725 matches
-
militarii care se retrăgeau fără ordin să fie executați. „Nici un pas înapoi” a devenit lozinca apărătorilor. În toată perioada luptelor, forțele Ministerului de Interne au executat sau au trimis în batalioane disciplinare peste 13.000 de militari pentru „lașitate” sau dezertare. Peste 300.000 de oameni au fost trimiși înapoi la unitățile lor sau au ajutat la completarea altora. În schimb, germanii au atacat indiferenți la pierderi. Întăririle sovietice erau aduse cu vapoarele de pe malul estic al Volgăi, convoaiele fiind atacate
Bătălia de la Stalingrad () [Corola-website/Science/298902_a_300231]
-
12 Artilerie, observă valoarea lui Bodnăraș ca ofițer, dar îi reproșează în raport ""lipsa de tact, bețiile și frecventarea unor persoane lipsite de patriotism"". În februarie 1932, Emil Bodnăraș dezertează și fuge în URSS. În urma cercetărilor s-au stabiilit condițiile dezertării sale. După ce în ziua de 13 februarie 1932 a solicitat o permisie, în seara zilei de 15 februarie 1932 a plecat din Sadagura la Hotin, unde a ajuns a doua zi. În aceeași seară, se duce la pichetul de grăniceri
Emil Bodnăraș () [Corola-website/Science/304809_a_306138]
-
pentru a îndeplini misiuni speciale încredințate de GRU - spionajul militar sovietic. A fost însă recunoscut în tren și denunțat de unul dintre foștii săi colegi de școală. În mai 1935 a fost condamnat la 10 ani de muncă silnică pentru dezertare în timp de pace și sustragere de acte. După rejudecarea procesului, i s-a redus condamnarea la numai cinci ani de închisoare și executându-și pedeapsa la Brașov, Doftana și Caransebeș, iar în anul 1940 a devenit membru al PCR
Emil Bodnăraș () [Corola-website/Science/304809_a_306138]
-
(n. 17 decembrie 1891 - d. 14 mai 1917) a fost un ofițer român din Austro-Ungaria care a fost executat prin spânzurare pentru dezertare și spionaj în Primul Război Mondial, după ce fusese prins în timp ce încerca să treacă la conaționalii români. Pornind de la experiența reală a fratelui său, scriitorul Liviu Rebreanu a scris romanul "Pădurea spânzuraților" (1922), în care personajul principal Apostol Bologa este inspirat
Emil Rebreanu () [Corola-website/Science/335442_a_336771]
-
el planurile de împărțire și de poziționare a trupelor austro-ungare din zonă. El a fost găsit și arestat de o patrulă de ofițeri imperiali. Judecat de curtea marțială a Brigăzii 16 Honvezi, în data de 12-13 mai, pentru acuzațiile de dezertare și spionaj, a fost degradat și condamnat la moarte. Ca o umilință suplimentară, a fost aleasă ca metodă de execuție spânzurarea. Potrivit martorilor oculari, înainte de a fi executat la orele 22 în ziua de 14 mai, la lumina torțelor, el
Emil Rebreanu () [Corola-website/Science/335442_a_336771]
-
președinte. Ea a simpatizat cu partizanii și, în timp ce era refugiată în Elveția, a făcut contrabandă cu arme, bani și alimente pentru ei. Ea a fost propusă chiar să fie numită șef al unei brigăzi de partizani, dar a refuzat. În urma dezertării Italiei de partea Aliaților în război, socrul ei, discreditatul rege Victor Emmanuel al III-lea, s-a retras din guvern. Soțul ei a devenit monarh sub titlul de locotenent general al Regatului. El și Marie José au făcut un tur
Marie-José a Belgiei () [Corola-website/Science/318664_a_319993]
-
cu moralul ridicat, exact ce-și dorea Saddam Hussein pentru satisfacerea ambițiilor sale militariste. De cealaltă parte, armata iraniană, care în timpul șahului Reza Pahlavi era a cincea forță militară a lumii, era în curs de dezintegrare. La nivelul trupei, rata dezertărilor atinsese 60% din efective. La nivelul conducerii însă, situația era mult mai gravă. Între februarie și septembrie 1979, 85 de generali fuseseră executați, mulți alții fiind obligați să se pensioneze. Circa 12 000 de ofițeri superiori fuseseră epurați. În ceea ce privește echipamentul
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
urmează apoi un grup format din 172 de porteri; iar a treia zi un ultim grup format din 60 de porteri, în total 502 porteri. Cîteva zile de ninsoare au îngreunat marșul expediției pe uriașul ghetar Baltoro și au determinat dezertări în rândurile porterilor. Odată cu schimbarea vremii, după 23 mai, a început să se îmbunătățească și situația expediției. Între timp, alpiniștii au deschis drumul pe creasta Abruzzi, recunoscând amplasamentele taberelor 1 (la 5.400 m) și 2 (la 5.800 m
K2 () [Corola-website/Science/306575_a_307904]
-
o activitate diplomatică intensă, după izbucnirea Revoluției franceze. Capturat de republicani, l-a părăsit pe Louis Philippe pentru a obține un post de comisar la Ministerul Războiului. Reorganizarea să a avut un rol important în victoria francezilor de la Valmy. După dezertarea generalului Charles François Dumouriez, a fost arestat, dar eliberat după scurt timp. A studiat pentru ceva timp balistică, cu ajutorul căreia a inventat obuzul. În 1795, a cerut reintegrarea în armată, dar a fost ignorat. Încercările sale de a obține o
Pierre Choderlos de Laclos () [Corola-website/Science/323503_a_324832]
-
obținut prin propagandă. Soldații ajungeau să se resemneze la un moment dat și se disciplinau să lupte ținând cont că nu aveau alternative. Dezertorii erau priviți cu invidie. Soldații, pentru a scăpa de oroarea războiului, apelau la diverse tipuri de dezertare. Cum dezertarea era aspru pedepsită, se recurgeau la alte metode de ieșire din lupta. Una dintre acestea era rănirea. Soldatul, căpătând o rană care să nu-i pună viața în pericol, dar una semnificativă încât îl făcea incapabil să mai
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
propagandă. Soldații ajungeau să se resemneze la un moment dat și se disciplinau să lupte ținând cont că nu aveau alternative. Dezertorii erau priviți cu invidie. Soldații, pentru a scăpa de oroarea războiului, apelau la diverse tipuri de dezertare. Cum dezertarea era aspru pedepsită, se recurgeau la alte metode de ieșire din lupta. Una dintre acestea era rănirea. Soldatul, căpătând o rană care să nu-i pună viața în pericol, dar una semnificativă încât îl făcea incapabil să mai lupte, putea
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
vor lupta alături de armate italiană împotriva austriecilor. În general nu s-a folosit tortură pentru obținerea informațiilor. De multe ori această politică dură față de prizonieri este sancționată de către ofițeri. Principalul pentru care se i-a prizonieri este pentru a încuraja dezertarea. Dacă nu iei prizonieri, cel din fața ta are opțiunea de a lupta până la capăt de aceea ambele tabere au mare grijă să nu comită atrocități. Succesul operațiunilor ajunge să fie în funcție după numărul de prizonieri că potențială forță de
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
până la prăbușirea sa. În perioada 1974-1975, forțele FANK au crescut oficial de la 100.000 de oameni la circa 250.000, dar probabil că în realitate numărau doar 180.000, din cauza cifrelor umflate de ofițeri în scop de delapidare și din cauza dezertărilor. Ajutorul militar american (muniție, provizii, echipament) a fost acordat FANK prin Military Equipment Delivery Team, Cambodia (MEDTC), o echipă autorizată de 113 ofițeri și soldați, sosită la Phnom Penh în 1971, sub supravegherea amiralului CINCPAC John S. McCain, Jr. Atitudinea
Războiul Civil Cambodgian () [Corola-website/Science/321212_a_322541]
-
luptători - Frontul I al Armatei Roșii - au mai ajuns sub comanda lui Mao la Yan'an în 1935. Dintre aceștia, mai puțin de 7.000 de luptători erau dintre cei care porniseră în 1934 în "". Epuizarea fizică, foamea, frigul, bolile, dezertările și pierderile în lupte au contribuit la rărirea rândurilor forțelor comuniste. Datorită acestor pierderi, numărul membrilor de partid a scăzut de la 300.000 la numai 40.000. În ciuda costurilor sale, "Marșul cel Lung" a asigurat Partidului Comunist Chinez izolarea de
Marșul cel Lung () [Corola-website/Science/303470_a_304799]
-
locotenent și decorat de trei ori. Războiul devine concepția lui de viață, iar tânărul locotenent se simte un om al datoriei. Este cooptat în tribunalul militar care-l osândește la moarte pe ofițerul ceh Svoboda, surprins în timpul unei tentative de dezertare pe frontul din Galiția. Siguranța morală cu privire la vinovăția cehului este zdruncinată de o discuție de la popotă în care află motivele încercării de dezertare și de evocarea ulterioară de către căpitanul Klapka a unei păduri pline cu oameni spânzurați în urma unor acuzații
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
în tribunalul militar care-l osândește la moarte pe ofițerul ceh Svoboda, surprins în timpul unei tentative de dezertare pe frontul din Galiția. Siguranța morală cu privire la vinovăția cehului este zdruncinată de o discuție de la popotă în care află motivele încercării de dezertare și de evocarea ulterioară de către căpitanul Klapka a unei păduri pline cu oameni spânzurați în urma unor acuzații de trădare. Bologa începe să aibă mustrări de conștiință. Aflând că divizia sa va fi mutată pe frontul românesc, el trece printr-o
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
pentru a ajunge la români, dar se rătăcește și este prins de o patrulă condusă de locotenentul maghiar Varga, vechiul său amic. Cu ocazia percheziției se găsește asupra sa o hartă cu pozițiile trupelor, iar pretorul militar îl acuză de dezertare la inamic și trădare. Bologa refuză cu încăpățânare să se apere în fața Tribunalului Militar, în ciuda insistențelor căpitanului Klapka, și este condamnat la degradare militară și moarte prin spânzurare. El își simte sufletul împăcat, în timp ce inima îi este inundată de iubirea
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
conținea 21 de file, fiind completată cu alte opt pagini după vizita autorului la Beclean. Ea se suprapune cu capitolele 7, 8, 9 și 10 din Cartea întâi a romanului și cuprinde refuzul ofițerului de a lupta contra românilor, gândul dezertării, spargerea reflectorului, decorarea, discuția cu comandantul diviziei pentru a obține mutarea pe un alt front și discuția dintre Bologa și Klapka, în care căpitanul ceh încearcă să-l convingă inutil pe Bologa să renunțe la intenția de a dezerta. Analiza
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
el planurile de împărțire și de poziționare a trupelor austro-ungare din zonă. El a fost găsit și arestat de o patrulă de ofițeri imperiali. Judecat de curtea marțială a Brigăzii 16 Honvezi, în data de 12-13 mai, pentru acuzațiile de dezertare și spionaj, a fost degradat și condamnat la moarte. Ca o umilință suplimentară, a fost aleasă ca metodă de execuție spânzurarea. Potrivit martorilor oculari, înainte de a fi executat la ora 10 p.m. în ziua de 14 mai, el l-a
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
italian, rusesc și românesc), distrugerea reflectorului inamic, multipla decorare, permisiile avute, povestea de dragoste irosită cu o fată din sat, cearta cu un funcționar din localitate, povestea de dragoste cu o țărăncuță unguroaică și sfârșitul tragic în urma unei încercări de dezertare eșuate, dar cu toate acestea Apostol Bologa nu este o copie identică a lui Emil Rebreanu. „Apostol Bologa însă n-are nimic din fratele meu. Cel mult câteva trăsături exterioare și poate unele momente de exaltare”, a afirmat mai târziu
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
pentru ungurii care ne bat pe noi? Dar când ai o patrie ca a noastră nu ești deloc obligat să te îmbulzești la datorie, ba chiar dimpotrivă!”") în numele datoriei față de stat. Liniștea sufletească dovedită de sublocotenentul ceh Svoboda, executat pentru dezertare, ca și comentariile compătimitoare ale căpitanului Klapka sunt impulsuri externe ce îi produc lui Bologa o criză morală care-i torturează sufletul. Personajul are „revelația unui fals profund care i-a fondat existența”, simțind că a fost manipulat. Ofițerii condamnă
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
aseamănă cu parcurgerea Viei Dolorosa, străjuită de făclii aprinse, cu gândul că astfel va păși în veșnicie. Potrivit lui Eugen Lovinescu, criza de conștiință a lui Apostol Bologa nu se datorează naționalismului, ci unei incompatibilități morale și omenești. Încercarea sa de dezertare este realizată din dorința de a se elibera de o obsesie chinuitoare și de a merge pe singurul drum care-l scoate din impas, părând mai mult rezultatul unei gândiri instinctuale decât al unei lucidități intelectuale și de aceea ea
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
anticar vienez ce locuiește în subsolul unei case unde a stat „timp de 17 zile Wolfgang Amadeus Mozart”. Filmul conține și alte diferențe față de roman: acțiunea filmului se petrece numai pe frontul românesc, sunt eliminate unele subiecte jenante (încercarea de dezertare a lui Apostol Bologa la ruși, originea evreiască a anarhistului socialist, propovăduirea urii mondiale antinaționale), evoluția spirituală a lui Apostol Bologa este golită de orice influență religioasă, concediul ofițerului la Parva și povestea de dragoste cu Ilona sunt mult scurtate
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
la începutul lunii iulie dezamăgirea generală. După un prim succes datorat generalului Brusilov, cel mai bun comandant militar rus din Marele Război, eșecul a fost evident și soldații au refuzat să intre în linia întâi. Armata a intrat în descompunere, dezertările au devenit frecvente, protestele din spate frontului s-au îndesit, popularitatea lui Kerenski s-a deteriorat. Pe 3 și 4 iulie, după ce a devenit cunoscut eșecul ofensivei, soldații staționați în capitala Petrograd au refuzat să se întoarcă pe front. Alături de
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
1918, rația medie de grâu în marile orașe a scăzut la 3 livre pe lună. Întreprinderile a trebuit să se închidă, muncitorii nu mai găseau hrană, bandele de jefuitori cutreierau zonele rurale în căutare de alimente, armata era confruntată cu dezertări în masă. Unul din primele decrete ale guvernului bolșevic aproba desființarea deja efectivă a marii proprietăți funciare și lăsa inițiativa țăranilor pentru a decide dacă împart sau socializează pământul. Acest decret era în contradicție cu programul bolșevic, care prevedea naționalizarea
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]