentru a evita liza celulară și dezagregarea cilindrilor hematici; supernatantul se înlătură cu blândețe. D. Examinarea macroscopică a urinii este utilă în primul rând pentru aprecierea culorii. Pentru acuratețe trebuie respectate condiții optime de examinare - luminozitate, recipient transparent, fond de examinare alb. Culoarea normală variază de la galben
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și, când a obținut-o, un șofer i-a sfărâmat-o intenționat. A doua pasiune a fost șahul și îndemânarea tânărului este așa de mare, încât ajunge să joace fără tablă cu ambele culori. Dedublarea duce la o stare de dezagregare a imaginii normale a lucrurilor. Se vindecă citind o povestire de Stefan Zweig, unde e vorba de un individ care înnebunește jucând șah orb. Student în drept, renunță la ultimul examen gândind că „într-o lume în care chiar dreptatea
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
haotice, dezintegratoare, alienante ce au însoțit procesele de urbanizare de până acum. În consecință, o formulare mai generală și mai corectă a legii ar suna în următorul fel: „Orice proces de creștere rapidă și care este caracterizat de dezorganizare și dezagregare a vechilor forme comunitare, de descompunere a mecanismelor integrative, va genera o rată ridicată a sinuciderilor”. În această formulare, nu „gradul de urbanizare” este cauza, ci „procesul rapid de creștere (schimbare) caracterizat printr-un grad scăzut de organizare și integrare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ipotetică a mărimii contribuției lor. Teoria abstractă a comportamentului deviant ne oferă o listă de cauze foarte generale. În cadrul unei teorii contextuale putem să formulăm o listă de condiții sociale particulare (sărăcia, șomajul, discriminarea socială, rasială sau religioasă, izolarea socială, dezagregarea formelor colective de control și integrare) despre care presupunem că sunt cauzele concrete ale devianței într-un anumit context, pentru că ne putem imagina modul în care ele se conectează cu variabilele cauzale abstracte. „Poziția geografică” a unei colectivități nu va
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
clar că funcția sa e nulă. El are însă o serie de alte funcții pozitive; în primul rând, reprezintă un instrument de reafirmare a solidarității sociale într-un moment dificil pentru colectivitate, amenințată nu numai cu înfometarea, dar și cu dezagregarea. În fața amenințării naturale, colectivitatea se afirmă solidar, gata de a acționa în mod colectiv. În al doilea rând, dansul ploii poate fi interpretat ca o modalitate de „descărcare acțională”, de afirmare a atitudinii colective active. Cheia succesului societății omenești sunt
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
insolubilă. Atitudinea activă a fost reafirmată. În acest sens, magia poate fi interpretată ca o acțiune simbolică cu funcția de recuperare a speranței și de afirmare, totodată, a necesității acțiunii. Dezastrul natural nu găsește colectivitatea disperată, neputincioasă, resemnată, în pragul dezagregării interne, ci acționând solidar și organizat. Dansului ploii i se pot asocia și alte funcții: oportunitate de manifestare estetică și, de ce nu, eventual facilitarea contactului între tineri în vederea alegerii partenerului de viață. Analiza funcțională nu trebuie, în consecință, să se
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fie. El nu are încă finalități proprii suficient împărtășite de către toate națiunile care îl compun, fiind totodată lipsit de mecanisme eficace de promovare a unor asemenea finalități. Gradul de autonomie al unui sistem va varia substanțial în raport cu stadiul de constituire/dezagregare a respectivului sistem. În al doilea rând, orice sistem asupra căruia se oprește analiza sociologică reprezintă mereu doar un nivel al organizării complexe a societății, prezentând o autonomie relativă în raport cu sistemele care îl integrează ca subsistem, cu propriile sale subsisteme
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
următor: „O amenințare externă care poate fi contracarată eficace de către sistem va produce o creștere a coeziunii acestuia; dacă amenințarea este mult prea mare, încât nu i se poate face față, ea poate genera, dimpotrivă, o reacție de dispersie, de dezagregare a respectivului sistem social în mici comunități, ca o modalitate mai adecvată în acest caz de asigurare a supraviețuirii”. Cunoscând mai bine particularitățile sistemelor, putem formula legi mai precise deci asupra relației dintre condițiile exterioare și comportamentul lor. Considerând limitele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pe căi diferite. În condițiile unei incertitudini accentuate, pe care sistemul nu o poate reduce semnificativ prin mijloace de cunoaștere, incertitudinea provoacă o rigiditate structurală, ca o reacție de apărare. Schimbarea înseamnă o destabilizare a sistemului, iar aceasta implică riscul dezagregării. Atitudinea conservativă poate fi interpretată, de aceea, ca o reacție de apărare împotriva riscurilor pe care le presupune schimbarea în condiții de incertitudine. De regulă, această rigiditate structurală este însoțită și de o altă tendință care, pe de o parte
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
propune sau impune o infinitate de istorii. Dimpotrivă, evenimente, întâmplări, fapte sau dezvoltări sociale se agregă și se dezagregă în episoade cu durate determinate și cu tranziții istorice specifice. Menirea sociologiei este tocmai de a distinge astfel de agregări și dezagregări și de a releva modul în care se configurează tranzițiile. Odată cu aceasta, fără a se detașa de trecut sau de istorie, sociologia ar fi prin excelență contemporană. Fiind istorică, teoria sociologică își asumă un sens al construcției sociale; fiind contemporană
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o nouă tranziție, iar problema ar consta în elaborarea acelor modele explicative ce i-ar corespunde. Explicațiile pe care aceștia le-au oferit le putem clasifica în două categorii. Prima ia forma unei paradigme a regresivității dezvoltării. Ea insistă asupra dezagregărilor și contradicțiilor care s-au ivit în funcționarea sistemelor sociale din epoca modernității capitaliste târzii, ca urmare a ritmurilor și configurărilor diferite din cadrul componentelor sistemului social. Să considerăm, de exemplu, trei componente ale sistemului social: economia, cultura și politica. Astfel
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fiecare dispune de o autonomie a dezvoltării, oricât de relativă ar fi aceasta. Tocmai în virtutea unei astfel de autonomii, axele sau principiile constitutive ale unei componente pot fi atât de diferite de ale celorlalte, încât să genereze în sistemul social dezagregări sau contradicții care să-i blocheze dezvoltarea integrală și chiar să-i inducă o stare regresivă cu efecte de disoluție sau de imposibilitate a înaintării spre un stadiu al dezvoltării dezirabile. Paradigma regresivității dezvoltării ia ca referință o țintă a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
au fost consacrate mai întâi în anumite societăți, cele occidentale, și apoi s-au extins și în altele. Binomul centru-periferie este elocvent în acest sens, iar Im. Wallerstein i-a demonstrat forța analitică atunci când s-a referit la agregările și dezagregările sistemului mondial în diverse perioade istorice și în societăți diferite. Procese de genul menționat nu au încetat nici acum în destule societăți. Ele au fost analizate, așa cum am văzut, de sociologi și nu numai de ei, începând cu perioada Iluminismului
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
categorie s-a referit la acea raționalizare birocratică a organizării sociale ce s-a asociat cu multiplicarea și standardizarea rolurilor sociale practicate individual. A doua categorie de probleme a vizat dezmembrarea comunităților și pierderea tradițiilor culturale, care au generat o dezagregare a identităților personale moștenite și stări anomice sociale și individuale tot mai extinse. Individul eliberat de comunitățile locale integratoare și de tradițiile acestora ne apărea prins, în perioada de consacrare a modernității, de o raționalitate tot mai birocratică (cf. Max
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tipuri de structuri și coordonate, odată cu modernizarea societății industriale. Să considerăm și transformările din perioada tranziției postcomuniste. Clasele și categoriile sociale din epoca „socialismului multilateral dezvoltat” s-au confruntat în anii ’90 și continuă să se confrunte cu o puternică dezagregare. Distanțarea față de autoritățile publice ale statului și față de instituțiile politice se produce cu rapiditate. Apar noi biografii personale și sunt intens solicitate abilități individuale de comparare a alternativelor și opțiunilor pentru a hotărî în mod independent asupra cursului acțiunilor proprii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
că și în alte momente succesive s-ar întâmpla același lucru. Ieșirea din iluzie nu se poate face decât pe baza analizelor longitudinale. Din păcate, acestea sunt foarte rare în studiul inegalităților. Singurele analize s-au făcut în SUA prin dezagregarea tendințelor pe termen lung de cele specifice perioadelor scurte. Rezultatul obținut a fost că inegalitățile de venit care se constituie de-a lungul vieții urmează o traiectorie paralelă cu cele ce rezultă din analiza transversală. Totuși, acest rezultat este constituit
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
culturi, una a pieței și centrată pe valoarea de schimb a cunoașterii și instruirii, iar cealaltă academică și asociată cu valoarea simbolică a practicilor, produselor, ritualurilor sau credințelor, orientate spre și induse de forțele interne și externe ale agregării și dezagregării, sunt ele însele când convergente, când divergente. Cum se prezintă situația astăzi? În ce măsură cântecele de sirenă ale culturii pieței tulbură sau întăresc tradiționala cultură academică a universităților? Sau a mai rămas într-adevăr ceva astăzi din această tradițională cultură academică
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
lung. Ceea ce am găsit pe teren confirmă realitatea prezentă. Satele bogate în experiențe trecute ale participării sunt cele care prezintă astfel de exerciții și în prezent (tabelul 3). Singura excepție este Tomșaniul. În prezent, satul pare străbate o perioadă de dezagregare a interesului comun, manifestă și prin conflicte deschise între liderii locali. În trecut, experiența este contradictorie, însă în general se pot observa unele reușite. Este probabil să asistăm de fapt la o restructurare a relațiilor locale, sub impactul schimbărilor sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
lui Bloom, semnalez o bună doză de ironie, care ne ajută să o... relativizăm întru câtva, fără a-i subestima gravitatea și îndreptățirea. În această istorie intelectuală a protocorectitudinii politice (dacă-mi este permis un termen propriu), Bloom divulgă deja dezagregarea curriculumului universitar nord-american sub presiunea unui fel de proiect de sinucidere culturală și științifică bazat pe abjurarea rădăcinilor greco-romane ale universității și asumarea unei vinovății infinite pentru tot ce a făcut vreodată lumea occidentală. Soluția propusă de autor în întreaga
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
un motiv justificat pentru administrarea unei pedepse fizice severe, acestuia adăugându-i-se și anumite forme de desconsiderare și lipsă de respect față de tată sau soț. Pe de altă parte, violența sistematică și extrem de dură era asociată cu forme de dezagregare a familiei, cu tulburări comportamentale, amplificate, de regulă, de consumul de alcool. Aceste forme severe și constante de violență erau etichetate de comunitate ca fiind deviante, indici ai unei vieți de familie dezagregate, ai prezenței unor tulburări psihopatologice, neavând, în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
incongruențe ale schimbărilor legislative și ale sistemului de instituții, toate având loc într-o perioadă scurtă de timp, sub variate presiuni, adesea contradictorii, interne și externe. Criza îndelungată a societății comuniste, accentuată în anii ’80, a generat profunde procese de dezagregare socială, ce s-au propagat după Revoluție ca o gravă moștenire, la care s-au adăugat și efectele nocive noi, produse ale unei tranziții dificile. Din acest motiv, o strategie de combatere a excluziunii sociale și promovare a incluziunii sociale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
combatere a excluziunii sociale și promovare a incluziunii sociale în România va trebui, inevitabil, să se orienteze nu numai spre construcția instituțională a unei societăți inclusive, ci și spre absorbția treptată a unor masive acumulări de fenomene care conduc la dezagregare socială, rezultate ale unei istorii supuse unor crize multiple. Excluziunea socială: concept și semnificații În discursul contemporan privind politicile sociale se utilizează tot mai des sintagmele excluziune și incluziune socială ca o extensie a tematicii clasice a sărăciei. La rândul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
serviciile de bază. S-au creat zone monoindustriale a căror prăbușire după 1989 a generat adevărate catastrofe sociale. Lipsa investițiilor în tehnologii moderne a dus la o erodare progresivă a competitivității, accentuată exploziv după 1989, o dată cu deschiderea spre economiile occidentale. Dezagregarea sistemului de protecție socială și o politică socială aberantă în multe domenii au accentuat procesul de sărăcire; - scăderea masivă a cheltuielilor sociale publice în domeniul învățământului și sănătății, cu efecte catastrofale asupra calității acestora; - ignorarea cvasicompletă a sistemului de servicii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]