546 matches
-
stelar transpari din adâncimi celeste în dulcea-ți ființă eterică, când ochii noștri mari și privirile noastre erau laseri ce ne-atingeau electrizându-ne atât de visător nebunia. e iarnă și îngerii își freacă aripile de rugină e ora amintirii dezgolite m-aplec către fântâna cu apă fermecată și-ți văd văl de argint pe ochi și ochi de argint fulgerat de lumina din vis, șuier lung de mătăsuri ce zornăie pe un bust de veneră... ce de zăpezi în dolii
LUNA URCÂND PE-UN CRIN DE LUMINĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362738_a_364067]
-
și spinoase ale tufelor. Nimeni nu îndrăsnea să tulbure marea liniște, ce se așternu-se peste tot, care transmitea un fior de mister și teamă. Așezat pe o piatră, băiețelul de treisprezece anișori, cu fața arsă de soare, cu pieptul dezgolit și plin de sudoare urmărea în văzduh o pasăre mare, ce se rotea de multă vreme deasupră-i prevestind parcă un eveniment. Deodată, pasărea se opri din zbor în apropierea unor tufe, spre uimirea și curiozitatea băiețelului : - Vai, ce frumusețe, ce
MĂREŢIA SMERENIEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370152_a_371481]
-
doi, În palida culoare, fără suflet, Se stinge-ncet în nuanțele ei moi. Ce tristă e! Culoarea-i este stinsă. Să o pictezi, de vrei, nu are viață, Deși de dor i-e inima aprinsă Cu amintirile-nșirate-n ață. Și gândul dezgolit de sentimente L-așezi pe șevalet să dai culoare, Dar în tablou observi ca sunt absente Culorile ce îți dau alinare. Rămâi cu ochi pierduți și gândul nud, Ai vrea să-i dai din lacrimile tale, S-amestece culorile în
TABLOUL UNEI AMINTIRI de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353396_a_354725]
-
A început studiul. Mai mult din partea mea, ea se mulțumea să nu se opună. După ce am scăpat de cămașa ei de noapte care ne deranja, mi-a dezbrăcat cu mânuța ei pijamaua și și-a strivit sânii de pieptul meu dezgolit. Tot anatomie? Prima analiză vizuală sa oprit la chiloței. Nu mai eram copii și ne sfiiam totuși reciproc să ne arătăm cum ne-a făcut natura. Poate datorită faptului că așteptam modificări pe care nu natura le-ar fi făcut
PISICUŢA MEA DULCE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352706_a_354035]
-
adâncă-i cântă un descântec... De-ai găsit-o-n oameni, și în dragi soții, Chiar și moartea-o ține morților cei vii? Orice-aș încerca, în rai, pe pământ... Plânge universul, inima mi-a frânt, Doar o jumătate, trupu-i dezgolit Simt o lume-n mine care m-a golit? Referință Bibliografică: Pe pământ iubirea... Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1379, Anul IV, 10 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Buldum : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PE PĂMÂNT IUBIREA... de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352818_a_354147]
-
doar amintirea închinată unor cânturi. Trec desculță peste zare, într-o mare de-așteptări, Când speranța e pierdută între cele patru zări... Nu strâng lacrimi în batistă, când iubirea nu există, Nu mai cad în agonie când de vise-s dezgolită... Mi-ai furat din anotimpuri și mi-ai dat durere-n schimb Dar vin clipele de mâine, tu nu poți să le înfrângi. Acum cine mai dansează ascultând un gramofon Când tăceri se despletesc în ținutul monoton Mai putem să
ETERNUL DOR de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354283_a_355612]
-
din comun. Atras de opera marelui creator, am scris o poezie pe care o reproduc aici: @Dali nu mai trăiește/ Dali a murit demult/ Dali însă vorbește/ Prin poemele sale/ În linii și culori/ Vezi chipuri fugare/ Neclare/ Femei trupeșe, dezgolite/ De veșminte/ Peisaje neîmcleiate/ Pete de-a valma aruncate/ Nimic solid/ Totu-i fraged și candid/ Doar tușe împrăștiate în vânt/ Idei arzând în gând/ O lume ce se naște în fiori/ Amețitor de poetic/ În apele fanteziei și a
DELIRUL LUI DALI de HARRY ROSS în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353262_a_354591]
-
circ în lanul de grâu inflexibil cântă păsări cu portative în gușă îmi ascund sex-appeal-ul într-un labirint pe cer trecătorile munților s-au prăbușit în râpe corupte ochii tăi sclipesc ca o lamă de cuțit sinucigașă pe pieptul meu dezgolit am pictat artă maiasă Referință Bibliografică: Sens(ibil) / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1267, Anul IV, 20 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
SENS(IBIL) de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357482_a_358811]
-
vă aruncă în zăpadă lângă poartă fugind îngrozită spre casa cuprinsă de flăcări după surioarele tale...Uite-o...a reușit...le-a scos și pe ele... Mamă ce bună ești...Dezbrăcați, desculți, tremurând de frig, doar brațele mamei - și ele dezgolite - vă înconjoară încălzindu-vă...Priviți îngroziți la acoperișul casei voastre cum arde și cum se prăbușește...De ce mamă? Vin sătenii, greu, înnotând prin nămeți... „ Sunați pompierii, să vină pompierii „ strigă cineva...Ei, pe unde să vină că toate drumurile îs
MAMI...MAMI...PÎRRRRR.... de MIHAI ENEA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357873_a_359202]
-
în adormire, Dezlegând, astfel, misterul Umbrelor fără simțire. Sub o pătură făcută Dintr-un rece întuneric, El trezește-o rază mută Din abisul ei feeric. O trimite drept iscoadă Peste lumea amorțită Ca în noapte să o vadă De lumină dezgolită. O, ce divă se arată Și ce scenă are-n cer! Tot în juru-i se îmbată Cu lucirea din eter. Zorii sună deșteptarea, Ochiul roșu se deschide Și cuprinde toată zarea. Noaptea-n ceruri se închide. Referință Bibliografică: Răsărit / Daniela
RĂSĂRIT de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358531_a_359860]
-
născuseși tu. Tanti Pipi mă studia atentă din fotografia ei, cu un zâmbet vag pe buzele strânse, mama, cu pletele răsfirate pe umeri, cum purta pe vremuri, căuta nostalgică în depărtare, iar Maica Domnului își pleca tâmpla spre un prunc dezgolit, care îi prinsese cu degetele mânuței dolofane bărbia. Au toate acestea vreo legătură cu adopția mea? îl întrebasem pe tata atunci. Ai vrut să-mi găsești alți părinți în caz că?... Voiam să-l întreb de mult asta, nu știu de ce momentul
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
pe sub umbra arinilor când soarele dogorește pământul, căci seceta nemiloasă a lăsat tristețe în inimile truditorilor ogorului (care se simt sărăciți și neajutorați); ori este auzită cum cântă, în seri lungi de toamnă, acompaniată vântul nostalgic care suflă peste câmpurile dezgolite anunțând: Frunzuliță de-avrămeasă, dragi haiduci, iarna se lasă..., e timpul, mergeți pe-acasă! Noi am merge, drag ne este de copii și de neveste, de părinți, surori și frați, dar ne-așteaptă înarmați, liftele păgânilor, dușmanii românilor”. Ascultând și
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
profitând de acustică, eventualele planuri de evadare. Datorită formei, dar și a legendei, peștera se numește astăzi “Urechea lui Dyonisos”. Sicilienii, fiind oarecum izolați de lumea așa-zis civilizată, au principii mai conservatoare. În Palermo, o fântână împodobită cu statui dezgolite este numită de locuitori “Fântâna rușinii”. De altfel, onoarea este un principiu de bază în rândul Mafiei, o organizație veche în Sicilia de sute de ani. Cum Mussolini încă din anii ‘20 a început o campanie anti-Mafia, mafioții au devenit
CLANUL SICILIENILOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357521_a_358850]
-
cununiei religioase, iar eu i-am respectat dorința. Totul a fost la amândoi un efect al educației austere primite de la părinți. Acum un mai aveam nicio reținere: puteam să-i mângâi corpul pe sub rochița ușoară de casă, să-i văd dezgolite picioarele subțiri, catifelate și pulpele ei frumoase, pline de nerv. Mă năpădea un fel de furie că nu pot poseda imediat această făptură, care, din clipa când am cunoscut-o, mi-a schimbat întregul curs al vieții. Ni se părea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350689_a_352018]
-
le mângâie, parcă vroia să ne transmită invidia celor care ne-au pregătit patul pe frumusețea și tinerețea noastră. Dar cine ținea cont de asta? Cu îmbrățișări tandre, i-am cuprins corpul subțire, trăgându-l spre mine, sărutându-i umerii dezgoliți, urcând cu grabă spre gura ei parfumată ce îmi transmitea tremurul buzelor sale fierbinți și pătimașe. Merișoarele de pe piept erau tari ca două rodii în pârgă și înălțau mugurii micuți, precum își ridică primăvara melcii cornițele, când cade dimineața roua
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350689_a_352018]
-
intrase în rolul de parteneră la scena de dragoste declanșată de joaca de-afară, din zăpadă, și de sentimentele pure ce ne legau. Căldura emanată de gazul metan din soba de teracotă era insuportabilă, dar numai bună pentru trupurile noastre dezgolite și arzând de focul iubirii. Cu mâna sub fundulețul ei mic și tare, am tras-o cât mai departe de sobă, așezând-o pe cele două paturi apropiate unul de celălalt, care, în scurt timp, au devenit terenul unei lupte
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350708_a_352037]
-
se naște trupul unei femei șezânde, ai cărei sâni alungiți ca perele, de culoarea crudă a piersicii, se odihnește sau așteaptă să fie invitată la o nouă acțiune a vieții. Tinerețea acesteia este sugerată de artist tocmai prin prezentarea sânilor dezgoliți, dar și prin jumătatea bustului gol, cu o dermă creolă, impecabilă de fină. Culorile pipăie simțurile, senzualitatea picturii dilată volumul contemplatorului pierdut într-o lume căreia nu îi aparține, iar imaginația lui succedă altor culori și linii ale tabloului. Sunt
PICASSO ŞI INTIMITATEA LUMII PUDICE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358841_a_360170]
-
Îl fascinează, îl îndeamnă, La neodihnă, dăruire și iubire. Cu ochii minții, O vede pe Galateea, nenăscută încă. Cu inima și dalta Sculptează în speranța Că făptura împietrită, Prin vraja iubirii lui Va fi însuflețită. Un ochi senin, Un sân dezgolit, Un trup de zeiță tăcută Se naște treptat din alba marmură, Stârnit de patimă nepotolită. El însuși uluit De frumusețea Chipului ce-a plămădit, Rugă fierbinte înalță, Apoi, O boare, ca zefirul de dimineață Cu dragoste-i trimite, Și Galateea
PYGMALION ŞI GALATEEA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359364_a_360693]
-
observat când a și fost lângă ea ci doar ia simțit brațul și o mică tresărire. Nu era al soțului ei ci a unui alt bărbat. Dorind să o protejeze de ușorul vânt care adia afară, i-a înconjurat umerii dezgoliți care i-au trezit senzația deosebită pe care o mai cunoscuse cândva. S-au reîntors în salon și imediat prietena care-i urmărise a întrebat-o: - Te cheamă, te respinge, sau... te atrage? - Crezi că te poți îndrăgosti chiar atât
IMPREVIZIBIL (1) de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359783_a_361112]
-
uitată de mult eu sunt mic tu fă-mă mare eu sunt slab tu fă-mă tare i-s buzele arse de oțetul promisiunilor cu zâmbet prefăcut el nu cere nimic din ce-a avut a dat totul cu pieptul dezgolit ațâță vulturul ce tot îi dă târcoale doar așa trupul lui va ajunge la cer doar așa va afla dacă precum în cer tot așa-i și pe pământ ELI ELI LAMA SABAHTANI Referință Bibliografică: răstignire asumată / George Safir : Confluențe
RĂSTIGNIRE ASUMATĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342258_a_343587]
-
primăvară ... Caut primăvară în pădurea, care-i mai aproape de al meu bloc și când văd crescut un fir de iarbă, tristețea-mi, din suflet, se duce pe loc. Și dacă sus de tot peste pădure, pe-o creangă de frunze dezgolita, cântă așa voios o păsărica, lacrima la ochi îmi e ivita. Și tot așa, în miez de iarnă, eu merg,mereu, catre pădure, să caut pașii tinereții în mărăcini de ruguri fără mure. Vă invit ca să veniți și voi, chiar dacă
CAUT PRIMĂVARA, POEZIE DE TITINA NICA TENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342368_a_343697]
-
străzi sub soarele dogoritor, cu priviri ce păreau să se împăienjenească treptat de o ușoară ceață hipnotică, care le dădea un aer derutat. Ca și cum fără vorbe, se întrebau unde, sau spre ce se îndreaptă. Eliza începea să aibă pe pielea dezgolită a brațelor sesenzația neplăcută de arsură. Razele soarelui deveniseră atât de fierbinți, cum numai pe plajă, în plină lună iulie se mai puteau simți. Gâtul i se uscase, dar n-ar fi băut pentru nimic în lume din sticlele cu
CEASCA DE CEAI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342403_a_343732]
-
ei. Vuietele Mării le aud; aud țipătul fecioarelor nechibzuite, al fecioarelor neînțelepte, uitându-și untdelemnul, stingându-li-se candelele. Agonie,disperare... sunt țipătul lor, simultan sunt bucuria celor cinci fecioare înțelepte. Bucurie și țipăt în noapte. Țipătul tânăr al fecioarelor dezgolite, pierzându-și puritatea, pierzându-și claritatea, uitându-și untelemnul. Vegheați dar,căci nu se știe , nici ceasul,nici ziua, când va aveni Mirele! Iată Mirele,ieșiți-I în întîmpinare! Cântec și țipăt,bucurie și tristețe. Un cântec puritan,ce ne
ŢIPĂT de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342645_a_343974]
-
a murit doamna Maria. Știu că voi vă atașaserăți și-am zis să te anunț.” Au căzut peste mine, brusc, toate momentele petrecute împreună. Apoi m-a lovit liniștea, aia care te surprinde când ridici capul și vezi un cer dezgolit, de-un albastru pur. Pur și simplu, există pacienți cu inimi mari, la propriu. Eu am reținut asta, dar mai mult am ținut minte inima aceea care nu se vede și stă cuibărită prin tot corpul unor oameni. Aceea era
Inima doamnei Maria () [Corola-blog/BlogPost/337792_a_339121]
-
Cetate Se-aud vocile străbune Plânge iedera-n ruine Căutând din nou dreptate. Răvășită-i astăzi țara De orgolii și de ură De prin colțuri - sare zgură Și ne-aduce iar ocara. Ei au reușit s-oprească Doar cu piepturi dezgolite Hoardele turcești, pripite Spre Apus să năvălească. Astăzi noi privim cu teamă Înspre cei care se luptă Între ei și se înfruptă Fără ca să deie seamă. De s-ar ridica străbunii Și-ar vedea cum se dărâmă Tot ce s-
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]