619 matches
-
o "moștenire" transgenerațională a unui set de atitudini fundamentale și orientări valorice ale personalității, asumate tacit de către "țesutul societății", care cuprinde persoana "bolnavă" (în cazul nostru, simptomatologia cuprinde încredere interpersonală și instituțională deficientă, individualism autarhic, valori asistențiale, conservatorism, fatalism și dezangajare). Așadar, boala nu este individuală, ci rezultă din internalizarea unui set de prescripții comportamentale inhibante pentru inițiativele ce îndeamnă la asumarea pe scena socială a unor roluri active și responsabile și care, dacă sînt totuși urmate, nu sînt întărite simbolic
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
căutarea de informații. Proaspătul recrutat dezvoltă, într-adevăr, așteptări față de firma care-l recrutează. Aceste așteptări pot fi infirmate de realitate sau, dimpotrivă, satisfăcute mai bine decât sperase el. Dacă decalajul este negativ (așteptări nesatisfăcute), el poate duce la o dezangajare profesională, la o slabă satisfacție. Dar poate avea și efecte pozitive: "numeroase lucrări arată că perceperea unor decalaje stimulează elaborarea unor strategii active de inserție și socializare" (Almudever, Croity-Belz, Hajjar, 1999, p. 430). Modelul sistemului de activități permite depășirea acestei
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
este nerelevant. Armata română a luat parte la războiul din vest, având angajament semnat cu Coaliția Națiunilor Unite, într-un moment în care finalul războiului era foarte clar. Ne întrebăm, totuși, dacă ar fi fost posibilă, începând cu ianuarie 1942, dezangajarea armatei române și chiar retragerea din războiul din est. Nimeni nu poate, însă, să precizeze care ar fi fost prețul la acel moment și dacă România nu risca să fie ocupată de Germania. Considerăm, 1 Valeriu-Florin Dobrinescu, Ion Constantin, Basarabia
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
este nerelevant. Armata română a luat parte la războiul din vest, având angajament semnat cu Coaliția Națiunilor Unite, într-un moment în care finalul războiului era foarte clar. Ne întrebăm, totuși, dacă ar fi fost posibilă, începând cu ianuarie 1942, dezangajarea armatei române și chiar retragerea din războiul din est. Nimeni nu poate, însă, să precizeze care ar fi fost prețul la acel moment și dacă România nu risca să fie ocupată de Germania. Considerăm, totuși, încă o dată, că militarul Antonescu
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
fie o întâlnire care să dea încredere popoarelor în apărarea independenței și securității lor". Această poziție și-a găsit exprimarea într-un document de lucru pe care România l-a depus la conferință și care prevedea măsuri concrete de încredere, dezangajare militară și dezarmare în Europa, într-o abordare realistă, de la simplu la complex, adică la început să se întreprindă acțiuni mai ușor de realizat, îndeosebi în direcția creșterii încrederii, după care, treptat să se treacă la reducerea forțelor armate și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
stalinismului, București, Fundația Academia Civică, pp. 667-690. Nagee, Joseph; Donaldson, Robert (1988), Soviet foreign policy since World War II, New York, Pergamon Press. Nădășan, Romeo (ed.) (1982), Occident '80. Destinul dramatic al tinerei generații, București, Editura Politică. Neagu, Romulus (1980), (coord.), Dezangajarea militară și dezarmarea în Europa, București, Editura Politică. Neagu, Romulus (1983), ONU Adaptare la cerințele lumii contemporane, București, Editura Politică. Neagu, Romulus (1985), "Edificarea securității și dezvoltarea cooperării în Europa", în Ene, Constantin, (coord.), România. Douăzeci de ani de diplomație
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
rîndul lui, național-civismul lipsit de agresivitate cade în desuetitudine. Ca să nu abuzăm de exemple, e suficient să menționăm naționalismul orgolios al Marii Britanii, matcă a sistemelor politice moderne și a cetățeniei responsabile. Ori, ceea ce frapează înainte de toate în zilele noastre este dezangajarea civică a englezilor; de exemplu, faptul că numărul aderenților Partidului laburist a scăzut de la 800 000 în 1965 la 280 000 în 1992, în timp ce efectivele Royal Society for the Protection of the Birds Societatea regală pentru protecția păsărilor a crescut
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
A comunica politic înseamnă a pune în comun opinii, argumente, dictoane referitoare la comunitate. Asistăm astăzi la o criză a politicului care vizează atît reprezentarea, cît și participarea cetățenilor. Este incitantă ideea de a pune în relație tendința recentă de dezangajare și de respingere a politicii profesionalizate, pe de o parte, și mediatizarea crescîndă a activității politice, pe de altă parte. Însă procedînd astfel, ar fi ca și cum am elimina total ipoteza optimistă despre o opulență comunicațională care ar duce automat la
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
-se și la genocid. Pentru Bandura (1999), procesele de autoreglare, bazate pe vinovăție sau pe teama de a primi o sancțiune socială, și în mod normal destul de eficiente pentru a reduce agresivitatea, devin inoperante în timp, subordonându-se proceselor de dezangajare morală. Factorul subiacent dezangajării morale este nevoia individului de a-și păstra o imagine de sine pozitivă. Chiar dacă procesele de dezangajare pot reflecta, în opinia lui Bandura, caracteristici individuale, particularitățile factorilor sociali influențează manifestarea acestora, reducând sentimentul de vinovăție resimțit
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Pentru Bandura (1999), procesele de autoreglare, bazate pe vinovăție sau pe teama de a primi o sancțiune socială, și în mod normal destul de eficiente pentru a reduce agresivitatea, devin inoperante în timp, subordonându-se proceselor de dezangajare morală. Factorul subiacent dezangajării morale este nevoia individului de a-și păstra o imagine de sine pozitivă. Chiar dacă procesele de dezangajare pot reflecta, în opinia lui Bandura, caracteristici individuale, particularitățile factorilor sociali influențează manifestarea acestora, reducând sentimentul de vinovăție resimțit în urma unui comportament violent
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
socială, și în mod normal destul de eficiente pentru a reduce agresivitatea, devin inoperante în timp, subordonându-se proceselor de dezangajare morală. Factorul subiacent dezangajării morale este nevoia individului de a-și păstra o imagine de sine pozitivă. Chiar dacă procesele de dezangajare pot reflecta, în opinia lui Bandura, caracteristici individuale, particularitățile factorilor sociali influențează manifestarea acestora, reducând sentimentul de vinovăție resimțit în urma unui comportament violent. În ciuda consensului relativ al psihologilor sociali cu privire la rolul factorilor situaționali, unii autori susțin și importanța factorilor individuali
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
interpersonale, chiar și între persoane mai apropiate. Circumstanțele particulare pe care le creează războiul pot reduce presiunile sociale împotriva violenței, atât de puternice în perioadele normale. Una dintre consecințele fenomenului este creșterea numărului de agresiuni sexuale comise. Astfel procesele de dezangajare morală explică agresivitatea, chiar dacă la origine se află frustrarea nevoilor fundamentale (Malamuth, 1998). Bombardamentele de la Hiroshima și Nagasaki au jucat un rol major în conștientizare consecințelor extrem de devastatoare ale unui eventual al treilea război mondial. Dar acest lucru nu a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
impunerea priorității și superiorității naționale (Feshbach, 1994). Victoria națiunilor ce se angajează în acte de violență majore legitimează acest gen de comportament, conferind valoare instrumentală violenței. În concluzie, chiar dacă explicația agresivității își află originea în frustrarea nevoilor fundamentale, procesele de dezangajare morală, de categorizare socială deviantă, de identificare a autorității, de afirmare a sinelui pot accelera evoluția unei societăți pe calea violenței și genocidului. Activități sportive violente sau sportivi violenți? A spune că simpla vizionare a unui concurs sportiv sau participarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
conflictul și a rezolva problema morală, individul își poate insufla că provocarea durerii unei alte persoane nu este indecentă. De aceea încearcă să-l considere pe celălalt vinovat, oricare n-ar fi contextul. Aceste explicații stau la baza proceselor de dezangajare morală față de victimă (Bandura, 1999). Procesele de acest fel explică absența compasiunii pentru răniții civili de pe câmpul de luptă inamic, chiar și la sfârșitul luptei. După bombardamentele de la Hiroshima și Nagasaki în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mai puțin
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
puțin de 5 % dintre americani au afirmat că n-ar fi trebuit folosită arma nucleară, în timp ce 23 % au spus că trebuia folosită și mai mult (Aronson et al., 1994, p.483). Acest fenomen poate fi explicat printr-un proces de dezangajare morală (devalorizare a victimei) a americanilor față de japonezi. Activarea poate duce la agresivitate atunci când individul consideră că activarea fiziologică este cauzată de provocarea la care tocmai a fost supus, în condițiile în care răspunsul său predominant la provocare este agresivitatea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
78, 101, 106, 155 Credință 30, 71, 95, 97, 117, 135, 198, 221 normativă 83, 143, 146 Cultură 94 (sub) cultură 95-96, 128 D Delicvență 74, 84, 216-219 tardivă 217 precoce 217 Densitate spațială 45 socială 45 Deplasare 123, 126 Dezangajare morală 182 Dezordine 72 empatică 74 Desensibilizare cognitivă 84, 88, 97, 190, 193, 197 Dezumanizare 90, 232 Dezinhibare 90, 191 Dispoziție 78 Drog 204 E Efect pe termen scurt 97, 194-195 pe termen lung 97, 195-196 Efectul armei de foc
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
susceptibilitate emoțională 31, 32 exteriorizare-înfrânare 31 Perspectivă evoluționistă 22, 121, 132 psihanalitică 181, 222 sociobiologică 131 Pornografie 68 Păpușă care suferă 164-165 Putere 138 dezechilibrată 214 coercitivă 183, 235 Prejudecată 59 Privare 53, 54 Proces biologic 99-107 cognitiv 32 de dezangajare 182, 186 de învățare 30, 191 de prelucrare a informațiilor / a datelor 32, 62, 84, 114, 118, 135, 145, 192 sociocognitiv 19, 203 socio-afectiv 19 vicariant 116, 127, 222, 225 Provocare 32, 41, 67, 94, 105 context 22 Pedepsire 73
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
reparabile), lipsa de supraveghere și control, folosirea insuficientă, inadecvată a mijloacelor disciplinare, relațiile conflictuale dintre părinți sau dintre părinți și copii, situațiile de concubinaj sau promiscuuitate, alcoolismul sau bolile psihice, absența unor modele valorice și culturale adecvate, în general o dezangajare a părinților, familia părăsindu-și atributele sale fundamentale. În condițiile în care rolul socializant al școlii e tot mai puțin conștientizat de educatori și pedagogi, cînd atitudinile minorilor de refuz a obligațiilor școlare și comportamentele lor predelincvente (furt, fugă, evaziune
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
familia părăsindu-și atributele sale fundamentale. În condițiile în care rolul socializant al școlii e tot mai puțin conștientizat de educatori și pedagogi, cînd atitudinile minorilor de refuz a obligațiilor școlare și comportamentele lor predelincvente (furt, fugă, evaziune, fraudă școlară, dezangajare precoce) nu sînt depistate sau, mai rău, sînt tolerate sau neglijate, cînd copiii proveniți din familiile-problemă sînt evitați de tot mai mulți profesori, cînd valorile socio-morale școlare sînt afirmate tot mai firav și mai formal e de înțeles de ce tot
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de sine, admirarea de sine, supraestimarea; 5. intoleranța la frustrare, asociată cu nevoia de putere, de forță; 6. agresivitatea, afirmarea de sine și hipogenialitatea; 7. egocentrismul etic ca sistem de valori în universul delincventului constituit prin: a) valorizarea negativă a dezangajării sociale, prin valorizarea: I. agresivității; II. forței brutale; III. libertății ca dezangajare socială; IV. obiectului pe care trebuie să și-l însușească; b) valorizarea pozitivă a idealizării de sine, a puterii ego-ului: I. onoarea și amorul propriu; II. dominație putere
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nevoia de putere, de forță; 6. agresivitatea, afirmarea de sine și hipogenialitatea; 7. egocentrismul etic ca sistem de valori în universul delincventului constituit prin: a) valorizarea negativă a dezangajării sociale, prin valorizarea: I. agresivității; II. forței brutale; III. libertății ca dezangajare socială; IV. obiectului pe care trebuie să și-l însușească; b) valorizarea pozitivă a idealizării de sine, a puterii ego-ului: I. onoarea și amorul propriu; II. dominație putere; III. plăcerea, folosirea averii și dorința de a avea; IV. lăcomia de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mai mult, să se accentueze dinamicile segregative. Statul a încercat să ia măsuri incitative sau coercitive, însă acestea au rămas incapabile să evite polarizarea socială accentuată (care avea să ducă în Franța și nu numai la marile tulburări din 2005). Dezangajarea statului a pus la fel de mari probleme orașului, în măsura în care instituțiile locale nu dispuneau de capacitate de expertiză și de resurse financiare suficiente pentru a "stăpâni regulile jocului". Cartea lui Thierry Oblet se încheie cu câteva pagini de concluzii în care autorul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Încercările de planificare urbană au fost fructul unor inițiative municipale care au eșuat atunci când s-au izbit de politica de expectativă a statului central și de prerogativele acestuia. Acesta intervenea pe plan social dozându-și subtil formele de angajare sau dezangajare. Urbanul contra orașului Normalizarea urbanului și a familiei: supunerea clasei muncitoare salarierii Michel Foucault 45 a fost primul care a desemnat prin termenul de "biopolitică" proliferarea tehnicilor puterii care, în coerență cu emergența logicii industriale, vor tinde, începând cu secolul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
astfel izolată), dar și maselor, unde sprijinul, opoziția pasivă sau apatia acestora putând degenera într-o opoziție deschisă și intensă. În acest caz, se ridică alte cadre militare care, pentru menținerea sau restaurarea coeziunii și a prestigiului forțelor armate, impun dezangajarea și cheamă civilii la guvernare. Este oportun să subliniem importanța extraordinară pe care o poate avea factorul internațional ca variabilă ce intervine decisiv pentru a explica atât criza, cât și colapsul. Înainte de a pune capăt discuției, amintim că, în realitate
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
acestuia (treptată, continua) într-un alt regim. În acest sens, trei aspecte sunt deosebit de relevante, pentru criza din coaliția dominantă. În primul rând, există posibilitatea ca anumite părți din coaliția dominantă să se detașeze de regim, asumându-și poziții de "dezangajare" și, eventual, chiar de opoziție activă. În al doilea rând, unele grupuri, anterior indecise sau indiferente - de exemplu, grupuri organizate aparținând în principal claselor de mijloc -, trec la opoziția activă față de regim, îngroșând rândurile celor mai înverșunați actori din opoziție
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]