724 matches
-
se întâmplă din cauza stimulentelor generate de structura interacțiunii care există între ei. Plecând de la teoriile alegerii raționale, Keohane sugerează că strategia dominantă într-o Dilemă a Prizonierului depinde de câte ori se joacă jocul. Dacă jocul se joacă doar de câteva ori, dezertarea va domina. Totuși, dacă jocul se joacă în mod repetat, cooperarea poate să apară în mod rațional, cu condiția ca participanții să acorde importanță recompenselor viitoare și să practice reciprocitatea specifică. Acest fapt are loc pentru că repetarea jocului generează o
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
prin veniturile fiscale generale. Dar în ciuda câștigurilor generate pentru alții, care pot fi mari sau mici, câștigurile pentru persoanele care sunt educate sunt atât de mari încât ele induc suficiente investiții în educație. Existența unor câștiguri publice nu generează întotdeauna dezertarea pasagerilor clandestini. De fapt, așa cum demonstrează numeroase cercetări, astăzi, când statele monopolizează educația, adesea ele eșuează să producă educație pentru cei mai săraci dintre săraci, care totuși percep câștigurile pe care le pot obține prin educație și investesc procente substanțiale
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
e discutată la fel de aprins și doct ca pe vremea lui Lache și Mache. În imperiul habsburgic, în vremea Primului Război Mondial, această lacună nu exista. Așa că, în Pădurea spânzuraților, locotenentul ceh Svoboda și ofițerul român Apostol Bologa sunt spânzurați pentru tentativă de dezertare la inamic, după procese scurte la curtea marțială. Bologa făcuse parte dintre judecătorii lui Svoboda. Tot în primul război, dar în Cronica de familie de Petru Dumitriu, un ofițer, de astă dată al armatei române, e împușcat după un proces
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
este dat. Totuși Gheorghidiu, Bologa, Radu Comșa se disting în lupte. Inteligența lor, care îi ajută să aprecieze lucid războiul îi ajută să fie mai abili decât alții. Asta nu îi împiedică pe primii doi să ajungă la gânduri de dezertare din motive diferite. Iar Bologa chiar o face, cu consecința fatală cunoscută. În timp de pace, armata nu e mai puțin mizeră și mai lipsesc pe deasupra măreția și farmecul încleștării. Viața cazonă e sinistră în evocările lui Bacalabașa sau Brăescu
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
în fața a trei ipostaze. Una culeasă din R ăzeșul nr.8 - septembrie 1926, de la I. Negoiță din documentarul „Cultul mamei”: ... Cum se explică oare grija bisericii noastre de maternitate?” - se întreabă scriitorul. Și documentează: „Să nu fie oare provocată de dezertarea de la rostul de mamă a unei femei române - mai ales la orașe - care părăsindu‐ și menirea lor firească, refuză statului și neamului serviciul datorat?” 415 ... „Grija de maternitate arată din partea biseri cii noastre că este deci de ordin național și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de catalogat ca aparținând unei modalități de debut al unei schizofrenii, sau ca o manifestare de altă iteologie și de regulă obligă la o consultație psihiatrică sau la o internare de urgență.Pot fi întâlnite tendințe la fugi patologice, la dezertări nemotivate, uneori amnezice, fără țintă logică, reacții impulsive grave cum ar fi lovirea sau insultarea superiorilor, etc. Faptele comise sunt imprevizibile, dramatice, grave și nemotivate. Ceea ce este caracteristic acestor manifestari este contrastul între brutalitatea lor și trăirea lor rece fără
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
urmă Lucinschi, tovarășul Zidul, bunăoară (fost membru al CC și ministru al Învățământului în guvernul sovietic de la Chișinău), care nu a ezitat să treacă cu arme și bagaje în tabăra lui Voronin chiar la ședința de inaugurare a noului Parlament! Dezertarea lui a fost urmată și de alții, fapt ce a demonstrat că Alianța Braghiș este o adunătură politică lipsită de principii și de coeziune ideologică. Însă caracteristica cea mai importantă care i se potrivește în acest moment lui Lucinschi este
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
niciodată. Nu sufăr niciodată. Nu scriu niciodată. Vreau să mă sinucid, să scap de răspundere, să mă târăsc Înapoi, abject, spre pântece. Nu știu cine sunt, unde mă duc - și tot eu trebuie să găsesc răspunsurile la aceste Întrebări oribile. Tânjesc după dezertarea nobilă din libertate, sunt slabă, obosită, revoltată Împotriva solidei, constructivei credințe umanitariste care presupune un intelect și o voință sănătoase și active. N-am unde să plec - n-am o casă, unde să mă smiorcăi și să țip, nebună grotescă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
românii vor avea datoria de a continua lupta în Basarabia, în Rusia meridională și, la nevoie, până în teritoriul Donețului"113. Dar încă din vara anului 1917, Berthelot înregistra evoluția unui nou focar de confruntări armate în Moldova, datorat indisciplinei și dezertărilor din armata imperială rusă. Pentru restabilirea ordinii și susținerea simultană a frontului, orice contingente erau binevenite, fie că erau rusești sau moldovenești, fie că era vorba de sârbi sau de ardeleni. Dintre toate, trupele regulate românești i se păreau cele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
obligați să urmeze cariera tatălui. Dacă Crescentius și ceilalți filozofi din secolul II p.Chr., atât de porniți să arunce acuzații împotriva creștinilor, acuzații construite pe vocea mulțimii și nu pe fapte reale, nu ar fi invocat și acuzația de dezertare, dacă ar fi avut probe pertinente la îndemână? O asemenea acuzație ar fi constituit cu certitudine un subiect incontestabil al antipatriotismului și al ostilității creștinilor față de statul roman, dar această problemă nu exista. Păgânii nu au spus niciodată nimic, deoarece
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
comportamentul creștinilor răi, Iustin se plângea de aceia care, prin comportamentul lor provocau daune lor și întregii comunități creștine. Admonestând slaba corectitudine a unor soldați creștini în îndeplinirea îndatoririlor specifice, ne-am fi așteptat poate să întâlnim vreun caz de dezertare militară, dar nici el și nici Tatianus, Atenagora sau Teofil, în apărarea pe care o fac creștinismului, nu amintesc nici măcar aluziv această acuzație. Din aceste motive putem considera că, nu putem vorbi încă despre dezertarea propriu-zisă, iar dacă, prin excepție
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să întâlnim vreun caz de dezertare militară, dar nici el și nici Tatianus, Atenagora sau Teofil, în apărarea pe care o fac creștinismului, nu amintesc nici măcar aluziv această acuzație. Din aceste motive putem considera că, nu putem vorbi încă despre dezertarea propriu-zisă, iar dacă, prin excepție, ar fi existat anumite cazuri, nu puteau fi decât sporadice și nesemnificative, incapabile să trezească atenția istoricilor creștini și păgâni, cel puțin pentru moment. Echilibrul dintre Biserica timpurie și Imperiu, instaurat de către creștini, a fost
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Acest aspect ridica anumite suspiciuni referitoare la decăderea cultului oficial și la consecința acestuia: regresul spiritului războinic al soldaților era privit ca un semn al moleșelii provocate de doctrina pacifistă a creștinismului. Ba mai mult chiar, apariția unor cazuri de dezertare în Africa romană, unde refuzurile înrolării lui Maximilian și Marcellus nu puteau fi considerate situații izolate, ori secundare din punct de vedere social, confirmau aceste suspiciuni. Antimilitarismul revoluționar al obiectorilor de conștiință a constituit o problemă gravă pentru situația Bisericii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a administra treburile publice, două activități ținute pe atunci la mare cinste care, pentru romani, deveniseră o noutate scandaloasă și înfricoșătoare. Pentru Domițian, atitudinea lui Clement constituia un delict, un atentat față de stat, după cum a fost considerată de către Nero și dezertarea lui Thrasea Pactus din funcțiile publice. Nu era un delict numai ceea ce se uneltea contra statului, ci și ceea ce se putea face și nu se făcea în favoarea Imperiului. Prin urmare, Domițian i-a inclus în lista sa pe toți cei
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pe perioada ultimului an. Petre Zlătescu fusese "tradus" în fața unei comisii militare de disciplină, pentru a fi judecate motivele neprezentarii sale la convocarea ce primise pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu, putând fi chiar acuzat, dacă instanța îl găsea vinovat, de dezertare... Între timp, soția sa isi dădea obștescul sfârșit, iar tânărul nostru era nevoit să se reîntoarcă la București, pentru a-i fi alături pe ultimul ei drum în această lume... Într-o epistola din noiembrie 1900, trimisă Ministrului României la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Petre Borilă și Valter Roman, dar și aripa ucraineano-basarabeană evreiască. În context, figura enigmatică este Emil Bodnăraș, fost locotenent "dezertor" din armata regală română la 1933, fugit în Ucraina la vârsta de 27 de ani. Cercetările actuale atestă că această dezertare a fost acoperirea unei misiuni de spionaj militar. Așa s-ar explica de ce, mai târziu, el va acorda protecție prințesei Ileana, sora regelui Mihai. Bodnăraș era, în 1949, șef specialist al armatei, bine pregătit, cu avantajul de a fi considerat
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
toți criticii nu au temei atunci când fac abstracție de demarcațiile categoriale ale obiectului cogniției în Economie. Desfășurarea de forțe în contra specificului demersului teoretic al Economiei se originează fie în libertinajul ideatic permis de confortul redutei adevărului obiectiv, fie din dorința dezertării din teritoriul nisipurilor mișcătoare al certitudinilor subiective. În esență, explicațiile luptei de gherilă menite să determine un alt comportament metodologic în Economie sunt și logice și psihologice. Doar că forma lor existențială este una a defectelor, și de logică, și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în principal 1Ezd. 4,1-5). Flavius Iosephus socotește că la baza schismei samaritene se află o dispută între evrei. Câțiva preoți din Ierusalim au devenit samariteni și și-au stabilit templul pe muntele Garizim, rivalizând cu templul din Ierusalim. Această „dezertare” a preoților evrei a avut loc atunci când căpeteniile iudaice din Ierusalim nu au fost de acord cu căsătoria dintre Manase, fratele lui Yadua, marele preot din Ierusalim, și Nicaso, fiica lui Sanbalat, căpetenia Samariei. Potrivit lui Flavius Iosephus, aceste evenimente s-
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
vorba despre un sceptic, așa cum e Cioran, care, în plus, face și figură de cinic sofist, problema adevărului n-ar trebui să se pună. Îndoiala exclude, oricum, orice fel de militantism. Pentru un sceptic, mai importantă decât orice angajare este dezertarea. Așa încât, nu putem să nu ne întrebăm: Să-l intereseze pe Cioran adevărul?! În fapt, anarhismul tinereții se datorează tocmai absenței adevărului, imposibilității lui de a i se revela. Mai mult, nihilismul de mai târziu are exact aceleași cauze. Între
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
O formă, nu lipsită de cinism și de lașitate, de a înșela istoria. Or, ar trebuie să se gloseze pe marginea suspiciunilor proprii asupra cauzelor prime ale scrisului, care Ă în logică tradițională Ă înseamnă lașitate, lipsă de curaj, neputință, dezertare. O știm prea bine: pe Cioran îl speria în tinerețe anonimatul și absența din istorie. Nu întâmplător, ajuns în Franța, notează: „La ce îmi servește aici c-am publicat cinci cărți în România?” (5 iulie 1946, 6). De asemenea, lui
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
între francezi și germani, primii fiind adepții grevei generale insurecționale în caz de război (Vaillant, Jaurès), în timp ce germanii susțin o orientare mai moderată, insistînd asupra necesității de a se opune oricărei politici de înarmare (Bebel), refuzînd însă orice formă de dezertare care, după cum spun ei, aduce cu sine represiunea guvernului împotriva Partidului și incapacitatea acestuia de a interveni într-un moment crucial. O a treia moțiune, apărînd prin vocea lui Gustave Hervé un antimilitarism exacerbat se află încă în minoritate. Acordul
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
a interveni într-un moment crucial. O a treia moțiune, apărînd prin vocea lui Gustave Hervé un antimilitarism exacerbat se află încă în minoritate. Acordul se va încheia cu un text de compromis, care respinge atît greva generală, cît și dezertarea. Totuși "în cazul în care războiul s-ar declanșa", datoria socialismului internațional este "de a interveni prompt în stingerea acestuia și de a se folosi cu toate forțele de "criza economică și politică creată de război pentru a agita și
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Deși "înfricoșat" și "întărîtat", Bologa se lasă cotropit de o înțelegere "închisă", de dincolo de el, sens față de care, cel puțin în aceste momente de oroare vizuală, gîndirea personajului apare ca un mediu permisiv, pasiv. Mai tîrziu, atunci cînd află motivele dezertării lui Svoboda (neluate în seamă, ori trecute sub tăcere de orice tribunal pe vreme de război, așadar ignorate și de Bologa, la prima sa prezență în juriul Curții Marțiale), eroul va da curs emoției culpabilității. Tatăl lui Svoboda fusese, acasă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
în armată, numai pentru că o văzuse pe logodnica sa, Marta Domșa, privind cu admirație un ofițer ungur. Din primele zile, eroul ia contact cu fața nevăzută a războiului și se cutremură. Acesta asistă la spânzurarea locotenentului ceh Svoboda, acuzat de dezertare la inamic, ascultă reflecțiile căpitanului Klapka, este din ce în ce mai tulburat. Apostol Bologa, ofițer artilerist, apreciat, decorat, cere să nu fie trimis pe frontul românesc, să lupte împotriva alor săi. El și alți ofițeri de alte națioalități erau supravegheați de către locotenentul maghiar
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în urma distrugerii reflectorului și i-a cerut generalului Karg să nu fie trimis pe frontul din Ardeal, dar reacția generalului este violentă: "glonte, nu medalie!" Protagonistul nu avea o imagine prea clară asupra războiului și a statului multinațional și consideră dezertarea o ultimă salvare. O respinge pe Marta care cochetase cu un ofițer ungur, iar apoi se îndrăgostește de unguroaica Ilona, fiica groparului Vidor. Prin această iubire se purifică, simte o iluminare lăuntrică, încearcă să înțeleagă spiritualizarea prin iubire: "Nu mai
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]