828 matches
-
o personalitate de prim rang a literaturii noastre moderne, exercitând o influență activă asupra dramaturgiei posterioare. Viziunea caragialistă asupra caracterelor , a raporturilor dintre comic și tragic, a inspirat în mare măsură operele dramatică a lui Mihail Sorbul Patima roșie și Dezertorul. Autorul le-a intitulat „comedii tragice”, intuind una din direcțiile evoluției teatrului modern. Cu numai cinci personaje: Tofana, Sbliț, Castriș, Rudi și Crina, M. Sorbul izbutește să creeze în Patima roșie o acțiune captivantă, plină de surprize. S-a observat
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
și Crăcănel. Ridicol e și „nihilistul”, pesimistul Sbliț. Având caracterul și psihologia ratatului și a omului de prisos, Sbliț semnifică un protest împotriva unei lumi rău alcătuite, asupra căreia reflectează cu amar și sarcasm, dar și cu umor. Comedia tragică Dezertorul aduce pe scenă lumea mahalalei, din care Caragiale luase situațiile comice. Mihail Sorbul prezintă drama „mahalagiului” Silvestru Trandafir, bucureștean de la periferie, cu suflet mare. La această trăsătură Sorbul adaugă expresiile, vulgarizările și accentul limbajului specific mahalalei, procedeu preluat de la I. L
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
nu dădu vreun alt semn nici celor care chiar Îl așteptau. Se prezentase, În fine, la Centrul Militar care-l chemase la Încorporare În ziua În care, dacă acea zi s-ar fi scurs până seara, ar fi fost considerat dezertor și tratat ca atare. I-au spus la ce unitate să se prezinte și, chiar dacă drumul până acolo nu Însemna mai mult de o oră cu trenul, el tot nu a găsit timp să se oprească undeva și să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
se vedea că e puțin surprinsă: de unde Îi știa el numele? Aș zice să a fost prima persoană pe care am cunoscut-o când am ajuns În unitate. Eu venisem ceva mai târziu, peste câteva ore puteam să fiu dat dezertor, aveam părul lung și au chemat pe cineva de la trupă să mă tundă. Probabil că nu știa că sunt terist pentru că, imediat ce a intrat pe ușa infirmeriei, m-a Întrebat: — Cum te cheamă, bă, pe tine? Am răspuns conform contextului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
domnule căpitan! Nu știu”. „Dacă în această noapte omul și caii nu apar în cazarmă, mâine dimineață, împreună cu camaradul de lângă tine, duceți boii gospodarului, împreună cu doi saci plini cu ovăz și mulțumirile noastre pentru bunătatea lui. Apoi îl căutați pe dezertor... Acum băgați tunul la adăpost, dați boii în primire omului de la grajduri cu ordin ca mâine dimineață să arate ca nou născuți și apoi vă odihniți și voi. S-a înțeles?” „Am înțeles, domnule căpitan!” - am răspuns plin de bucurie
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
a înțeles?” „Am înțeles, domnule căpitan!” - am răspuns plin de bucurie că am scăpat atât de ieftin. „Executarea!” - am mai apucat să aud, fiindcă s-a întors să plece... Abia își putea ține râsul. ― Acum aș vrea să aud povestea „dezertorului”, cum l-a numit domnul locotenent colonel pe omul de la cai. Nu înainte, însă, de a mai întreba de sănătate cel pahar. Dumitru a ridicat paharul, dar de această dată a luat doar o înghițitură. ― Spune-mi, cu ce te
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
de a face cu oameni de tot felul - mai buni, mai răi... ― Mă descurc, fiindcă oamenii îs înțelegători. Le socotesc „făncialul”, cum se spune, la bănuț și nu au de ce să fie supărați pe perceptor. ― Acum, hai să mergem după „dezertor”. Cum a fost? ― Păi, cum să fie? Dimineață, uscați și hodiniți, am agățat boii cu tânjala la o căruță rătăcită pe lângă grajduri, am pus doi saci mari plini cu ovăz în coș și am plecat. Era un senin ca oglinda
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
-l rețină la poartă. Dar dacă o să le explicați de unde îl aveți, n-are să fie nici o supărare” - a vorbit omul, care făcuse și războiul. ― Cum îl chema pe gospodar? ― Moș Dumitru. Atât mai țin minte. Strașnici oameni! ― Și ați găsit dezertorul? ― Stați să vedeți. Ne-am luat rămas bun de la oameni și am pornit așa într-o doară pe malul pârâului în sus. Nu ne grăbeam. La plecare, nu ni s-a spus când să ne întoarcem. Așa că de mâncare aveam
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
-o bine și subt ocupație. O rechiziție pe ici, pe colo, bine chibzuită de Doru si Lică. . . 47 - Care Lică?. . . Lică vărul! Lică Trubadurul?. Ce căuta acolo? Pe cât știu oamenii valizi erau la război. . . Lică Trubadurul organizator de rechiziții?. . . Lică dezertorul?. Bine că știu!. Când mi-o mai face cu ochiul. Lina se roși și se înecă în gușa ei îndesată, așa cum făcea când era nemulțumită. Dar încercă să râdă. - Lasă-1 în pace, Nory! Zău, lasă-1! Să nu-i spui! Mă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
i acea pretinsă "distanță" fără de care, vezi, dragă Doamne, nu puteau ei să scrie. Și așa cum au arătat evenimentele, dispensarea aceea a și venit, și era neverosimil și tragic să-l vezi pe Mihail Sorbul, autorul ztimei roșii și al Dezertorului, asociindu-se cu un oarecare redactor "înarmat ideologic", ca să scrie o nouă piesă: bietul Mihail Sorbul venea adică cu talentul? iar luminatul redactor venea cu orientarea. Oamenii din realitatea reală sânt ghidați de întîmplări implacabile și pline de substanță, nu
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
fugit, fi-ți-ar sămânța a dracului, cu cine oi semăna...?” L-a făcut pachet - gurile rele zic că l-a și legat - și a plecat cu el la unitatea militară de pe malul mării. Ăia nu-l putuseră da drept dezertor, că Încă nu jurase credință patriei. Părintele, grijuliu, l-a dat pe mâna comandantului și a plecat către gară. A doua zi, când a ajuns acasă, l-a găsit pe Histru dormind aproape liniștit În patul lui: venise mai pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Să nu uităm asta, nimbul ăsta, să nu uităm. Iartă-mă, ești un adolescent în criză, inteligent și sensibil, nu vreau să te indispun. Vino, să-ți arăt opera lui. Să vezi ce a clocit mutulache. Porumbelul meu țicnit, lepra, dezertorul. Vino, să-ți arăt epopeea. Homer, ai să vezi, Homer. Extraordinara termicitate a glasului te năucea, pur și simplu. Detectivul avansase, prudent, prin vestibul, până în fund. Tereza deschise ușa din dreapta. — Acesta e biroul lui Tavi. Rafturile până la tavan, pline cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
arunce În vreun tanc grenada pe care o strângea În mâna transpirată, Îngustă. Numai că exact cum, exact când a murit Walter tu nu vei mai afla niciodată. Tu n-ai să mai ști dacă tata a fost executat ca dezertor sau a murit, un schelet urât mirositor, cu mâinile și picioarele degerate, cangrenate Într-o mină siberiană. Pașii lui istoviți, Împleticindu-se În zăpadă, excremente, sânge, sârmă ghimpată... Tată... Căldura trupului mare și ocrotitor care te duce adormită În brațe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
plece pe front, hotărât să nu răspundă ordinului de mobilizare, bursa retrasă, singur, de dimineața până seara În bibliotecă, Întinzând seara singurul costum, tot mai lucios În coate, sub saltea, ca să-l calce, mâncând o dată pe zi, dacă avea noroc, dezertor, așteptat de Curtea Marțială, de linia Întâi a frontului, transfug... Moțăie, tot mai amorțit, În scaun, Întrezărind În fugă o fotografie mișcată care se va risipi În buimăceală și somn când va Încerca să o rețină și doar niște cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
rânduielile Fanarului și nici de cele ale Porții. Cât despre armată, ei bine, și-a lăsat oastea la cheremul unui bosniac, Pasvan Oglu, pus pe jafuri, chefuri și căpătuială rapidă, și a sporit-o doar cu bandiți albanezi, cârjalii sau dezertori din oastea sultanului.” La scurt timp după acea întâlnire, Ienăchiță reușise să obțină înlăturarea și pedepsirea năstrușnicului pescar de către Înalta Poartă și revenise în țară. Domnița Ecaterina, soția poetului, femeie cultivată și rafinată, apreciase mult căldura acelei prietenii înfiripate la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Bun!, scap și de Grabenko, din martie ’44, când ne-am refugiat În Ardeal - numai că aici Începe o altă poveste: cât am fost cu Nemții, adică până la 23 august ’44, Ardelenii ne considerau pe noi, refugiații, un fel de dezertori, În mod sigur invadatori - nu dădusem peste ei, să le mâncăm pita? După 23 august ’44, când n-am mai fost cu Nemții, Ardelenii au Început să ne considere... prea anti-ruși fiindcă ei voiau Ardealul, și cine ar fi urmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
din luna decembrie, pe vremea aceea vacanța de iarnă nu se dădea ca acum, ci pe la începutul lunii februarie, m-am trezit cu dirigintele Mihai Ardeleanu în curte. Venise de la Huși ca să mă ducă din nou la școală, pe mine, dezertorul. Omul venise de la Huși cu trenul până în gara Curteni și de acolo pe jos. Ninsese și zăpada era destul de mare. Noroc că nu viscolise. Sub presiunea mamei și sub amenințarea că voi plăti școlarizarea, m-am întors de mână cu
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
mâna, de rămas-bun, musafirului. Cum, nu rămâi să cinezi cu noi, domnule Ialomițeanu ? întreabă micuța Margot. Desigur, pleci într-o altă vizită, și cea de la noi a fost numai prima ! Unite deodată, cele două surori își aruncă micile lor insinuațiuni dezertorului, el se apleacă pe rând, curtenitor, în fața lor, poate mâine seară vor vorbi despre el, curiozitatea fiecăreia fiind ațâțată de vorbele celeilalte, și astfel îi vor explica fiece gest mai greu de înțeles. Dar poate că întâmplările sindrofiei de azi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
să iasă la o țigară. — Te-a luat flama rău de tot, Îmi spune după ce-i povestesc dintr-o suflare tot episodul. Știi că miliția Îi mai culege uneori, la Întîmplare... știi tu, să-și facă planul. Dacă aduc un dezertor În dubă, cred că iau Ordinul Muncii clasa Întîi direct la livrare. O să vină George pe la mine zilele astea... e un vecin, un tip foarte mișto... Își face veacul pe-acolo, ar trebui să-l auzi ce povestește... căcarea lumii
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
se arătase desperat după regimentul lui și pentru că Hallipa îl întrebase cum de a rămas, cu oarecare severitate, Lică, iritat cie bănuială, își făcuse dovezile. Pe la conac insă nu se ducea decit rar. Frumoasa moșiereasă țipa că-i trădător și dezertor, și Lică îngălbenea la gândul pedepselor ce-i pândesc pe dezertori. Acolo, la logo-feție îsă, Lică ținea bine locul lui Ștefan, primul vechil. Hallipa făcuse cu conștiința lui o tranzacție: ,,De-i vinovat, se va răfui la timp cu cei
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
cum de a rămas, cu oarecare severitate, Lică, iritat cie bănuială, își făcuse dovezile. Pe la conac insă nu se ducea decit rar. Frumoasa moșiereasă țipa că-i trădător și dezertor, și Lică îngălbenea la gândul pedepselor ce-i pândesc pe dezertori. Acolo, la logo-feție îsă, Lică ținea bine locul lui Ștefan, primul vechil. Hallipa făcuse cu conștiința lui o tranzacție: ,,De-i vinovat, se va răfui la timp cu cei în drept". Până atunci obținuse de la comandament să-i fie lăsat
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
pentru buna Lina devenise nesuferită. Profesorul se răzbuna ele dureri reale și imaginare, persecutînd-o. Lică, tratat cu dispreț de doctor, își fierbea necazul scrâșnind dinții mici și fluierând a rău. Rim îl făcea "escroc" - cuvânt impropriu, ca și cel de dezertor. Mini avea despre dânsul o impresie mai justă, deși cam cu prea multă imaginație. Când îl vedea, apărând și dispărând de după o ușă, ia Rirni, ii da o tresărire, ca și cum se strecura acolo un apaș, ce avea în buzunarul vestonului
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
murise. Bunicul, mai puțin sentimental, prefera să aștepte o înștiințare oficială. N-aveau de unde să știe că fiul lor dezertase, împreună cu alți soldați români, după ce trupele lui Mackensen intraseră în București, și rătăcise prin munții Buzăului, apoi ai Vrancei, până ce "dezertorii" au fost siguri că se găseau în dreptul liniilor armatei române, retrase din calea nemților. Înțeleg acum că tata a nimerit în Regimentul 25, comandat de colonelul Crăiniceanu, căci mi-a povestit că a asistat la execuție în Vinerea Paștilor din
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
pună pe poporul său prin cultură în stare de a lupta cu cultura romană; apoi se unească cât se poate mai multe din popoarele barbare în contra amenințătoarei civilizații romane. Pentru a îndeplini condițiunea dintâi el începe a atrage meșteri și dezertori romani în statul său; pentru a realiza cerința a doua, el se pune în legături cu Sarmații Bastarnii, Roxolanii, până și cu îndepărtații Parți, cu regele cărora Pacorus el intră în tratări de alianță.Popoarele acele ce nu se puteau
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Romanului. Din dărătul lor o mulțime nenumărată de popor se târâie în genunchi implorând iertarea învingătorului. Pacea impusă de Traian și primită de Decebal stipulă că «regele dac, să înapoiască toate armele, mașinile și meșterii primiți de la Romani, să predea dezertorii, să dărâme toate cetățile, să părăsească toate cuceririle făcute în afară de propria lui țară, să recunoască de prieteni și dușmani pe prietenii și dușmanii poporului roman și să nu mai primească niciun Roman civil sau militar în slujba sa». Traian, crezând
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]